Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj nr. .... din ....... s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului G.L., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. 1 C.pen., precum şi neînceperea urmăririi penale faţă de martorul denunţător L. G. pentru infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 C.pen.

În cuprinsul actului de sesizare a instanţei procurorul a susţinut că din materialul de urmărire penală strâns în cauză a rezultat ca stare de fapt că inculpatul, în calitatea sa de expert tehnic judiciar în specialitatea cadastru, topografie - geodezie în cadrul Biroului de expertize judiciare, tehnice şi contabile de pe lângă Tribunalul Gorj a fost desemnat la data de ........ să efectueze o expertiză tehnică în dosarul nr. ..../..../......, aflat pe rolul Judecătoriei Novaci, având ca obiect un litigiu funciar între reclamantul L. G. şi pârâţii Comisia locală de fond funciar X şi Comisia judeţeană de fond funciar Y.

S-a mai susţinut că la data de ........, după finalizarea raportului de expertiză inculpatul s-a deplasat cu autoturismul personal spre localitatea X, judeţul Y, iar pe traseu, respectiv în localitatea X s-a oprit la locuinţa martorului denunţător L. G. pentru a-i înmâna un exemplar al raportului de expertiză, împrejurare în care, întrucât martorul denunţător s-a declarat nemulţumit de caracterul incomplet al expertizei, inculpatul l-a sfătuit să formuleze obiecţiuni la raportul de expertiză pe care să le depună la dosarul instanţei şi să-i dea suma de 300 lei pentru ca răspunsul ce urma să fie formulat de către inculpat în calitate de expert să fie favorabil martorului denunţător; s-a susţinut că în aceeaşi împrejurare inculpatul şi martorul denunţător ar fi convenit să se întâlnească la data de ........ pentru a-i fi predată inculpatului suma de bani.

Martorul denunţător a sesizat organele de urmărire penală la data de ......., iar organele judiciare au procedat la organizarea unui flagrant, sens în care, în prezenţa martorului denunţător şi a martorului asistent A. N. s-a procedat la înserierea şi marcarea cu creion fluorescent, prin scrierea cuvintelor „MITĂ” şi „15.06.2011” pe bancnotele de câte 100 lei fiecare având seriile X, Y, Z.

Întâlnirea convenită între inculpat şi martorul denunţător pentru data de 15.06.2011 nu s-a produs, dar în aceeaşi zi cei doi au convenit telefonic o nouă întâlnire pentru ziua următoare, convorbirea telefonică fiind înregistrată şi redată ulterior într-un proces - verbal ataşat dosarului de urmărire penală ca mijloc de probă.

La data de ......., după convorbiri telefonice prealabile purtate între inculpat şi martorul denunţător în jurul orei 10:47, cei doi s-au întâlnit în municipiul X, în zona Victoria centru, pe terasa unui local, împrejurare în care între aceştia s-a purtat o scurtă conversaţie la orele 10:55, după care, la iniţiativa inculpatului cei doi s-au mutat la o altă masă, iar în continuare, tot la iniţiativa inculpatului cei doi au părăsit terasa localului şi s-au deplasat împreună pe direcţia est, pătrunzând într-un gang, în faţa sediului Serviciului Judeţean Salvamont X.

Toate discuţiile purtate între cei doi în aceste împrejurări au fost supuse înregistrării în mediul ambiental şi au fost redate ulterior într-un proces - verbal ataşat dosarului de urmărire penală ca mijloc de probă.

S-a mai arătat în actul de sesizare că martorul denunţător a înmânat inculpatului cele trei bancnote de câte 100 lei, că inculpatul a introdus aceste bancnote în buzunarul din partea dreapta - faţă a pantalonilor, moment în care organele de urmărire penală au intervenit, au procedat la identificarea inculpatului, la percheziţionarea corporală a acestuia, cerându-i inculpatului să indice motivul primirii sumei de bani.

