Drepturi băneşti

Cod Operator 2443

Dosar nr. ---------------

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa Nr. 1425/10.04.2012

Şedinţa publică de la

Completul compus din:

PREŞEDINTE  G.E

Asistent  judiciar O.P.

Asistent  judiciar E.B.

Grefier U.T.

Pe rol fiind pronunţarea dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din mai 2012 privind judecarea acţiunii formulată de petentul S.C. CET S.A  în contradictoriu cu intimatele C.A.S.G. şi C.N.A.S.

La apelul nominal au lipsit părţile.

 Procedura completă din ziua dezbaterilor. Cuvântul părţilor fiind consemnat prin încheierea de şedinţă din mai 2012, ce face parte integrantă din prezenta sentinţă.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale sub nr. ………. petentul S.C. CET S.A a solicitat în contradictoriu cu intimatele CAS şi CNAS ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea acestora în solidar la plata sumei de 64798 lei, actualizată cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală la data plăţii şi la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii petentul S.C. CET S.A  a arătat că potrivit legislaţiei în vigoare angajatorii au obligaţia de a constitui şi vira contribuţii de asigurări de sănătate pentru proprii angajaţi care formează fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate iar casele de asigurări de sănătate au obligaţie gestionării acestor fonduri.

Că, potrivit art. 76 din normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate “sumele reprezentând indemnizaţii care se plătesc asiguraţilor şi care potrivit prevederilor prezentei ordonanţe, se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se reţin de către plătitor din contribuţiile pentru concedii şi indemnizaţii datorate pentru luna respectivă.

Că, sumele reprezentând indemnizaţii plătite de către angajator asiguraţilor, care depăşesc suma contribuţiilor datorate de aceştia în luna respectivă, se recuperează din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie, potrivit art. 77.

S-a susţinut în esenţă de către petent că suma solicitată prin acţiune reprezintă diferenţa dintre suma indemnizaţilor cuvenite şi contribuţia de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate datorare de angajator pe luna iunie 2010, potrivit art. 77 don OUG 158/2005, sens în care potrivit art. 77 (2), reprezentanţii petentului s-au adresat intimatelor cu solicitare de restituire model tip aşa cum prevăd Normele din 2006 conform, adresei nr. 25025/13.09.2010, deplasându-se la sediul CAS Gorj pentru a depune documentaţia aferentă în data de 14.09.2010, însă s-au confruntat cu refuzul acesteia de a înregistra cererea, încălcând astfel propria procedură de lucru instituită de lege.

Că, la aceeaşi dată s-a formulat adresa nr. 1140/14.09.2010 către C.N.A.S. pentru a aduce la cunoştinţă şi de a obţine răspunsurile necesare solicitării, iar motivul refuzului invocat privind restituire sumelor solicitate prin acţiune a fost acela că s-a depăşit termenul de 90 de zile prevăzut de art. 40(1) din OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, adică data de 25 iulie 2010.

S-a invocat de către petent că termenul de 90 de zile invocat de către intimate trebuie interpretat în ansamblul reglementărilor în această materie, pornind de la natura asigurări sociale de sănătate care se adresează persoanei fizice (Lege 95/2006 – capitolul II - Asiguraţii).

Mai mult, că termenul de 90 de zile se referă la beneficiarul (persoană fizică aflată în incapacitate de muncă care beneficiază de indemnizaţie, nu la persoana juridică în calitatea sa de angajator) şi se află în legătură directă de interpretare cu prevederile art. 81 şi art. 82 din Normele din 27.01.2006 de aplicare a OUG nr. 158/2005 care stipulează obligaţia salariatului de a înştiinţa plătitorii de indemnizaţii în termen de 24 de ore şi dreptul lor de a solicita, în termen de 90 de zile de la data acordării concediului medical plata indemnizaţilor.

S-a susţinut de către petent că, faţă de refuzul celor două intimate de a restitui suma solicitată se impune obligarea acestora în solidar la plata sumei de 64798 lei actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda legală.

În drept, şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile OUG nr. 158/2005, Legea nr. 95/2006 precum şi norele de aplicare a OUG 158/2005.

În dovedirea acţiunii s-au depus la dosarul cauzei adresa nr. 25025/13.09.2010 către CAS şi prin care solicita virarea sumei de 64798 lei, adresa nr. 1140/14.09.2010 către CNAS prin care se solicita punctul de vedere al acesteia privind refuzul CAS de a primii documentaţia, răspunsul CNAS privind termenul de 90 de zile, revenirea la adresa nr. 1140/14.09.2010 în atenţia CNAS şi răspunsul CNAS nr. 689/29.03.2011.

Intimata CAS Gorj a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

S-a susţinut în esenţă de către intimată că potrivit art. 40 din OUG nr. 158/2005 în formă modificată prin art. 1 pct. 10 din OUG nr. 36/2010, termenul în care indemnizaţiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative a fost redus de la 3 ani la 90 de zile.

