Contracte colective de muncă. Efecte juridice. Momentul la care se poate formula cerere pentru constatarea nulităţii absolute a unei clauze din contractul colectiv de muncă. Calitate procesual pasivă.

Dosar nr.  3285,1/120/2010

TRIBUNALUL:

Asupra cauzei civile de fata:

Prin actiunea formulata de reclamantii : DV, SP, MV, CG, MI,  DV, AM, SM, DP,  VM, IF, MA,  IG, AG,  DD, CI, SI, FM, NV,  SC,  MG,  DE, DD,  SC,  DE,  IE, TC, FB,  PV,  PD, reprezentati prin  FB, au chemat în judecata pârâta S.C. „U” SA, Alianta Sindicala a SC U SA, Sindicatul S din cadrul SC U SA, DMPS, AJOFM pentru ca prin hotarârea ce se va pronunta:

- sa se constate nulitatea partiala a clauzei cuprinsa în art.178 alin.(1) din contractul colectiv de munca pe unitate:

- în consecinta, sa fie înlaturata din textul acestuia sintagma „salariul de încadrare” care nu este continuta în art.32 alin.(1) lit.a,b,c din O.U.G.nr.98/1999;

- sa se constate nulitatea actului aditional nr.2 din 21 ianuarie 2009 înregistrat la D.M.I.S. sub nr.2/97/2 februarie 2009 care modifica art.178 alin.(1) din contractul colectiv de munca în sensul platii compensatiei banesti în rate lunare la nivelul a sase salarii de încadrare medii nete pe unitate de 1,5 salarii de încadrare medii pe unitate, 4,5 salarii de încadrare medii pe unitate, deci la jumatate din cuantumul stabilit la data încheierii contractului colectiv de munca;

- sa se dispuna anularea înregistrarii actului aditional mentionat la pct.2 la DMIS Dâmbovita întrucât documentatia întocmita este nelegala;

- sa fie obligata pârâta la achitarea integrala la data concedierii si nu în rate lunare, a drepturilor cuvenite la data concedierii conform art.178 alin.(1) cu clauza adaptata textului din respectivul act normativ, în conditiile stabilite la art.24 alin.1,2 si 4 din Legea nr.130/1996;

- sa se dispuna suspendarea executarii întoarcerii executarii silite pornita de pârâta SC U SA ca urmare a desfiintarii titlului executoriu si anume sent. civ. nr.1543/31.08.2009.

În motivarea actiunii s-a solicita solutionarea cu prioritate a cererii privind suspendarea executarii întoarcerii executarii silite aceasta solicitare fiind fundamentata pe necesitatea aplicarii prin asemanare a prevederilor art.404, alin.2 Cod Procedura Civila.

În decizia de casare se arata ca nu se poate dispune casarea cu trimitere pentru ca nu se poate dispune din oficiu introducerea în cauza a sindicatelor. Asa fiind actiunea de fata este o reiterare a actiunii initiale pe temeiul acelorasi argumente si situatii de fapt, ceea ce reprezinta echivalentul unei casari cu trimitere.

Pe fondul cauzei, drepturile solicitate de reclamanti li se cuvin pentru ca drepturile salariatilor în sensul art.8 din legea 130/1996 sunt cele ale art.32 din OUG 98/1999 astfel ca introducerea sintagmei de încadrare în actul aditional care încalca art.8 din legea 130/1996 care stabileste ca la încheierea contract colectiv de munca prevederile legale referitoare la drepturile salariatilor au caracter minimal.

Art.205, lit.d din contract colectiv de munca asumat de patron si consimtit de acesta, stabileste dreptul salariatilor la tot ceea ce legea prevede în acest sens, în scopul de a se sustrage acestor obligatii, a fost întocmit actul aditional a carui anulare se solicita iar modificarea prin acest act a clauzelor contract colectiv de munca încalca art.38 din legea 53/2003 care interzic salariatilor sa renunte la drepturile ce le sunt recunoscute de lege.

