Fond funciar

Tip speţă: sentinta civila

Titlu: fond funciar

Data speţă: 11.10.2010

La data de 24.04.2008 a fost înregistrată  sub nr. 457/199/2008 pe rolul Judecătoriei Bacău cererea reclamanţilor O.Gh., C. M., M. I. le-au chemat în judecată pe pârâtele, S. E., C. Locală pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar F.,C. Judeţeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor B.,pentru ca instanţa, prin hotărârea pe care o va pronunţa să  constate nulitatea absolută a titlului de proprietate  nr.210790 din 15.04.2005 emis pe numele S.E., cu privire suprafaţa de  1 ha , teren situat în  comuna F., jud.B. şi să oblige Comisiile Locală şi Judeţeană să înscrie  în acest titlu pe toţi descendenţii defuncţilor O. I.şi O. V.,autorii părţilor.

Prin sentinţa civilă nr. 3384 din 15.04.2008 Judecătoria Bacău a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buhuşi unde a fost înregistrată la data de 24.04.2008 sub nr. 457/199/2008.

În motivarea de fapt a cererii de chemare în judecată reclamanţii arată că reclamanţii , alături de pârâtă sunt moştenitorii defuncţilor O. I. şi O. V., care au deţinut pământ şi de pe urma cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate. S-a emis astfel Tp nr.210790/15.04.2005, însă la rubrica titular al dreptului după defuncţi în calitate de moştenitoare a fost trecută  numai S.E. nu şi ceilalţi moştenitori, care justifică atât interesul cât şi calitatea în care solicită înscrierea pe titlu de proprietate. Întrucât pământul a fost proprietatea părinţilor lor, el reprezintă dreptul tuturor moştenitorilor, fiind vorba de o stare de indiviziune.

În drept, reclamanţii şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile din Lg.nr.18/1991 cu modificările şi completările ulterioare  şi ale Legii nr.247/2005.

În dovedirea cererii s-a solicitat proba cu acte, martori şi interogatoriu.

Cererea este scutită de plata taxei de timbru şi timbru judiciar.

Cererii de chemare în judecată i-au fost anexate înscrisuri.

Pârâta, S.E., prezentă în instanţă , a formulat întâmpinare, solicitând prin aceasta respingerea acţiunii introductive atât pe fond cât şi pe excepţii. Acţiunea introductivă deoarece s-a prescris dreptul reclamanţilor de a solicita în baza Lg.18/1990 reconstituirea dreptului de proprietate.  Reclamanţii  u au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate iar acum acţiunea lor prin care vor terenuri agricole nu mai poate fi exercitată deoarece s-a îndeplinit termenul de prescriere al dreptului de a mai cere aplicarea Lg.18/1991.

Pentru a putea cere rectificarea titlului de proprietate reclamanţii trebuiau  să ceară şi ei aplicarea lg.18/1991 iar cererea lor de reconstituire a dreptului de proprietate să fi fost eventual respinsă din greşeală sau din  alte motive.

Prin încheierea de la termenul din 22.07.2008 instanţa a dispus unirea celor două excepţii invocate de pârâtă prin întâmpinare cu fondul.

Pârâtele C. Judeţeană de aplicare  a legii fondului funciar judeţ B. şi C. Locală pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar F., legal citate,nu au fost reprezentate în instanţă şi nu au depus întâmpinare.

La termenul din 03.03.2009 reclamanţii au precizat că se înscriu în fals împotriva  procesului verbal de punere în posesie nr. 176/19.01.2004 (fila 26) şi a referatului Comisiei Locale nr. 176/19.01.2004 (fila 25), motivat de faptul că ambele acte poartă acelaşi număr  şi aceeaşi dată, deşi iniţial sunt emise la date diferite.

La ultimul termen de judecată,reclamanţii prin apărător au arătat că nu mai insistă în cererea de înscriere în fals,urmând să se judece pe cale penală pentru aceasta.

Instanţa,din oficiu, a solicitat pârâtelor comisii să depună la dosarul cauzei documentaţia care a stat la baza emiterii titlului de proprietate  nr.210790 din 15.04.2005 emis pe numele pârâtei.

De asemenea au fost depuse relaţii şi de la C. Judeţeană N.precum şi de la C. locală B.,judeţul N.

Instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri şi interogatoriul părţilor.

În cauză a fost administrată proba cu interogatoriul pârâţilor şi s-au  depus înscrisuri de către toate părţile.

Analizând actele şi lucrările dosarului ,instanţa reţine următoarele:

Dând eficienţă dispoziţiilor art. dispoziţiilor art.137 al.2 Cod procedură civilă  „instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii”,

1. Faţă de excepţia inadmisibilităţii acţiunii,instanţa reţine următoarele:

Inadmisibilitatea acţiunii este o excepţie de fond dirimantă şi absolută constând în lipsirea totală a reclamantului de posibilitatea de a recurge la acţiunea civilă  pe o anumită cale, atunci când legea prevede pentru acea procedură specială condiţii suplimentare de exerciţiu a acţiunii.

Având o arie de manifestare atât de restrânsă, excepţia de inadmisibilitate este, practic, admisibilă doar în acele situaţii în care legea prevede condiţii speciale de exerciţiu pentru exercitarea acţiunii.

O cerere (acţiune civilă) poate fi respinsă ca inadmisibilă atunci când pentru soluţionarea acesteia există deschisă o altă cale procesuală, derogatorie de la dispoziţiile de drept comun. Astfel , o acţiune poate fi inadmisibilă atunci când pentru folosirea acelei căi procesuale legiuitorul impune condiţii suplimentare speciale de exerciţiu a dreptului la acţiune , pe lângă condiţiile generale:afirmarea unui drept legal şi actual, calitatea procesuală, justificarea unui interes , capacitatea procesuală.