Prin urmare, de la data intrării în vigoare a OUG nr. 36/2010, angajatorii nu mai pot solicita, respectiv nu mai pot recupera din contribuţia datorată în luna de raportare, sume reprezentând indemnizaţii plătite de către aceştia asiguraţilor, care depăşesc suma contribuţiilor, dacă este depăşit termenul de 90 de zile de la data la care era în drept să le solicite.

Că, având în vedere această dispoziţie nouă, s-a creat o normă tranzitorie în cuprinsul art. II din OUG nr. 36/2010, în sensul că certificatele de concediu medical emise până la data intrării în vigoare a OUG nr. 36/2010 puteau fi depuse la casele de asigurări de sănătate în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ menţionat, realizându-se în acest fel o protecţie a beneficiarilor de indemnizaţii dar şi a fondului.

În concret, intimata CAS Gorj a arătat că motivul pentru care nu a decontat suma de 64798 lei a fost acela că termenul de 90 de zile în interiorul căruia angajatorul putea să solicite sumele de restituit este un termen de decădere.

Intimata CNAS a formulat întâmpinare, invocând pe cale de excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar pe fondul cauzei respingerea acţiunii petentului ca neîntemeiată.

Tribunalul analizând acţiunea de faţă în raport de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, susţinerile părţilor şi dispoziţiile legale în materie, reţine şi constată următoarele:

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimata CNAS instanţa va admite excepţia şi pe cale de consecinţă va respinge acţiunea faţă de această intimată cu următoarea motivare:

Potrivit prevederilor art. 266 din Legea nr. 95/2006, CNAS este instituţie publică, autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică, având ca principal obiect de activitate asigurarea funcţionării unitare şi coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România.

Potrivit art. 267 din Legea nr. 95/2006, casele de asigurări sunt instituţii publice cu personalitate juridică, cu bugete proprii în subordinea CNAS.

Legitimarea procesuală pasivă în speţa de faţă nu aparţine CNAS, întrucât nu există identitate între persoana chemată în garanţie şi persoana obligată în raportul juridic dedus judecăţii, condiţie obligatorie în justificare calităţii procesuale pasive.

Astfel, calitatea procesuală pasivă aparţine titularului obligaţiei raportului juridic dedus judecăţii, respectiv intimatei CAS.

În concret, instanţa reţine că pentru a putea exercita o acţiune în justiţie, calitatea cerută pentru acest fapt trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului ce se discută şi aparţină subiectului activ al dreptului, deoarece acţiunea de faţă are ca obiect recunoaşterea dreptului de restituire a contribuţiei de asigurări de sănătate plătite în plus.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine următoarele:

Temeiul legal al acţiunii formulată de petentul SC CET SA îl reprezintă art. 38 din OUG nr. 158/2005, respectiv: sumele reprezentând indemnizaţii plătite de către angajatorii asiguraţilor, care depăşesc suma contribuţiilor datorate de aceştia în luna respectivă, se recuperează din contribuţiile datorate pentru lunile următoare sau din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie, în condiţiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate.

Acest text de lege se coroborează cu art. 77 din normele din 2006, respectiv:  sumele reprezentând indemnizaţiile plătite de către angajatori asiguraţilor, care depăşesc suma contribuţiilor datorate de aceştia în luna respectivă, se recuperează din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie.

În respectarea textului legal mai sus menţionat, instanţa reţine că petentul SC CET SA s-a adresat la data de 13.09.2010 cu cererea nr. 25025 CAS Gorj pentru recuperarea sumei de 64798 lei reprezentând diferenţa dintre suma indemnizaţiilor cuvenite şi contribuţia de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale datorate de angajator pe luna iunie 2010.

Solicitarea petentului a fost respinsă cu motivarea că cererea nu a fost făcută în termenul de 90 de zile prevăzut de art. 40 (1) din OUG 158/2005.

Referitor la termenul de 90 de zile invocat de către intimate instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 82 din normele de aplicare a OUG 158/2005 rezultă că sintagma folosită de legiuitor, respectiv, indemnizaţii care pot fi solicitate pe baza de documente justificative în termen de 90 de zile de la care beneficiarul era în drept să le solicite, se referă la persoana fizică, asiguratul care beneficiază de aceste indemnizaţii în condiţiile OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

Astfel, beneficiar în sensul legii nu poate fi persoana juridică, angajatorul, care plăteşte aceste contribuţii pentru angajat având o obligaţie legală, această indemnizaţie nu se oferă angajatorului pentru a fi considerat beneficiar, sens în care nu poate fi supus termenului de 90 de zile invocat de către intimate.

Instanţa apreciază că dispoziţiile art. 40 din OUG 158/2005 şi art. 82 din norme fac referire la persoana fizică – salariatul încadrat în muncă, în ceea ce priveşte calitatea de beneficiar.

Din conţinutul OUG 158/2005 şi normele din 2006 nu se regăseşte nici o dispoziţie prin care să se stabilească faptul că unitatea angajatoare ar fi beneficiara în sensul art. 40 (1) al indemnizaţiilor pe care trebuie să le recupereze, pentru a opera termenul de 90 de zile.

De altfel, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanţa reţine că petentul SC CET SA a făcut dovada înregistrării cererii în interiorul termenului de 90 de zile, invocat de intimate.

