Incheiere de rectificare emisa de un birou notarial public fara citarea ambelor parti implicate; calitate procesuala pasiva.

Sentinţă civilă 11037 din 10.10.2008


Prin sentinta civila nr. 11037 din 10 octombrie 2008, Judecatoria Iasi a dispus cu privire la cererea reclamantului MO de a se dispune, in contradictoriu cu paratii BNP SF si MS, nulitatea absoluta a incheierii de rectificare anularea incheierii de rectificare nr. 2/28.09.2006 emisa de BNP SF; prin acea incheiere s-a dispus rectificarea continutului contractului de intretinere autentificat sub numarul 764/1995, in sensul ca suprafata de 1800 mp este amplasata  in tarlaua 10, parcelele 5/1 si 5/2 si, nu cum s-a stabilit initial, tarlaua 9, parcela 10/1.

In motivarea cererii sale, reclamantul a aratat ca prin contractul de intretinere autentificat sub numarul 764/1995 numitii MG si MV au transmis fiului lor MS dreptul de proprietate asupra suprafetei de 1800 mp situat in sat Obrijeni, com. Popesti, jud. Iasi, cu amplasamentul in tarlaua 9, parcela 10/1; s-a sustinut ca incheierea de rectificare a acestui contract nu este legala, fiind data exclusiv la solicitarea paratului si in temeiul unui raport de expertiza efectuat de AC in cadrul unui dosar civil, rectificarea avand drept consecinta atribuirea catre parat a unui alt teren decat cel initial convenit de partile contractante.

Analizand prioritar exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a BNP SF, exceptie de fond, absoluta si permptorie, invocata de parata prin intampinare, instanta a admis-o. In motivarea acestei solutii, s-a retinut ca, in ciuda inexistentei unei definitii legale, calitatea procesuala poate fi conturata ca fiind titlul legal care indreptateste o persoana sa fie parte in proces; calitatea procesuala activa presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cea care este titularul dreptului dedus judecatii iar, calitatea procesuala pasiva revine celui obligat prin raportul juridic ce face obiectul actiunii introductive.

Conform art. 1 din Legea notarilor publici: ”Activitatea notariala asigura persoanelor fizice si juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum si exercitiul drepturilor si ocrotirea intereselor, in conformitate cu legea”, iar conform art.3 „Notarul public este investit sa indeplineasca un serviciu de interes public si are statutul unei functii autonome.”

Nulitatea unui act juridic se analizeaza in raport de persoanele implicate in nasterea si executarea acelui act, fie in mod direct, fie in calitate de succesori in drepturi ai acestora. Notarul public nu face altceva decat sa consfinteasca vointa partilor, fara a avea vreun beneficiu sau o obligatie personala in urma indeplinirii acestei activitati.

Activitatea notariala este supusa unui control judecatoresc. Acest aspect trebuie inteles in sensul ca actele notariale pot face obiectul actiunilor in anulare, conditiile de valabilitate urmand a fi insa analizate in raport de partile raportului juridic, fara implicarea notarului public. Acest lucru nu inseamna ca hotararea judecatoreasca pronuntata nu este opozabila si acestuia. Acest aspect este consemnat expres de legiuitor in dispozitiile art. 100 alin 5 si 88 din Legea notarilor publici.

Pe fondul cauzei, instanta a retinut faptul ca la intocmirea incheierii de rectificare nu  s-a tinut seama de dispozitiile art. 53 din Legea 36/1995: „Actele notariale care prezinta erori materiale sau omisiuni vadite pot fi indreptate sau completate prin incheiere de catre notarul public, la cerere sau din oficiu, cu acordul partilor, daca lucrurile cuprind date care fac posibila indreptarea greselilor sau completarea omisiunilor. Acordul partilor se prezuma daca, fiind legal citate, nu-si manifesta opunerea.”

Instanta a constatat nulitatea incheierii de rectificare, motivandu-si solutia prin faptul ca,  desi avea obligatia citarii partilor implicate in actul initial sau a succesorilor in drepturi ai acestora, notarul public a luat act de manifestarea de vointa unilaterala a cumparatorului, dispunand rectificarea actului, fara a se asigura ca aceasta era vointa reala a vanzatorilor; emiterea in acest mod a incheierii de rectificare contravine si dispozitiilor art. 1 din Legea 36/1995, notarul public neasigurandu-se ca dreptul asupra caruia s-a contractat, fie si in forma rectificata, nu este unul disputat juridic intre parti. Neimplicarea ambelor parti la emiterea unei incheieri de rectificare in privinta obiectului transmis echivaleaza cu lipsa acordului titularului dreptului la intocmirea actului, omisiune sanctionata cu nulitatea absoluta a actului (existenta consimtamantului reprezinta conditia esentiala si primordiala de incheiere a unui act juridic, lipsa sa afectand validitatea acestuia).