Plângere

Prin cererea înregistrată sub nr. 36/199/11.01.2012 la Judecătoria Buhuşi, petentul (…) a formulat plângere împotriva rezoluţiei nr. 566/P/31.10.2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi, de neîncepere a urmăririi penale faţă de intimaţii (…), cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de omorâre cu intenţie a animalelor ca formă de cruzime faţă de animale, prevăzută de art. 23 al. 11 cu referire la art. 6 din Legea nr. 205/2004, violare de domiciliu, distrugere, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi exercitare fără drept a unei profesii, prevăzute de art. 192 al. 1, 217 al. 1, 246 şi respectiv 281 C. pen.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că rezoluţia cuprinde menţiuni referitoare la lipsa semnelor de identificare ale câinelui, însă această lipsă poate fi cu uşurinţă suplinită de alte dovezi în cauză, cum ar fi fotografii sau martori.

În plus, Aramă Victor, în declaraţia sa din dosar recunoaşte că ştia al cui este câinele dar că era prea departe la momentul când acesta a fost împuşcat.

În al doilea rând, arată petentul, acţiunea de strângere a câinilor vagabonzi la care se face referire în rezoluţie, s-a efectuat prin nerespectarea dispoziţiilor legale, adică în prezenţa unui medic veterinar, cum prevede  OUG 155/2001, substanţa folosită nu era una care să tranchilizeze animalele, ci care să le omoare într-un timp scurt, iar oraşul Buhuşi nu avea la momentul acestei acţiuni un adăpost unde câinii  urmau să fie duşi şi sterilizaţi, motiv pentru care a fost şi sancţionat, de către D.S.V.S.A. Bacău la data de 16.07.2010.

Petentul consideră că în aceste condiţii, rezultă în mod firesc întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii, prevăzută de art. 281 Cod Penal, sub forma exercitării în alte condiţii decât cele legale.

Existenţa celor două Hotărâri ale Consiliului Local Buhuşi, la care se face referire în rezoluţie, nu schimbă ilegalitatea condiţiilor, având în vedere ierarhia actelor juridice normative. Potrivit acestei ierarhii hotărârile organelor administraţiei locale, sunt inferioare legilor organice, (în speţă Legea 227/2002 pentru aprobarea şi completarea OUG 155/2001) şi  Legii cadru nr. 205/2004, privind protecţia animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

(…) a fost desemnat şi autorizat, prin HCL 5400/2008 să participe activitatea de strângere a câinilor fără stăpân, însă nu oricum, ci prin respectarea HCL 83/2005, care face  trimitere la OUG 155/2001.

În al treilea rând, pentru aceleaşi considerente, petentul apreciază că sunt întrunite elementele constitutive ale  infracţiunii de  omorâre cu intenţie a animalelor, prevăzută de Legea 205/2004 cu modificările şi completările ulterioare, articolul 23, alinieatul 11, cu referire la articolul 6.

Concludentă în speţă este declaraţia lui (…)  având în vedere faptul că acesta recunoaşte că s-a întâmplat ca la aceste acţiuni unii câini să moară, rezultă existenţa laturii subiective a infracţiunii de omorâre cu intenţie a animalelor: cel puţin intenţie indirectă.

În al patrulea rând, cât priveşte infracţiunea de distrugere, prevăzută de articolul 217, al.1 Codul Penal petentul consideră că  rezoluţia  cuprinde o motivare dincolo de orice raţiuni juridice; procurorul arătând că” textul legal explică noţiunea de distrugere prin referire la bunuri, adică la lucruri neînsufleţite, deşi Codul Civil defineşte bunurile mobile ca fiind acelea care se pot transporta de la un loc la altul, atât acele care se mişcă de sine precum sunt animalele, precum şi cele care nu se pot stămuta din loc decât prin o putere străină, precum sunt lucrurile neînsufleţite.

Părţile, legal citate, s-au prezentat în instanţă.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 5.07.2010, petentul a formulat plângere penală, reclamând că la aceeaşi dată, un echipaj de la Poliţia Comunitară, i-au împuşcat câinele, faptă ce se încadrează în dispoziţiile art. 71 din Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor.