În concret, cererea petentului de restituire a fost formulată la data de 13.09.2010 pentru luna iunie 2010 (fila 275 la dosar), sens în care rezultă că termenul începe să curgă de la data de 25 iulie, cum de altfel precizează intimata CNAS prin adresa nr. 1275/25.03.2011, cerere pe care pârâta CAS Gorj a refuzat să o înregistreze aşa cum rezultă din corespondenţa depusă la dosarul cauzei.

Având în vedere că intimata CAS Gorj nu a contestat cuantumul sumei solicitate a fi restituite, şi mai mult prin raportul de control nr. 10355/20.06.2011 s-a verificat documentaţia privind suma de 64798 lei, instanţa reţine că sume pretinsă de petent reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă.

Cu privire la cererea petentului ca suma ce urmează a fi restituită să fie actualizată cu indicele de inflaţie şi dobânda legală la data plăţii, instanţa o va admite cu următoarea motivare:

Daunele interese moratorii se datorează din ziua cererii de chemare în judecată, iar creditorul nu trebuie să facă dovada existenţei şi întinderii prejudiciului cauzat prin întârzierea în executarea obligaţiei, întrucât art. 1088 alin. 2 Cod civil, în vigoare la data promovării acţiunii, instituie prezumţia că ori de câte ori un creditor a fost lipsit de folosinţa sumei de bani datorată de debitor, el a suferit un prejudiciu, prevăzând că „aceste daune interese se cuvin fără ca şi creditorul să fie ţinut a justifica vreo pagubă".

Pe lângă dobânda legală petentul este îndreptăţit şi la actualizarea sumelor datorate cu rata inflaţiei, întrucât potrivit art. 1084 cod civil, prejudiciul cauzat prin întârzierea plăţii trebuie reparat în întregime. În general, daunele interese cuprind pierderea suferită şi beneficiul nerealizat.

Cumulul dobânzii cu rata inflaţiei este recunoscută atât de literatura juridică, cât şi de practica judiciară (ÎCCJ, dec. nr. 304 din 4.02.2009).

Un asemenea cumul este permis, întrucât, aşa cum s-a subliniat în literatura juridică, atunci când creanţa este pecuniară, actualizarea ei cu rata inflaţiei exprimă acoperirea prejudiciului produs de sau prin erodarea creanţei datorată inflaţiei, având deci rolul de a compensa pierderea suferită calculată ca diferenţă dintre valoarea nominală a creanţei şi valoarea sa reală la data executării.

Dobânda legală exprimă fructele bunurilor, acoperă beneficiul nerealizat.

Actualizarea în funcţie de rata inflaţiei este fundamentată pe natura şi scopurile diferite ale celor două instituţii; dobânda este preţul lipsei de folosinţă, iar actualizarea cu rata inflaţiei urmăreşte păstrarea valorii reale a obligaţiei băneşti.

Prin actualizarea sumelor datorate cu rata inflaţiei se repară partea din beneficiul nerealizat care nu este acoperit de dobânda legală.

Având în vedere că natura juridică a dobânzii legale este diferită de natura juridică a actualizării obligaţiei cu rata inflaţiei, prima reprezentând o sancţiune pentru neexecutarea obligaţiei de plată la termen, iar a doua reprezintă valoarea reală a obligaţiei băneşti la data efectuării plăţii, rezultă că este admisibil cumulul acestora şi deci nu se ajunge la o dublă reparaţie, ceea ce ar reprezenta o îmbogăţire fără justă cauză a creditorului.

De altfel, problema cumulului discutată în literatura juridică a fost rezolvată prin Noul Cod civil, care în art. 1535 alin. 3 prevede că în cazul în care nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legală, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit.

Pentru aceste considerente şi cu motivarea mai sus expusă se va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimata CNAS şi va fi  respinsă acţiunea faţă de aceasta, urmând a admite acţiunea în parte formulată de petentul S.C. CET S.A în contradictoriu cu intimata CAS Gorj, în sensul că va fi obligată intimata CAS Gorj la plata către petentul S.C. CET S.A a sumei de 64798 lei, reprezentând diferenţa dintre suma indemnizaţiilor cuvenite şi contribuţia de concedii şi indemnizaţia de asigurări sociale datorate de angajatori pe luna iunie 2010, sumă actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective şi cu dobânda legală şi se va respinge capătul de cerere privind cheltuielile de judecată ca nedovedit.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimata CNAS cu sediul în …. şi respinge acţiunea faţă de aceasta.

Admite acţiunea în parte formulată de petentul S.C. CET S.A cu sediul în ….. în contradictoriu cu intimata CAS cu sediul în ….

Obligă intimata CAS la plata către petentul S.C. CET S.A a sumei de 64798 lei, reprezentând diferenţa dintre suma indemnizaţiilor cuvenite şi contribuţia de concedii şi indemnizaţia de asigurări sociale datorate de angajatori pe luna iunie 2010, sumă actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective şi cu dobânda legală.

Respinge capătul de cerere privind cheltuielile de judecată.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 10 Aprilie 2012, la Tribunalul Gorj.

Domenii speta

Spete similare