Chiar daca textul art.16, alin.1 din acest contract colectiv de munca face referire expresa la partile contractante, iar pârâta nu este parte în acesta, se impune a se constata si retine ca în conformitate cu art.2, alin.1 din acesta, clauzele contract colectiv de munca pe ramura se aplica integral si obligatoriu la unitatile în care oricare din federatiile semnatare are membrii, conform anexei 1.

Actul aditional nr.2/21.01.2009 nu a fost semnat la data înregistrarii si nu este semnat nici în prezent decât de un numar de 5 membrii din totalul de 40, ce compun comisiile de negociere. Art.25, alin.1 din legea 130/1996 impune semnarea de catre parti a contract colectiv de munca actele aditionale fiind supuse aceluiasi regim juridic.

În dovedire solicita probele administrate în dosarul nr.1838/120/2009 a carei atasare o solicita.

Pârâta AJOFM a formulat întâmpinare prin care a aratat ca nu are calitate procesual pasiva deoarece nu a refuzat nici un drept reclamantilor, acestia neputând face dovada ca AJOFM Dâmbovita a emis un act, o decizie care sa le fie opozabila si ca urmare sa fie prejudiciati de vreun drept recunoscut si întemeiat de legea 76/2002.

Pe fondul cauzei, pârâta a aratat ca a fost notificata potrivit adresei nr.2658/03.02.2009 în conditiile art.70 din legea 53/2003 coroborat cu art.49, 50, 51 din legea 76/2003 fara a se efectua demersurile legale prevazute de HG 624/1999, neexistând program de restructurare depuse spre aprobare de SC Upet SA si ca urmare nu exista nici o decizie  de admitere sau respingere a acesteia.

Angajatorul nici nu avea posibilitatea legala de a efectua demersurile legale pentru solicitarea platilor compensatorii pentru salariatii concediati colectiv, reclamanti în acest dosar, întrucât nu la data de 23.03.2009 prevederile OUG 98/1999 si HG 624/1999 au fost abrogate de art.43 din legea 312/2001.

În drept, art.115 si urm. Cod Procedura Civila.

Solicita judecarea cauzei în lipsa.

Pârâta SC U SA a formulat întâmpinare invocând exceptia puterii relative de lucru judecat a capetelor de cerere privind constatarea nulitatii partiale a clauzei cuprinse în art.178, alin.1 din contract colectiv de munca la nivel de unitate, în ceea ce o priveste pe reclamanta DE care figureaza în calitate de reclamanta si în dosarul nr.1858/120/2010.

A mai invocat pârâta si exceptia nulitatii partiale a cererii pentru lipsa dovezii calitatii de reprezentant pentru ca în actiune se arata ca reclamanti sunt numai FB, PVsi PD iar acestia au mandat de reprezentare din partea celorlalti reclamanti atasându-se un tabel nominal care este lipsit de relevanta legala si nu poate constitui o procura pentru exercitarea dreptului de chemare în judecata.

Tabelul nu poate constitui temei pentru introducerea unei actiuni întrucât se refera la dosarul nr.1838/120/2009, iar în plus nu se confera mandat pentru formularea unei actiuni, ci exclusiv pentru angajarea de avocati si negocierea de onorarii. Potrivit art.68 Cod Procedura Civila procura pentru exercitiul dreptului la actiune se face prin înscris sub semnatura legalizata.

În absenta acestei procuri actiunea este lovita de nulitate absoluta pentru lipsa dovezii calitatii de reprezentant.

Pârâta a invocat si exceptia necompetentei materiale/functionale a Sectiei Civile a Tribunalului Dâmbovita privind capatul de cerere referitor la înregistrarea actului aditional. Potrivit art.28, din legea 130/1996 împotriva refuzului înregistrarii contractelor colective de munca, partea nemultumita se poate adresa instantelor judecatoresti în conditiile legii 29/1990.