Analizând excepţia faţă de acţiunea la care s-a raportat –constare nulitate absolută titlu de proprietate -, instanţa constată că aceasta se soluţionează conform procedurii obişnuite, cale procesuală care nu presupune însă îndeplinirea nici unei condiţii de exerciţiu speciale şi suplimentare.

Faptul că reclamanţii au intentat prezenta cerere de chemare în judecată având ca obiect modificare titlu de proprietate fără să fi depus vreo cerere de reconstituire la legile proprietăţii nu înseamnă că aceasta este inadmisibilă. Pentru a verifica toate aceste aspecte invocate de pârâta S. E. este necesar să se analizeze fondul cauzei.

Faţă de aceste considerente, excepţia formulată apare ca neîntemeiată şi instanţa urmează să respingă excepţia inadmisibilităţii.

2. Privitor la excepţia de fond dirimantă şi absolută a prescripţiei dreptului material la acţiune instanţa reţine următoarele:

Excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune este o excepţie de fond absolută, care prin regimul său juridic impune analiza condiţiilor de exerciţiu ale acţiunii, printre care şi aceea a termenului în care poate fi exercitată chiar şi din oficiu.

Prescripţia este definită ca fiind sancţiunea care loveşte posibilitatea de exercitare a acţiunii civile prin stingerea dreptului de realizare silită a obligaţiei civile corelative neexercitat de subiectul activ al raportului juridic în termenul de prescripţie stabilit de lege”.

Instanţa are în vedere principiul disponibilităţii şi cum reclamanţii au solicitat înscrierea în titlul de proprietate  emis deja pe numele  pârâtei S. E., intitulând capătul de cerere - modificare T.P.  – întemeiat pe dispoz. art.III  alin 2  din Lg. nr. 169/1997 astfel cum a fost modificată  prin Lg. Nr. 247/2005.

Potrivit textului de lege invocat, nulitatea poate fi invocată […]”şi de alte persoane  care justifică un interes legitim” coroborat cu faptul că nulitatea absolută este imprescriptibilă, putând fi invocată oricând, instanţa va respinge excepţia tardivităţii capătului de cerere având ca obiect modificarea titlului de proprietate nr. 210790 din 15.04.2005 emis pe numele S. E. urmând a analiza pe fond acest capăt de cerere.

3.Referitor la fondul cauzei,instanţa reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr.32 din 02.03.2000(fila 33- dosar ) S. E. a solicitat reconstituirea suprafeţei de 1 ha  situată pe raza comunei F..

Prin H.C.J.Bacău 8256 din 17.02.2004 (fila21), avându-se în vedere şi referatul 434 din 09.02.2004 (fila 23) referatul Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a validat propunerile făcute de  C. Locală F. ,dispunând emiterea titlului de proprietate pe numele S. E. pentru suprafaţa de 1 ha  situată pe raza comunei F..

S-a avut în vedere,pe lângă singura cerere depusă pentru reconstituire de S. E. şi faptul că autorii pârâtei şi a reclamanţilor au avut anterior colectivizării acest teren în suprafaţă de 1 ha situat în comuna F. în punctul numit Dealul Gării,conform adeverinţei şi a copiei rolului acestor aflate la filele 44-45 dosar.

Conform art.11 alin.3 din Lg. Nr.18/1991 republicată: „ stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere , pe baza situaţiei deţinute de cooperativa agricolă de producţie la  01.01.1990, înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general sau a registrului agricol”iar potrivit preved. alin .1 al aceluiaşi articol :„suprafaţa adusă în CAP este cea care rezultă din: actele de proprietate, carte funciară , cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă……”.

Potrivit art.11 din regulamentul  privind procedura de atribuire a titlurilor de proprietate, aprobat prin H.G. nr. 1172/2001 modificat prin  H.G.890 din 2005: „stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptăţită, cerere la care se anexează, conform alin .3, acte de proprietate , certificat de moştenitor, hotărâre judecătorească dacă există, şi ,în toate cazurile ,acte de stare civilă precum şi alte acte din care să rezulte  dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.

Potrivit art. 8 alin. 3 din Legea 18/1991 şi art. 13 din Hotărârea Nr. 131 din 27 februarie 1991  privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor –în vigoare la data eliberării titlului de proprietate  stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere.

Din răspunsul la interogatoriu al Comisiei Locale F. (fila 85 dosar)  rezultă că reclamanţii nu au formulat cerere de reconstituire pentru suprafaţa de teren în litigiu, aspect recunoscut şi de reclamanţi atunci când au fost întrebaţi de instanţă  la termenele din 26.08.2010 şi 05.10.2010.

Faţă de cele reţinute, instanţa constată că  singura care  a formulat cerere de reconstituire pentru suprafaţa de teren în litigiu este pârâta S.E., ea justificând şi calitatea de moştenitoare a defuncţilor, O. I. şi O. V., aşa cum statuează art.13 din Lg. Nr.18/1991 republicată .

Pe cale de consecinţă, titlul de proprietate a  fost eliberat cu respectarea dispoziţiilor legale la data întocmirii lui  şi, văzând şi  dispoziţiile art.II din Lg. Nr.169/1997 astfel cum a fost modificată prin Titlul V articol unic pct.1. din Lg.nr.247/2005, instanţa va respinge acţiunea ca nefondată.

În conformitate cu prevederile art. 1169 Cod civil potrivit cu care cel ce face o susţinere în faţa instanţei trebuie să o dovedească. Instanţa reţine că, deşi a fost solicitată obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată nu a fost depus nici un document justificativ în acest sens.

Aşa fiind,în temeiul  art.274 Cod pr.civilă  instanţa va respinge cererea de obligare a reclamanţilor la plata de cheltuielilor de judecată.

1

Domenii speta

Spete similare