Contencios adm.fisc- anulare dispoziţie

Prin cererea adresata acestei instante si înregistrata la nr........, contestatorii  : ......., ......., ......., ......., ......., ......., ......., ......., ......., ......., ......., .......,  ......., ......., .......,  au solicitat anularea dispozitiilor de imputatie emise în sarcina acestora nr.1401, 1402, 1403, 1405, 1406, 1407, 1408, 1409, 1410, 1411, 1412, 1413, 1414, 1416, si 1417 din data de 3 iunie 2011, emise de intimatul Primarul Mun.Tulcea.

In motivarea contestatiei s-a aratat ca, deciziile de imputare emise de intimat, sunt netemeinice si nelegale deoarece acestea privesc sume de bani încasate cu titlu legal de catre contestatori.

Contestatorii au aratat ca, sumele imputate reprezinta sporuri pentru conditii vatamatoare ce au fost platite de catre intimat in favoartea acestora, in baza acordului colectiv de munca incheiat intre Consiliul Local Tulcea si sindicatul reprezentativ al acestora, pentru anul 2009,  sumele imputate si contestate privind  si plata penalitatilor aferente.

De asemenea, s-a mai aratat ca, în alin . 1 din O.G. nr. 10 din 2008 se prevede ca acordarea unui spor pentru conditii vatatmatoare ,de pana la 10 % din salariul de baza personalului contractual care desfasoara activitate in cadrul autoritatilor si institutiilor publice, în care functioneaza instalatii care genereaza câmpuri electromagnetice de radio frecventa produse de emitatori pentru comunicatii, instalatii de microunde, instalatii de curenti de inalta frecventa si statii de bruiaj.

Prin buletinul de masuratori al câmpului radioelectric nr. 548/15.01.2008 s-a stabilit ca pentru sediul Primariei Municipiului Tulcea (Cabinet Primar ,et.l-3,str. Pacii,nr. 20;str. Concordiei nr.l -Directia Administratie Publica Locala,str. Gloriei nr.6 -Birou de Stare Civila) expunerea la câmpurile electromagnetice cu valorile densitatii de putere echivalenta a undei plane exprimate in W/m depaseste valaoare nivelului de referinta.

Precizeaza contestatorii ca, art.3 alin. 4 si 5 din O.G. nr. 10 din 2008 stipuleaza ca pentru persoanlee care ocupa functii de demnitate publica, alese si numite, indemnizatiile prevazute in anexele nr. VII/1 a , VII/2a, VII/3a si VH/lb, VII/2b, VII/3b, reprezinta unica forma de remunerare a activitatii corespunzatoare functiei si, de asemenea, reprezinta baza de calcul pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial; în aplicarea prevederilor alin. 4 persoanele care ocupa functii de demnitate publica, alese si numite, nu beneficiaza de premii, de sporul de vechime in munca si nici de alte sporuri prevazute de lege, in acest sens fiind si prevederile art. 57 alin 5 din legea nr. 215/2001.

S-a mai sustinut ca,  pentru primarii si viceprimarii localitatilor nu este prevazuta acordarea sporului de 10 % mentionat anterior, însa pentru ca expunerea la radiatii este aceiasi pentru toate categoriile de personal ce functioneaza in localitatile prevazute in buletinul de masuratori intocmit, devin incidente prevederile art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului ce statueaza ca exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata in special, pe rasa sex, culoare, limba, religie, opinii, apartenenta politica, apartenenta la o minoritate, sau orice alta situatie.

In ceea ce priveste sfera de aplicare a garantiei instituite de art. 14 din conventie, ce prevaleaza in raport cu dreptul intern, conform unei jurisprudente constante, regasita si in cauza Moldovan impotriva României , mentioneaza contestatorii ca, CEDO a stabilit ca, o diferenta de tratament are natura discriminatorie daca nu se bazeaza pe o justificare rezonabila si obiectiva, adica daca nu se urmareste un scop legitim, sau daca nu exista raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul urmarit, statele dispunând de o anumita marja de apreciere pentru a determina daca si in ce masura diferentele dintre situatii analoage sunt de natura sa justifice un tratament diferit.

In opinia instantei, in cazul dat, nu exista o justificare rezonabila si obiectiva pentru neincasarea sporului de 10 % si de catre persoanele ce ocupa functii de demnitate publica, din moment ce gradul de expunere este acelasi si protectia acordata de stat sub forma acestui spor trebuie sa fie nediferentiata, nefiind identificat nici un motiv care sa impuna realizarea unei selectii sub acest aspect.