Aceasta înseamna ca competenta de solutionare a acestui capat de cerere apartine Sectiei Comerciale si de Contencios Administrativ.

S-a invocat de pârâta si exceptia inadmisibilitatii actiunii privind anularea actului aditional pentru ca nu a fost îndeplinita conditia privind îndeplinirea procedurii prealabile.

Litigiile privind înregistrarea la organele competente a contractelor colective de munca sau a actelor aditionale sunt litigii de contencios administrativ, fiind aplicabile disp. art.7, alin.1 din legea 554/2004.

S-a invocat si exceptia necompetentei materiale privind capatul de cerere referitor la suspendarea întoarcerii executarii silite pentru ca aceste cereri sunt de competenta instantei de executare si inadmisibilitatea acestui capat de cerere pentru ca nu exista o procedura de executare silita îndreptata împotriva reclamantilor.

Referitor la exceptia tardivitatii capatul de cerere privind constatarea nulitatii absolute a actului aditional nr.2/21.01.2009 pârâta a aratat ca cererile în vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate pe toata durata existentei contractului în cazul în care se solicita constatarea nulitatii unui contract individual sau colectiv de munca.

Fata de aceste dispozitii legale, actul aditional modifica contractul colectiv de munca pe anul 2008-2009 contract a carui valabilitate a încetat la 18.06.2009, art.5 stipulând expres ca acesta produce efecte pâna la 01.06.2009.

Pe fond, pârâta a aratat în esenta, ca referitor la capetele de cerere privind constatarea nulitatii absolute a clauzei cuprinse în art,178 din contract colectiv de munca la nivelul unitatii si eliminarea sintagmei „de încadrare” contestatarii îsi întemeiaza pretentiile pe OUG 98/1999, însa acesta are o sfera de incidenta complet diferita fata de prezenta cauza, în acest sens fiind si pozitia Curtii de Apel Ploiesti.

La sediul pârâtei nu s-a înregistrat nici o cerere de preconcediere colectiva, niciunul dintre intimati neparticipând la serviciile de preconcediere colectiva.

Modificarea contractului colectiv de munca prin actul aditional nr.2/21.01.2009 a fost realizata cu respectarea tuturor normelor legale si contractelor incidente.

Atât contractul colectiv de munca cât si actul aditional poarta semnaturile presedintilor celor doua organizatii sindicale reprezentative la nivelul Upet SA Târgoviste. Procesul verbal de negociere nr.72 din 19.01.2009 demonstreaza ca la aceasta sedinta au fost prezenti si sau pronuntat pentru modificare 35 de membrii din cei 40 ai comisiilor de negociere, respectiv 85% din numarul total al membrilor ambelor comisii, fiind deci întrunita conditia unui cvorum de ¾ din numarul total al membrilor ambelor comisii.

În drept, art.115, art.281-291 din Codul Muncii.

Solicita judecarea cauzei în lipsa, cu cheltuieli de judecata.

Pârâta Alianta Sindicala U a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii pentru ca prin adresa nr.70/15.01.2009 i-a fost adusa la cunostinta intentia patronatului de modificare a contractului colectiv de munca, inclusiv cu privire la art.178.

S-a aratat ca în contextul dificultatilor financiare internationale o parte din clientii interni si externi au sistat continuarea negocierilor în vederea încheierii de noi contracte.

Referitor la sustinerile reclamantilor privind nesemnarea actului aditional de partile contractului colectiv de munca, pârâta a aratat ca atât contract colectiv de munca cât si actul aditional poarta semnaturile presedintilor celor doua organizatii sindicale ale U SA. Aceasta modalitate de semnare a contractului colectiv de munca si a actelor aditionale este practicata de mult timp la nivelul SC U SA, iar mergând pe rationamentul reclamantilor, ar fi însemnat ca nici un contract de munca sa nu fie înregistrat.

În drept, art.115 Cod Procedura Civila.

