Dare de mită

Infracţiunea  de delapidare -prev de art. 2151 alin 1 Cpen cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lîngă Judecătoria Bacău nr. 7442/P/2007 din 16.06.2009 înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. 10312/180/ 14.09.2009 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii  penale şi trimiterea în judecată a inculpatei LS pentru săvârşirea infracţiunii  de delapidare faptă prev de art. 2151 alin 1 Cpen cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen.

În fapt , prin actul de sesizare s-a reţinut că în perioada ianuarie – septembrie 2007 inculpata având calitatea de gestionar de facto şi de iure la CS .. SRL şi-a însuşit în interes propriu bunuri , bani şi valori pe care le gestiona cauzând societăţii anfajatoare un prejudiciu în sumă de 26 070,24 lei.

În cursul cercetării judecătoreşti legal citată inculpata nu s-a prezenat pentru a fi audiată în conformitate cu dispoziţiile art 323 Cprpen şi art 69-74 Cprpen.

Instanţa a procedat la audierea martorul  FH, declaraţia acestuia  fiind consemnată şi ataşată la dosar.

Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

În perioada ianuarie-septembrie 2007, inculpata LS având calitatea de gestionar de facto şi de iure la SC , şi-a însuşit în interes propriu bunuri, bani şi valori pe care le gestiona cauzând societăţii angajatoare un prejudiciu în sumă de 26.070,24 lei.

În urma cercetărilor effectuate s-a stabilit rumătoarea situaţie de fapt:

Prin plângerea formulată la data de 7.12.2007, numitul VD administrator al SC Elasis, a reclamat faptul că în urma efectuării unui inventar la gestiunea numitei LS, a rezultat o lipsă de 26.070,27 lei.

Se reţine faptul că LS, a fost angajată la standul de produse de carne congelate din cadrul CCB,  aparţinând SC.. în baza unui contract individual de muncă, ocupând funcţia de gestionar.

În urma unei solicitări a inculpatei LS pentru a I se acorda 2 zile libere la data de 21.09.2007, s-a decis de către conducerea societăţii efectuarea unui inventar la gestiunea acestuia pentru ca o altă persoană să o înlocuiască cât timp lipseşte, inventar care a valorificat ulterior prin procesul verbal nr.215/03.12.2007. La acest inventar a participat şi LS . Ca urmare a lipsei c onstatate inculpatei I s-a desfăcut contractul de muncă prin decizia nr.221/01.2007, emisă de reprezentanţii societăţii angajatoare.

Cu ocazia audierii, LS precizează faptul că la standul la care lucra  a fost singura gestionară, cheia de acces de la stand având-o doar ea. Totodată, inculpata arată faptul că nu îşi explică de unde provine această lipsă.

În cauză a fost dispusă efectuarea unei expertise contabile judiciare, din concluziile  raportului de expertiză rezultînd faptul că acesta avea calitatea de gestionară, a semnat cu privire la intrarea de mărfuri în gestiunea SGS, aparţinând SC “Elasis”, intrările făcându-se pe baza document telor legale, iar încasările din vânzarea mărfurilor la stand fiind predate la casieria societăţii pe bază de monetar zilnic. Totodată expertiza contabilă a constatat faptul că prejudicial în sumă de 26.070,24 lei fost cauzat de gestionara LS, fără a identifica modalitatea producerii lipsei.

Situaţia de fapt reţinută de instanţă se probează cu:

- act de sesizare (plângere penală)-contract individual de muncă şi fişa postului ,

- proces verbal de inventar ,fişa analitică a conturilor pentru anul 2007;

- declaratie inculpată, raport de expertiză contabilă judiciară ,declaratii martori.

In drept fapta inculpatei care în perioada ianuarie – septembrie 2007 inculpata având calitatea de gestionar de facto şi de iure la SC Elasis şi-a însuşit în interes propriu bunuri , bani şi valori pe care le gestiona cauzând societăţii angajatoare un prejudiciu în sumă de 26 070,24 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare faptă prev de art. 2151 alin 1 Cpen cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen.