La data de 22.07.2010, pentru aceeaşi faptă a formulat plângere penală alături de petent şi numitul (..), în calitate de membru al unei asociaţii pentru protecţia animalelor, reclamând săvârşirea de către reprezentanţii serviciului public care se ocupă de gestionarea câinilor fără stăpân şi de către reprezentanţii poliţiei comunitare, a infracţiunilor de abuz în serviciu, distrugere, cruzime faţă de animale, exercitarea fără drept a unei profesii şi violare de domiciliu, fapte prevăzute de art. 217 C. pen., art. 23 al. 1.1 lit. c din Legea nr. 205/2004, art. 281 C. pen., art. 192 C. pen.

Prin rezoluţia nr. 566/P/2010/20.09.2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi, s-a dispus: 

- neînceperea urmăririi penale faţă de (…), cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii omorâte cu intenţie a animalelor  ca formă de cruzime faţă de animale prev. şi ped. de art. 23 al.11 cu referire la art.6 din Legea nr. 205/2004 modif., întrucât nu sunt  întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul lipsei legăturii de cauzalitate între activitatea făptuitorului şi moartea câinelui;

- neînceperea urmăririi  penale faţă de (…) cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii omorâte cu intenţie a animalelor ca formă de cruzime faţă de animale prev. şi ped. de art. 23 al.11 cu referire la art. 6 din Legea nr. 205/2004 modif., întrucât fapta nu a fost săvârşită de acesta;

- neînceperea urmăririi penale faţă de (…)cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de violare de domiciliu, prev. şi ped. de art. 192 al.1 C.pen., întrucât partea vătămată şi-a retras plângerea;

- neînceperea urmăririi penale faţă de (…) cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distrugere, prev. şi ped. de art. 217 al.1 C.pen., întrucât fapta nu există;

- confirmarea propunerii organelor de cercetare penală de a nu se începe urmărirea penală faţă de (…) cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor  persoanelor, prev. şi ped. de art. 246 C.pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul lipsei de vinovăţie în forma intenţiei;

- neînceperea urmăririi penale faţă de (…)cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii, prev. şi ped. de art. 281 C.pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul cerinţelor prevăzute de textul legal pentru realizarea laturii obiective.

Rezoluţia sus-menţionată a fost menţinută prin rezoluţia nr. 67/II/2/2010/4.11.2010 a Primului-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi, care a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petent împotriva soluţiei dispuse anterior.

Împotriva acestor rezoluţii, petentul a formulat plângere la instanţă, iar prin s. p. nr. 24/7.03.2011 a Judecătoriei Buhuşi a fost admisă plângerea petentului, desfiinţată rezoluţia nr. 566/P/2010 şi trimisă cauza procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale.

În motivarea acestei sentinţe, instanţa a reţinut în esenţă că, deşi petentul a formulat a II a plângere, împreună cu numitul (…), înregistrată sub nr. 608/P/22.07.2010, prin care a solicitat efectuarea de cercetări faţă de reprezentanţii serviciului public care se ocupă de gestionarea  câinilor fără stăpân, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, precum şi infracţiunii de complicitate sau favorizarea infracţiunilor economico-financiare, organele de urmărire penală nu s-au pronunţat asupra acestor infracţiuni, nefăcând verificări pentru a stabili dacă acestea există sau nu.

Instanţa a reţinut de asemeni că, nu s-a stabilit dacă sunt implicate şi alte persoane, direct sau indirect aşa cum s-a solicitat  în plângere cât şi prin declaraţia dată de numitul  (…) (fila 25 dosar urmărire penală). Nu s-au audiat şi alţi martori care nu sunt rude cu petentul (…) (vecini care au făcut numeroase sesizări) pentru a stabili dacă acel câine era sau nu al petentului. Nu s-a stabilit care este implicarea medicului veterinar, cine este acesta şi dacă are sau nu vreo culpă, dacă a respectat dispoziţiile legale, şi dacă acesta sau alte persoane puteau lua măsuri faţă de petent în cazul în care nu a respectat recomandările  medicului de a preda câinele.