Pârâta Agen?ia Jude?eana pentru Presta?ii Sociale, fosta Direc?ia de Munca ?i Protec?ie Sociala, a formulat cerere ( fila 463 dosar) prin care a aratat ca atribu?iile cu privire la aplicarea unitara a dispozi?iilor legale în unitatile din sectorul public, mixt, privat precum si la alte categorii de angajatori au fost preluate de Inspectia Muncii, respectiv ITM.

Ca atare, pârâta nu are calitate procesual pasiva în prezenta cauza.

Pe parcursul judecatii au formulat cereri de interventie si CC, NI, II, SD, PL, NI, GL, IC, DM, CM, CD, EA, o parte din acestia renuntând apoi la judecata.

S-au depus alaturat: înscrisuri.

Examinând actele si lucrarile dosarului, prin prisma dispozitiilor incidente în cauza, Tribunalul constata:

1. Exceptia necompetentei materiale/functionale a Sectiei Civile a Tribunalului Dâmbovita. Într-adevar art.28 din legea 130/1996 privind contractele colective de munca prevede ca împotriva refuzului înregistrarii contractelor colective de munca, partea nemultumita se poate adresa instantei de contencios administrativ.

Situatia reglementata de textul de lege mentionat îsi gaseste corespondenta în art.2, alin.1, lit.i din legea 554/2004 care defineste refuzul nejustificat ca fiind „exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilata refuzului nejustificat si nepunerea in executare a actului administrativ emis ca urmare a solutionarii favorabile a cererii sau, dupa caz, a plangerii prealabile”.

Aceasta înseamna ca pentru a deveni aplicabile dispozitiile legale ce fac trimitere la legea contenciosului administrativ, este necesar sa existe o manifestare de vointa în sensul unui refuz de înregistrare a unui contract colectiv de munca. În speta însa, se pune problema anularii unei înregistrari efectuate, operate în evidenta DMIS, nefiind deci vorba despre un refuz de înregistrare.

Opera?iunea de înregistrare a contractului colectiv de munca, reglementata de art.25-28 din legea 130/1996 reprezinta o operatiune tehnic administrativa, ce nu se încadreaza în nici una dintre ipotezele prevazute de art.2, alin.1, lit.c, d, g,h din legea 554/2004, nefiind un act juridic emis de o autoritate în regim de putere publica, cu respectarea principiului contradictorialitatii si al dreptului la aparare.

În aceste conditii, tribunalul constata ca în cauza nu este incident art.28 din legea 130/1996, sectia de conflicte de munca si asigurari sociale fiind competenta sa solutioneze capatul de cerere privind anularea înregistrarii actului aditional la DMIS, motiv pentru care va respinge exceptia necompetentei materiale/functionale a sectiei civile – conflicte de munca si asigurari sociale.

2. Exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privind anularea înregistrarii actului aditional la DMIS. Retinând ca nu este incidenta legea contenciosului administrativ, tribunalul va respinge si exceptia inadmisibilitatii acestui capat de cerere ca urmare a neîndeplinirii procedurii prealabile, pentru solutionarea acestei solicitari nefiind necesara îndeplinirea unei asemenea proceduri.

3. Exceptia necompetentei materiale a Tribunalului privind capatul de cerere referitor la suspendarea întoarcerii executarii silite.  Art.4042, alin.1,3 Codul de Procedura Civila arata ca instanta judecatoreasca care a desfiintat titlu executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune si asupra restabilirii situatiei anterioare. Daca nu s-a dispus restabilirea situatiei anterioare în acest fel, se va putea cere acest lucru de catre persoana îndreptatita, instantei judecatoresti competente potrivit legii.

Art. 400 alin.1 C.P.Civ. prevede ca contestatia la executare se introduce la instanta de executare, în speta Judecatoria Târgoviste. În conformitate cu art. 373 alin.2 C.P.Civ. „instanta de executare este judecatoria în circumscriptia careia urmeaza sa se faca executarea”.