La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului  instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev .de art 72 C.pen si anume: gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete in care a fost comisă fapta, urmările produse  sau care s-ar fi putut produce, prejudicial cauzat şi nerecuperat.Instanţa va avea in vedere si circumstantele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale si care a avut o atitudine sinceră de recunoaştere a faptei, prezentânde-se in faţa organelor judiciare , împrejurări în temeiul cărora instanţa va aplica o pedeapsă spre minimul special.

In consecinta instanţa  in baza art. 2151 alin 1 Cpen cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen.  va condamna inculpata  la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 alin 2 Cpen va interzice inculpatei drepturile prevăzute  de art.64 lit. a teza a II-a,b Cpen pe durata executării pedepsei principale.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins si fără executarea acesteia, în baza art. 81 Cpen va suspenda condiţionat executarea acesteia pe o durată de  4  ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 Cpen.

Pentru aplicarea acestei măsuri, instanţa a avut în vedere comportarea sinceră a inculpatei în cursul procesului penal, faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale.

În consecinţă, săvârşirea infracţiunii are un caracter accidental , astfel încât îndreptarea inculpatei , în sensul conformării dispoziţiilor legii penale , se poate realize şi fără privare de libertate.

În baza art. 359 Cprpen va atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 Cpen a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Instanţa constată că prin Legea nr. 278/04.07.2006 a fost introdus un nou aliniat la art. 71 Cpen respective alin 5, potrivit căruia” pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii (…), se suspendă şi executarea pedepselor accesorii”.

Prin introducerea dispoziţiei legale menţionate, legiuitorul a clarificat unele aspecte, în sensul că pedepsele accesorii pot însoţi şi o pedeapsă suspendată condiţionat, însă, în acest caz , şi executarea acestora este suspendată, pe toată durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.

O interpretare contrară în sensul că s-ar impune doar suspendarea executării pedepselor accesorii, automat , în virtutea alineatului 5 al art. 71 Cpen, fără ca în prealabil instanţa să-l fi aplicat, nu poate fi primită , întrucât nu se poate dispune suspendarea unor pedepse care anterior nu au fost aplicate.

În consecinţă, instanţa va dispune aplicare pedepselor accesorii, urmând ca ulterior să dispună suspendarea executării acestora, având în vedere că şi executarea pedepsei principale a fost suspendată condiţiont.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza art. 71 şi art. 64 Cpen., cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului , a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin 2 şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr.30/1994.

Asfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică “interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, indiferent de durata condamnării sau natura ori gravitatea infracţiunii” (aceiaşi concepţie a legiuitorului reflectându-se şi în legislaţia română actuală,n.inst). Curtea a acceptat “că există o marjă naţională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile moderne şi a modului de menţinere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul Protocol adiţional a fost încălcat, întrucât “legislaţia naţională nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proporţionalitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.

În consecinţă, o aplicare automată , în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului , instanţa nu va plica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit,a reza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză , acesasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau de comportamentul inculpatului,

Astfel, circumstanţele  personale ale inculpatului şi lipsa antecedentelor sale penale determină instanţa a aprecia că aplicare acestei pedepse accesorii nu se impune, şi în consecinţă, în baza art. 71 Cpen şi art. 3 din  Protocolul nr. 1 adiţional CEDO, va interzice inculpatului dreptirile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b Cpen.

În baza art. 71 alin 5 Cpen va suspenda executare pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.

Sub aspectul laturii civile:

Partea vătămată SC s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 26 070,24 lei reprezentând prejudiciu cauzat prin însuşirea bunuri, bani şi valori pe care le gestiona.

La dosarul cauzei există o expertiză contabilă care a concluzionat că prejudiciul cauzat prin însuşirea bunuri, bani şi valori pe care le gestiona, se ridică la suma de 26 070,24 lei..

Instanţa constată că sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, respectiv: există faptă ilicită (infracţiunea), există prejudiciu cert şi nereparat, există raport de cauzalitate între faptă şi prejudiciu şi există vinovăţia inculpatului sub forma intenţiei.

Pentru considerentele expuse anterior, instanţa în baza art.14 şi 346 alin 1 Cprpen, art. 998Cciv va obliga inculpata la plata sumei de 26 070,24 lei către partea civilă SC,  cu titlul de daune  materiale.

1

Domenii speta

Spete similare