Instanţa a dispus ca Parchetul să procedeze la efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu sau infracţiuni economico financiare faţă de reprezentanţii serviciului public ce se ocupă de gestionarea câinilor fără stăpân, precum şi  pentru săvârşirea sau nu a unor infracţiuni de complicitate sau favorizarea  infractorului, urmând a stabili dacă acestea există sau nu, sau dacă sunt implicate şi alte persoane direct sau indirect.

S-a dispus a se cerceta cine este medicul veterinar, care este implicarea acestuia, dacă acesta are vreo culpă, dacă a  respectat dispoziţiile legale, şi dacă putea sau nu să ia măsuri faţă de petent în cazul refuzului de a preda câinele, a se audia şi alţi martori, vecini ai petentului şi eventual partea vătămată, dacă este cazul, precum şi a se  ridica şi ataşa şi alte  documente utile pentru soluţionarea plângerilor.

Prin rezoluţia nr. 566/P/31.10.2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi s-a dispus:

-  Neînceperea urmăririi penale faţă de (…), cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de :

- omorâre cu intenţie a animalelor ca formă de cruzime faţă de animale prev. şi ped. de art. 23 al. I1 cu referire la art. 6 din Legea nr. 205/2004 modif., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul lipsei legăturii de cauzalitate între activitatea făptuitorului şi moartea câinelui;

- violare de domiciliu, prev. şi ped. de art. 192 al. 1 C.pen., întrucât partea vătămată şi-a retras plângerea;

- distrugere, prev. şi ped. de art. 217 al. 1 C.pen., întrucât fapta nu există;

- abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. şi ped. de art. 246 C.pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul lipsei de vinovăţie în forma intenţiei;

- exercitare fără drept a unei profesii, prev. şi ped. de art. 281 C.pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul cerinţelor prevăzute de textul legal pentru realizarea laturii obiective;

- Neînceperea urmăririi penale faţă de (…) cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de :

-omorâre cu intenţie a animalelor ca formă de cruzime faţă de animale prev. şi ped. de art. 23 al. I1 cu referire la art. 6 din Legea nr. 205/2004 modif., întrucât fapta nu a fost săvârşită de acesta;

-violare  de  domiciliu, prev. şi ped. de art. 192 al. 1 C.pen.,

întrucât partea vătămată şi-a retras plângerea;

- distrugere, prev. şi ped. de art. 217 al.l C.pen.. întrucât fapta nu există;

- abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. şi ped. de art. 246 C.pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul lipsei de vinovăţie în forma intenţiei;

- exercitare fără drept a unei profesii, prev. şi ped. de art. 281 C.pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul cerinţelor prevăzute de textul legal pentru realizarea laturii obiective;

- Neînceperea urmăririi penale faţă de (…), cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. şi ped. de art. 246 C.pen., întrucât nu sunt întrunite elemente constitutive ale acesteia sub aspectul laturii obiective;

- Neînceperea urmăririi penale faţă de (…), cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. şi ped. de art. 248 C.pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

 Pentru a da această soluţie, procurorul a reţinut că din actele administrate nu rezultă elemente care să ducă la concluzia că arma specifică cu C02 a fost folosită de vreo altă persoană în afară de cea autorizată în acest sens, respectiv de (…).

În legătură cu infracţiunea de omorâre a animalelor cu intenţie s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul lipsei legăturii de cauzalitate între activitatea făptuitorului şi moartea câinelui. Nu s-a stabilit cauza morţii din cauza refuzului lui (..) de a urma indicaţiile medicului veterinar în acest sens, astfel că nu s-a constatat dacă moartea a survenit în urma tranchilizării. Chiar şi în ipoteza în care s-ar fi stabilit o legătură directă de cauzalitate între activitatea de tranchilizare şi decesul animalului, nu s-ar fi putut reţine intenţia de omorâre în sarcina făptuitorului (…) care şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu, tranchilizând cu o substanţă autorizată un câine care părea a fi fără stăpân deoarece se afla pe spaţiul public fără semne de identificare şi care ar fi putut avea probleme necunoscute de sănătate declanşate de substanţa respectivă.