Pe cale de consecinta, apreciaza contestatorii ca, sporul în discutie a fost

încasat in mod temeinic si legal si de personale care ocupa o functie publica in cadrul primariei si care si-au desfasurat activitatea in aceleasi conditii ca si personalul contractual pentru care legea prevede acordarea acestui spor, si deci,  sumele de bani acordate si incasate cu acest titlul de catre contestatori, sunt cuvenite legal in baza unei prevederi legale aplicabile, sumele fiind  încasate in temeiul unei conventii legal încheiate între parti, - acordul colectiv de munca pe anul 2009.

In dovedirea cererii contestatorii au depus la dosar în copie : tabel penalitati 2009-2011, dispozitiile nr. 1401, 1402, 1403, 1405, 1406, 1407, 1408, 1409, 1410, 1411, 1412, 1413, 1414, 1416, si 1417 din data de 3 iunie 2011.

In aparare intimatul  a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.

La data de 10 octombrie 2011 contestatorii au depus la dosar precizari prin care au aratat ca, prin deciziile de imputare emise de intimat, s-a pretins ca acestia au încasat atât sporul de 10% pentru conditii vatamatoare acordat prin acordul colectiv de munca pe anul 2009, cât si sporul de 15% acordat conform art.8 alin.1 lit.a din HG nr.281/1992, depasindu-se astfel maximum de 15%, prevazut de HG nr.281/1993 ca limita, pentru acordarea cumulului de sporuri pentru conditii vatamatoare.

S-a aratat ca, sporul de 10% pentru conditii vatamatoare a fost acordat în temeiul acordului colectiv de munca pe anul 2009, conform art.32 pct.7 care de fapt corespunde prev. art.14 alin.1 din OG nr.10/2008, acest spor a privit numai pe acei functionari care si-au desfasurat activitatea în conditii vatamatoare unde existau instalatii ce genereaza câmpuri electromagnetice, spor antena.

S-a mai aratat ca,  separat de recunoasterea sporului de antena prevazut în art.32 pct.7 din Acordul colectiv, contestatorii au beneficiat si de aplicarea prev. art.8 alin.1 lit.a din HG nr.281/1993, unde sporul acordat distinct (de sporul prev. de art.14 alin.1 din OG nr.10/2008) este limitat pâna la 15% din salariul de baza dar pentru alte conditii vatamatoare si periculoase(spor xerox, arhiva).

Precizeaza contestatorii ca, problema legalitatii încasarii atât a sporului de 10% pentru conditii vatamatoare acordat prin Acordul colectiv de munca pe anul 2009 cât si a sporului de 15% conf.art.8 alin.1 lit.a, din HG nr.281/1993, a existentei legale a cumulului de sporuri prin depasirea maximului de 15%, prevazut în HG nr.281/1993 a fost rezolvata irevocabil prin decizia nr.907/CA/2010 din dosarul nr.1267/88/2010.

Examinând actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele :

Art. 14 alin. 1 din O.G. nr. 10/2008 prevede ca se acorda un spor pentru conditii vatamatoare, de pâna la 10% din salariul de baza, personalului contractual care desfasoara activitate în cadrul autoritatilor si institutiilor publice, în care functioneaza instalatii care genereaza câmpuri electromagnetice de radiofrecventa produse de emitatori pentru comunicatii, instalatii de microunde, instalatii de curenti de înalta frecventa si statii de bruiaj.

Prin buletinul de masuratori al câmpului radioelectric nr. 302/548/15.01.2008 s-a stabilit ca pentru sediul Primariei Municipiului Tulcea (Cabinet Primar,et. I - III, str. Pacii nr. 20; str. Concordiei nr. 1 - Directia Administratie Publica Locala, str. Gloriei nr. 6 - Biroul de Stare Civila) expunerea la câmpurile electromagnetice cu valorile densitatii de putere echivalenta a undei plane exprimat în W/m2 depaseste valoarea nivelului de referinta.

Pe de alta parte, art. 3 alin. 4 si 5 din O.G. nr. 10/2008 stipuleaza ca pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica, alese si numite, indemnizatiile prevazute în anexele nr. VII/1a, VII/2a, VII/3a si VII/1b, VII/2b, VII/3b, reprezinta unica forma de remunerare a activitatii corespunzatoare functiei si, de asemenea, reprezinta baza de calcul pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina în raport cu venitul salarial; în aplicarea prevederilor alin. 4) persoanele care ocupa functii de demnitate publica, alese si numite, nu beneficiaza de premii, de sporul de vechime în munca si nici de alte sporuri prevazute de lege, în acest sens fiind si prevederile art. 57 alin. 5 din Legea nr. 215/2001.

