Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu grave defecţiuni tehnice. Sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile nu este disproportionata scopului preventiv si educativ al sanctiunii.

Având în vedere jurisprudenţa C.E.D.O. (cauza Malige contra Franţei) care a stabilit că inclusiv sancţiunea complementară a punctelor de penalizare, aplicabilă în materie contravenţională, are caracter penal în sensul art. 6 şi 7 din Convenţie, suspendarea acestui drept dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice are caracter punitiv similar unei sancţiuni penale, astfel că nu poate fi exclusă controlului judecătoresc, instanţa având posibilitatea de a verifica inclusiv modul de individualizare a sancţiunilor complementare şi de a aprecia asupra oportunităţii aplicării unei astfel de măsuri.

Potrivit procesului verbal seria CP nr. …….., intimatul petent a fost sancţionat cu amendă contravenţională în sumă de 675 lei, echivalentul a 9 puncte amendă şi cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile şi reţinerea certificatului de înmatriculare,  pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art. 102 alin. 3 lit. b din O.U.G nr. 195/2002 rap la art. 102 alin. 3 din acelaşi act normativ şi cu avertismente pentru săvârşirea contravenţiilor prev. de art. 100 alin. 2 pct. 6 rap. la art. 100 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, de art. 101 alin. 1 pct. 11 din O.U.G. nr. 195/2002 şi de art. 100 alin. 1 pct. 7 din acelaşi act normativ.

În fapt, s-a reţinut că, la data de 05.06.2013, intimatul petent a condus pe DN 25, pe raza com. Hanu Conachi, autoturismul marca ……., cu defecţiuni grave la sistemul de direcţie, cu anvelope neconforme şi uzate, cu defecţiuni la sistemul de iluminat şi de frânare, parbriz spart.

Potrivit art. 102 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 rep. constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, conducerea vehiculului cu defecţiuni grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcţie, constatate de poliţia rutieră împreună cu specialiştii Registrului Auto Român.

Intimatul petent nu a contestat defecţiunile constatate la autoturism la momentul opririi în trafic, prima instanţă apreciind că procesul verbal de constatare a contravenţiei este legal şi temeinic întocmit.

Având în vedere jurisprudenţa C.E.D.O., exemplificată în considerentele hotărârii apelate, tribunalul apreciază că instanţa de judecată poate verifica inclusiv modul de individualizare a sancţiunilor complementare şi poate aprecia asupra oportunităţii aplicării unei astfel de măsuri cu caracter punitiv, similară unei sancţiuni specifice dreptului penal.

Criteriile de individualizare ale sancţiunii principale sunt aplicabile şi în ceea ce priveşte măsurile complementare stabilite, însă, în situaţia de faţă, legiuitorul însuşi stabileşte de plano care este sancţiunea complementară aplicabilă, respectiv  suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, instanţei de judecată revenindu-i sarcina de a aprecia asupra oportunităţii aplicării acesteia  in raport cu fapta imputata, cu gradul de pericol social al acesteia, ținându-se seama de împrejurările in care a fost savarsita, de modul si de mijloacele de savarsire, de scopul urmărit, de urmarea produsa,  de circumstanțele personale ale contravenientului precum şi în raport cu scopul urmărit prin aplicarea sancţiunii.

In cazul de fata, raportat la fapta reţinută, respectiv Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu grave defecţiuni la sistemul de direcţie şi la sistemul de frânare, sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile nu este  disproportionata scopului preventiv si educativ al sanctiunii contraventionale iar funcţia de coerciţie a sancţiunii nu  este excesivă,  având în vedere pericolul social concret generat faţă de relaţiile sociale privind siguranţa circulaţiei rutiere precum şi faţă de ceilalţi participanţi la trafic.

Susţinerile intimatului petent, din plângerea iniţială, vizând pierderea locului de muncă odată cu suspendarea dreptului de a conduce nu sunt confirmate de actele aflate la dosar, din adresa nr. ……… eliberată de I.T.M. Galaţi rezultând că nu există nici o înregistrare privind calitatea de angajat în muncă a intimatului petent.

Este adevărat că suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe o anumită perioadă de timp limitează posibilităţile de trai ale intimatului petent, însă este justificată de gradul de pericol social al contravenţiei reţinute.

Faţă de considerentele mai sus expuse, apelul declarat de apelantul intimat este fondat şi, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. 2 din Noul C.p.c. , urmează a fi admis, hotărârea primei instanţe va fi schimbată în tot, iar în rejudecare, va fi respinsă plângerea formulată şi va fi menţinut procesul-verbal contestat.

Domenii speta

Spete similare