Faţă de infracţiunea de violare de domiciliu, cu ocazia audierii de către organele de cercetare penală, (…) nu a mai susţinut plângerea anterioară, afirmând că nu doreşte "să se judece" pentru această faptă.

Infracţiunea de distrugere nu poate fi reţinută în sarcina făptuitorului

(…), deoarece textul legal explică noţiunea de

distrugere prin referire la bunuri, adică la lucruri neînsufleţite. Pentru suferinţele

sau moartea cauzate unui animal există noţiunea legală de „cruzime faţă de

animale" prevăzută de Legea nr. 205/2004 modif..

Cu privire la infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii, s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constituitve ale acesteia sub aspectul laturii obiective, întrucât făptuitorii nu şi-au exercitat profesiile "fără drept", ci potrivit legislaţiei în vigoare. (…) a acţionat în conformitate cu HCL Buhuşi nr. 83/2005 şi HCL 5400/2008 care stabilesc înfiinţarea activităţii de gestionare a câinilor fără stăpân şi persoana care utilizează arma specifică de tranchilizare, iar poliţistul comunitar (…) a însoţit personalul cu atribuţii de gestionare a câinilor fără stăpân, în conformitate cu prevederile Legii nr. 371/2004 privind atribuţiile Poliţiei Comunitare.

Nici infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor nu poate fi reţinută, nefiind întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul lipsei de intenţie din partea făptuitorilor care nu şi-au încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu. (…), care s-a autodeclarat proprietarul câinelui, a manifestat o atitudine de totală neglijenţă, lăsând animalul dezlegat în afara curţii şi fără a purta vreun semn de identificare, astfel că a fost foarte uşor confundat cu un câine fără stăpân, făptuitorii îndeplinindu-şi în consecinţă atribuţiile de serviciu, respectiv activitatea de tranchilizare şi urmărirea câinelui în vederea transportării la adăpost.

Ca urmare a desfiinţării de către instanţă a rezoluţiei anterioare, şi a dispoziţiilor din hotărârea instanţei, ca reprezentant al serviciului public care se ocupă cu gestionarea câinilor fără stăpân a fost identificat primarul oraşului Buhuşi,  faţă de care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. şi ped. de art. 248 C.pen..

Ca medic veterinar implicat în cauză a fost identificat … din oraşul Buhuşi, faţă de care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. şi ped. de art. 246 C.pen..

Cu privire la făptuitorii …, s-au apreciat ca întemeiate argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală şi s-a constatat că există cauze care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale.

Cu privire la făptuitorul …., s-a reţinut ca temei al neînceperii urmăririi penale art. 10 lit. d C.pr.pen., întrucât, sub aspectul laturii obiective, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii cercetate, nefiind constatate încălcări ale atribuţiilor de serviciu cu ocazia prestării de servicii medicale în luna iulie 2010.

Cu privire la făptuitorul …, s-a  reţinut ca temei al neînceperii urmăririi penale art. 10 lit. b C.pr.pen., întrucât Consiliul Local Buhuşi, reprezentat de făptuitor, de care aparţine serviciul public care se ocupă cu gestionarea câinilor fără stăpân, a fost sancţionat contravenţional de D.S.V.S.A., organul cu atribuţii de cercetare şi control în domeniu, nefiind constatate elemente probatorii care să conducă la concluzia săvârşirii unei fapte de natură penală. Singura neregulă identificată în activităţile specifice derulate cu ocazia evenimentelor din luna iulie 2010 de către serviciul public care se ocupă cu gestionarea câinilor fără stăpân a fost lipsa asistenţei sanitare veterinare conform cu prevederile legale, faptă de natură contravenţională, constatată şi sancţionată ca atare.

Prin rezoluţia nr. 127/II/2/2011/23.12.2011 a Primului-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi a fost menţinută rezoluţia nr. 566/P/31.10.2011 a aceluiaşi parchet, reţinându-se în esenţă, cu privire la făptuitorii …., că instanţa nu a dispus efectuarea de cercetări suplimentare, motiv pentru care se menţin argumentele din rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale din data de 20.09.2010.