Întoarcerea executarii este un incident procedural ivit dupa desavârsirea executarii silite si care are la baza pretentii rezultate din modul de desfasurare a executarii silite, astfel încât apare ca fiind fireasca solutionarea acestui litigiu de aceeasi instanta, motiv pentru care tribunalul va admite exceptia necompetentei materiale cu privire la acest capat de cerere, urmând a dispune declinarea competentei în favoarea Judecatoriei Târgoviste. Ca urmare a stabilirii necompetentei acestei instante, tribunalul nu se va mai pronunta asupra exceptiei inadmisibilitatii capatului de cerere, urmând ca aceasta sa fie solutionata de instanta competenta.

4. Exceptia tardivitatii formularii capatului de cerere privind constatarea nulitatii absolute a actului aditional nr.2/21.01.2009. Art.283, alin.1, lit.d din Codul Muncii prevede ca cererea privind anularea unui contract colectiv de munca sau a unei clauze din cuprinsul acestuia, poate fi formulata pe toata durata existentei contractului. Aceasta înseamna ca legalitatea contractelor colective de munca, poate fi supusa  discutiei atâta timp cât acestea sunt în vigoare, producându-si efectele juridice pentru care au fost încheiate.

În art.5 din actul aditional nr.2/21.01.2009 înregistrat la DMIS sub nr.487/02.02.2009, se arata ca prezentul act aditional produce efecte începând cu data înregistrarii pâna la 01.06.2009, de la aceasta data actul aditional încetându-si aplicabilitatea. Actiunea prin care se solicita anularea actului aditional a fost introdusa pe rolul acestei instante la 14.07.2010, la mai mult de un an de la data la care actul aditional îsi încetase efectele.

În raport de aceste considerente, tribunalul constata ca actiunea este tardiv formulata, actul aditional nemaifiind în vigoare la momentul promovarii actiunii, motiv pentru care va admite exceptia tardivitatii invocata de pârâta SC Upet SA, prin întâmpinare.

În ceea ce priveste capatul de cerere privind anularea clauzei prev. de art.178, alin.1 din contractul colectiv de munca pe anii 2008-2009, tribunalul constata ca sunt aplicabile aceleasi dispozitii legale retinute mai sus (art.283, alin.2, lit.d din Codul Muncii), respectivul contract încetându-si aplicabilitatea la momentul înregistrarii contractului colectiv de munca nr.2334/18.06.2009 (filele 270 si urm.), la Directia de Munca si Protectie Sociala Dâmbovita, respectiv la data de 18.06.2009.

5. Exceptia lipsei calitatii procesual pasive a pârâtei AJOFM. Dupa cum se poate observa din disp. art.2 ale legii 76/2002 atributiile agentiilor teritoriale de ocupare a fortei de munca se refera la implementarea masurilor pentru realizarea strategiilor si politicilor elaborate in vederea protectiei persoanelor pentru riscul de somaj, asigurarii unui nivel ridicat al ocuparii si adaptarii fortei de munca la cerintele pietei muncii.

În cauza de fata este vorba de anularea unei clauze dintr-un contract colectiv de munca, a unui act aditional, acordarea unor drepturi banesti ce decurg din anularea clauzei contractuale si anularea înregistrarii de catre DMIS a unui act aditional. Nici unul dintre capetele de cerere ale actiunii nu se refera la vreuna dintre atributiile pârâtei AJOFM, asa cum sunt ele reglementate de lege, nefiind supuse discutiei masuri de protectie a persoanelor aflate în somaj.

Fata de aceasta situatie, tribunalul va admite exceptia lipsei calitatii procesual pasive a pârâtei AJOFM.

6. Exceptia lipsei calitatii procesual pasive a pârâtei Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale Dâmbovita. Calitatea procesual pasiva presupune existenta unei identitati între titularul obligatiei raportului juridic litigios si cel chemat în judecata în calitate de pârât.

