Contestaţie în anulare. Art. 318 Cod procedură civilă Greşeli materiale

Decizie 222 din 23.02.2010


Contestaţie în anulare. Art. 318 Cod procedură civilă

Greşeli materiale

Contestaţie specială urmăreşte neregularităţile evidente privind actele de procedură şi nu probleme de fond, astfel că prin exercitarea sa să nu se deschidă părţilor calea recursului la recurs, care să fie soluţionat sub motivul greşitei stabiliri a situaţiei de fapt

Prin contestaţia în anulare înregistrată la instanţă la data de 10.08.2009 contestatorii V. N. – D., I. G. – Z., A. P.  şi V. M. – C.,  au solicitat în contradictoriu cu intimaţii C. G., I. A., C. A., C. R., V. C. – L., Comisia Locală Costeşti Vale de aplicare a Legii fondului funciar, şi  Comisia Judeţeană Dâmboviţa pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor anularea deciziei civile nr. 1090/23.06.2009 pronunţată în dosarul nr. 1676/232/2008 al Tribunalului Dâmboviţa.

Motivându-şi contestaţia în anulare, contestatorii au arătat că decizia civilă este rezultatul unei greşeli materiale deoarece nu face distincţie între petenţii care au formulat cererea personal şi cei care au formulat cererea prin mandatar C. R., că au parcurs procedura prealabilă prevăzută de lege iar instanţa de recurs trebuia să analizeze dacă au dreptul la suprafaţa de 18,66 ha sau la suprafaţă de 40 ha teren, că titlul de proprietate nr. 154655/2008 este emis cu încălcarea normelor Legii nr. 247/2005 dar şi mai grav este faptul că produce un abuz deoarece sunt lipsiţi de un drept câştigat  privind suprafaţa de 18,66 ha teren cu vegetaţie forestieră şi că instanţa de recurs trebuia să ţină seama de faptul că s-au formulat două cerere pentru reconstituirea dreptului de  proprietate şi totodată li s-a încălcat dreptul de reconstituire prin emiterea ilegală a titlului de proprietate nr. 154655/2008.

S-a mai arătat că au avut un interes legitim să solicite obligarea comisiei de specialitate să reconstituie dreptul de proprietate şi pentru diferenţa până la 40 ha , că sunt moştenitorii defunctului I.C. V., că prin decizia instanţei de control li s-a încălcat dreptul de reconstituirea privind suprafaţa de 18,66 ha că şi emiterea titlului de proprietate pentru suprafaţa respectivă, că numitul C. R. nu a contestat amendamentul la hotărârea nr. 59C/2009 a Comisiei Judeţene Dâmboviţa sub aspectul persoanelor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 11,16 ha , ci doar sub aspectul întinderii suprafeţei  reconstituite şi că, pentru motive de echitate se impunea să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate alături de C.R. şi pentru diferenţa de până la 40 ha teren cu vegetaţie forestieră.

Contestatorii au mai arătat că sentinţa civilă nr. 1478/2006 nu le este opozabilă şi nu produce efecte juridice faţă de ei, că din actele depuse la dosar rezultă că sunt validaţi la comisia locală cu suprafaţa de 7,5 ha ,iar la comisia judeţeană cu suprafaţa de 11,16 ha şi că decizia instanţei de control judiciar este rezultatul unei greşeli materiale.

În termen legal intimatul C. R. a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestaţiei în anulare, susţinând că, deşi se invocă ca temei de drept art. 318 Cod procedură civilă, greşelile materiale trebuie să fie în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului şi că pe calea contestaţiei în anulare nu pot fi remediate greşeli de judecată sau de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziţii legale.

Examinând actele şi lucrările dosarului în raport de dispoziţiile legale incidente în cauză tribunalul va respinge contestaţia în anulare  pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

În sensul art. 318 Cod procedură civilă prin greşeală materială trebuie să se înţeleagă greşeala de ordin procedural de o asemenea gravitate încât a avut drept consecinţă pronunţarea unei soluţii greşite.

O atare eroare trebuie să fie evidentă, în legătură cu aspectele formale ale judecăţii în recurs pentru a cărei verificare să nu fie necesară o reexaminare a fondului sau reapreciere a probelor, cu alte cuvinte contestaţia în anulare prevăzută de art. 318 Cod procedură civilă este o contestaţie specială, care urmăreşte neregularităţile evidente privind actele de procedură şi nu probleme de fond, astfel că prin exercitarea sa să nu se deschidă părţilor calea recursului la recurs, care să fie soluţionat sub motivul greşitei stabiliri a situaţiei de fapt.

Repararea neregularităţilor evidente privind actele de procedură scoate din sfera sa de incidenţă problemele de fond legate de probele administrate şi starea de fapt la care se referă litigiul, retractarea hotărârii judecătoreşti pe calea contestaţiei în anulare neputându-se obţine pentru o greşeală de judecată.

În speţă, constatându-se că motivele contestaţiei vizează modul de soluţionare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţă de 40 ha teren cu vegetaţie forestieră ca şi anularea parţială a titlului de proprietate nr. 154655/2008 în sensul emiterii acestuia şi pe numele contestatorilor, deci o  problemă de fond, tribunalul concluzionează că nu pot fi incidente dispoziţiile art. 318 Cod procedură civilă , fapt pentru care va proceda la respingerea contestaţiei în anulare. (decizia civilă nr. 222/23.02.2010)