Cu privire la făptuitorii …., s-a apreciat că actele de cercetare suplimentare efectuate conform dispoziţiilor instanţei, nu au relevat aspecte care să conducă la atragerea răspunderii penale a acestora.

Studiind materialul probator administrat în cauză, instanţa apreciază că s-au administrat toate probele necesare şi că nu există dubii cu privire la situaţia de fapt, care să impună efectuarea de cercetări suplimentare.

Petentul a formulat prezenta plângere doar cu privire la intimaţii …., faţă de care nu a fost dispusă efectuarea de cercetări suplimentare prin s. p. nr. 24/7.03.2011 a Judecătoriei Buhuşi.

Cu privire la aceşti doi inculpaţi, instanţa constată că în mod corect s-a reţinut ca nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de omorâre cu intenţie a animalelor, în principal pe considerentul că nu s-a stabilit legătura de cauzalitate între activitatea făptuitorului …. şi moartea câinelui şi în subsidiar pe lipsa intenţiei de omorâre. Instanţa apreciază că numitul ….nu a acţionat cu intenţie indirectă, aşa cum a considerat petentul, ci din culpă cu prevedere. Astfel, el a prevăzut într-adevăr că ar putea surveni decesul câinelui, aşa cum a arătat în declaraţia sa, însă nu se poate spune că a acceptat această posibilitate cu nepăsare, ci dimpotrivă, că nu a acceptat-o, considerând că această urmare nu se va produce, dat fiind faptul că el dozase corect substanţa tranchilizantă, iar câinele era aparent sănătos.

În ce priveşte susţinerile petentului cu privire la semnele de identificare ale câinelui, instanţa constată că din fotografiile depuse de petent la dosar, rezultă că într-adevăr câinele ucis nu avea semne de identificare. Cât priveşte locul unde se afla câinele în momentul când a fost împuşcat, din probele administrate nu a rezultat cu certitudine acest aspect, întrucât martorii propuşi de petent au declarat că au auzit câinele scheunând în curte, fără însă să fi văzut cineva unde era în momentul în care a fost împuşcat, iar însuşi petentul relatează că poarta era întredeschisă.

În ce priveşte infracţiunea de distrugere, trebuie precizat că reglementarea prevăzută la art. 217 în Codul penal, are un caracter general în raport cu dispoziţiile art. 6 al. 2 lit. a din Legea nr. 205/2004, referitoare la omorârea cu intenţie a animalelor şi conform regulii de drept potrivit căreia specialul derogă de la general, în speţa de faţă sunt aplicabile dispoziţiile legii speciale. În caz contrar, aceeaşi faptă, ar putea fi sancţionată de două ori, în baza a două texte de lege, ceea ce ar fi inechitabil. 

Cu privire la susţinerile petentului în legătură cu lipsa unui medic veterinar care să participe la activitatea de tranchilizare a câinilor fără stăpân, cât şi cu privire la lipsa unui adăpost pentru câini în oraşul Buhuşi, instanţa constată că acestea sunt întemeiate, nerespectarea dispoziţiilor legale sub aceste aspecte fiind susţinute de documentele aflate la dosar. Însă aceste nereguli nu pot fi puse în sarcina numiţilor …., care şi-au exercitat atribuţiile de serviciu ce le reveneau, fără a avea vreo putere de decizie cu privire la aspectele menţionate. Prin urmare, sub aspect obiectiv, nu sunt întrunite condiţiile constitutive ale infracţiunilor de exercitare fără drept a unei profesii şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzute de art. 281 şi respectiv 246 C. pen.

Faţă de considerentele expuse, instanţa constată că rezoluţiile celor două parchete sunt corecte şi pentru aceste considerente, în temeiul art. 2781 al. 8 lit. a C. pr. pen., va respinge plângerea şi va menţine rezoluţiile atacate.

Faţă de respingerea plângerii, petentul va fi obligat, în temeiul art. 192 al. 2 C. pr. pen., la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Domenii speta

Spete similare