Prin urmare, pentru primarii si viceprimarii localitatilor nu este prevazuta acordarea sporului de 10%, mentionat anterior, însa pentru ca expunerea la radiatii este aceeasi pentru toate categoriile de personal ce functioneaza în locatiile prevazute în buletinul de masuratori întocmit devin incidente prevederile art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului ce statueaza ca exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nicio deosebire bazata în special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala si sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situatie.

In ceea ce priveste sfera de aplicare a garantiei instituite de art. 14 din Conventie, ce prevaleaza în raport cu dreptul intern, conform unei jurisprudente constante, regasita si în cauza Moldovan împotriva României, CEDO a stabilit ca o diferenta de tratament are natura discriminatorie daca nu se bazeaza pe o justificare rezonabila si obiectiva, adica daca nu se urmareste un scop legitim sau daca nu exista un raport rezonabil de proportionalitate între mijloacele folosite si scopul urmarit, statele dispunând de o anumita marja de apreciere pentru a determina daca si în ce masura diferentele dintre situatii analoage sunt de natura sa justifice un tratament diferit (cauzele Gaygesuz împotriva Austirei, Frette împotriva Frantei s.a).

In opinia instantei, în cazul dat, nu exista o justificare rezonabila si obiectiva pentru neîncasarea sporului de 10 % si de catre persoanele ce ocupa functii de demnitate publica, din moment ce gradul de expunere este acelasi si protectia acordata de stat sub forma acestui spor trebuie sa fie nediferentiata, nefiind identificat niciun motiv care sa impuna realizarea unei selectii sub acest aspect.

In concluzie, rezulta ca sporul în discutie trebuia încasat si de persoanele ce ocupa o functie publica, ce îsi desfasoara activitatea în aceleasi conditii ca si personalul contractual pentru care legea prevede acordarea acestui spor.

Verificarile efectuate de organele de control au relevat faptul ca, în anul 2009, la unele categorii de personal, s-a acordat sporul pentru conditii vatamatoare si periculoase în procent mai mare decât cel maxim stabilit prin H.G. nr. 281/1993, respectiv 15%.

Potrivit art. 8 alin. 1 lit. a din H.G. nr. 281/1993 ce a reglementat salarizarea personalului din unitatile bugetare, în raport cu conditiile în care se desfasoara activitatea, poate fi acordat pentru conditii periculoase sau vatamatoare, un spor de pâna la 15% din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective.

O.G. nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de baza si al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit O.U.G. nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza  pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor II si III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, precum si unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale - a prevazut, dupa cum s-a aratat si în sectiunea anterioara, în art. 14 alin. 1, acordarea unui spor pentru conditii vatamatoare, de pâna la 10% din salariul de baza, personalului contractual care desfasoara activitate în cadrul autoritatilor si institutiilor publice în care functioneaza instalatii care genereaza câmpuri electromagnetice de radiofrecventa produse de emitatori pentru comunicatii, instalatii de microunde, instalatii de cureti de înalta frecventa si statii de bruiaj, începând cu 1 ianuarie 2008.

Verificarea succesiunii în timp a celor doua acte normative, modul de alcatuire a textelor de lege incidente si interpretarea lor impun concluzia ca sporurile reglementate de fiecare dintre acestea sunt sporuri distincte, neexistând identitate între ele sau raport general/special.

Prin art. 14 alin. 1 din O.G. nr.10/2008 s-a reglementat acordarea unui alt spor pentru desfasurarea activitatii în locuri unde functioneaza instalatii ce genereaza câmpuri electromagnetice, aceasta fiind si ratiunea pentru care a fost prevazut separat, distinct, în alt act normativ, altfel nefiind justificata stipularea acestuia în O.G. nr. 10/2008, în conditiile în care era deja prevazut în Legea nr. 281/1993 ce se aplica tuturor categoriilor din sectorul bugetar si nu numai personalului contractual.

Rezulta, asadar, din cele expuse, ca nu se impunea respectarea unui procent maxim de 15% la acordarea celor doua categorii de sporuri distincte.

Având în vedere argumentele prezentate, instanta urmeaza a admite contestatia si a anula dispozitiile de imputare nr. nr.1401, 1402, 1403, 1405, 1406, 1407, 1408, 1409, 1410, 1411, 1412, 1413, 1414, 1416, si 1417 din data de 3 iunie 2011, emise de intimatul Primarul Mun.Tulcea, ca nelegale.

Domenii speta

Spete similare