Conform art.2, din HG 662/2010 Inspectia Muncii exercita controlul aplicarii unitare a dispozitiilor legale in domeniile sale de competenta in unitatile din sectorul public, mixt, privat precum si la alte categorii de angajatori. Aceasta atributie preluata de Inspectia Muncii, nu afecteaza însa calitatea procesuala a AJPS Dâmbovita, calitate ce trebuie raportata la capatul de cerere privind anularea înregistrarii actului aditional nr.2/21.01.2009.

Înregistrarea a carei anulare se solicita este realizata de aceasta institutie, asa cum rezulta din mentiunea existenta în cuprinsul actului aditional, denumirea institutiei de la acel moment pâna în prezent suferind mai multe modificari, în prezent fiind denumita Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale Dâmbovita.

Ca atare, în raport de capatul de cerere privind anularea înregistrarii pârâta are calitate procesuala, motiv pentru care tribunalul va respinge aceasta exceptie.

Pe fond, tribunalul re?ine ca solicitarea anularii înregistrarii actului adi?ional este nefondata. În motivarea acestui capat de cerere reclaman?ii si intervenientii nu au aratat decât ca documenta?ia întocmita în acest scop este ilegala, fara a arata în mod expres în ce consta aceasta documenta?ie si de ce considera ca este afectata de vicii de legalitate. Din dezvoltarea motivelor actiunii rezulta ca este vorba despre chiar legalitatea actului aditional care nu a fost semnat decât de un numar de 5 membrii din totalul de 40, toate aceste critici privind de fapt legalitatea actului aditional, pe care tribunalul nu o poate analiza ca urmare a constatarii tardivitatii formularii acestui capat de cerere.

O alta consecinta ce decurge din aceasta constatare este respingerea si a solicitarii privind acordarea integrala si nu în rate a drepturilor banesti cuvenite la data concedierii, deoarece ca urmare a necontestarii în termen a clauzei contractuale privind achitarea fractionata si într-un anumit cuantum a drepturilor banesti, tribunalul nu poate analiza capatul de cerere referitor la pretentiile reclamantilor si ale intervenientilor, acestea constituind un accesoriu al nulitatii actului aditional si a art.178, alin.1 din contractul colectiv de munca.

În ceea ce priveste o parte din cererile de interventie, tribunalul retine ca potrivit art.246 alin.1 C.P.Civ. reclamantul poate sa renunte la cerere în tot cursul judecatii, fie verbal în sedinta, fie prin cerere scrisa.

Întrucât o parte din intervenienti au formulat cereri scrise prin care au învederat instantei ca înteleg sa nu se mai judece în prezenta cauza, tribunalul va lua act de renuntarea la judecata a intervenientilor DD, CC, SD, GL, DE, II.

Pentru aceste considerente, tribunalul va respinge exceptia necompetentei materiale/functionale a Sectiei Civile a Tribunalului Dâmbovita referitor la capatul de cerere privind anularea înregistrarii actului aditional la DMIS si exceptia inadmisibilitatii acestui capat de cerere, va admite exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Dâmbovita în raport de capatul de cerere privind suspendarea întoarcerii executarii silite si va declina competenta în favoarea Judecatoriei Târgoviste, va admite exceptia lipsei calitatii procesual pasive a AJOFM Dâmbovita si va respinge exceptia lipsei calitatii procesual pasive a pârâtei AJPS Dâmbovita, va admite exceptia tardivitatii capetelor de cerere privind anularea partiala a clauzei cuprinse în art.178, alin.1 din contractul colectiv de munca si anularea actului aditional nr.2/21.01.2009, va respinge ca nefondate capetele de cerere privind anularea înregistrarii actului aditional si acordarea drepturilor cuvenite reclamantilor la momentul concedierii si pe cale de consecinta, va respinge ca nefondat cererile de interventie formulate de intervenientii NI, PL, EA, NI, IC, DM, CM, CD, EA.

Potrivit art.274 Codul de Procedura Civila, tribunalul va lua act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.

8

Domenii speta

Spete similare