Procedând la verificarea seriilor celor trei bancnote găsite asupra inculpatului s-a constatat că acestea aveau seriile X, Y, Z, iar la verificarea în lumină ultravioletă s-a constatat că pe aceste bancnote erau inscripţionate cuvintele „MITĂ” şi „15.06.2011”.

Suma de bani folosită la organizarea flagrantului a fost restituită organelor de poliţie.

Dosarul de urmărire penală înaintat instanţei de judecată conţine următoarele mijloace de probă: denunţul numitului L. G. înregistrat la data de ....... la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, procesul - verbal de redare şi certificare pentru autenticitate a convorbirilor şi comunicărilor telefonice interceptate şi înregistrate, precum şi a înregistrărilor de imagini şi convorbirilor purtate în mediul ambiental autorizate prin ordonanţele provizorii ale procurorului din ......... şi prin încheierile nr. ..../........... şi nr. ...../....... ale Tribunalului Gorj state în dosarele nr......../...... şi nr. ....../.../...., procesul - verbal din ........ de înseriere şi marcare a bancnotelor, procesul - verbal din ........ de constatare a infracţiunii flagrante, procesul - verbal din ........ de restituire către I.P.J. Gorj a obiectului mitei, ordonanţa procurorului din ....... de delegare a unor lucrători de poliţie pentru efectuarea unor acte de cercetare, ordonanţa de reţinere a inculpatului din ........, ordonanţa procurorului din ........ privind luarea măsurii obligării inculpatului de a nu părăsi ţara pe o perioadă de 30 zile, începând cu ........ şi până la ........, suporturile optice originale şi în copie conţinând convorbirile şi comunicările telefonice interceptate şi înregistrate, precum şi înregistrările de imagini şi convorbirile purtate în mediul ambiental, planşa fotografică conţinând imaginile înregistrate în mediul ambiental la data de ......., planşa fotografică privind aspectele fixate cu ocazia investigării tehnico - ştiinţifice a locului faptei la data de ......., declaraţiile martorului denunţător L. G. din ......, ....... şi ......., declaraţiile martorilor asistenţi C. B. C. şi A. N. din ....., ..... şi ......, declaraţiile martorilor B. M. şi B. I. din ...... şi ....., declaraţiile inculpatului din ...., ..... şi ....., fotocopiile încheierilor de şedinţă din ....., ....., ....., ......, ....., ....., ....., ...., ..... state în dosarul nr. ..../..../..... al Judecătoriei Novaci, fotocopia raportului de expertiză tehnică elaborat de către inculpat în dosarul nr. .../..../.... al Judecătoriei Novaci, ordonanţa nr. ..... din ..... a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care a fost începută urmărirea penală faţă de inculpat din art. 254 alin. 1 C.pen. în art. 246 C.pen. şi de scoatere de sub urmărire penală şi aplicare a unei amenzi administrative în cuantum de 1.000 lei, ordonanţa nr. .... din ..... a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova de infirmare a ordonanţei nr. ..... din ..... a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, de redeschidere şi reluare a urmăririi penale în cauză, fotocopia sentinţei civile nr. ... din .... pronunţată în dosarul nr. ..../.../.... al Judecătoriei Novaci, fotocopia adresei nr. ...../...... a Ministerului Justiţiei către Tribunalul Gorj, extras de pe portalul Judecătoriilor Tg-Jiu şi Novaci conţinând informaţii despre cauzele în care au avut calitatea de părţi martorii M. I. şi L. G., fotocopia raportului de expertiză tehnico - judiciară elaborat de către expert tehnic judiciar G. I. în dosarul nr. ..../..../.....al Judecătoriei Novaci şi declaraţia martorului M. I. din .......

În cursul judecăţii în primă instanţă inculpatul a fost ascultat la termenul din 28.03.2012, termen la care a fost pusă în discuţie şi încuviinţată de către instanţă administrarea următoarelor mijloace de probă: proba cu înscrisuri în circumstanţiere şi ascultarea, respectiv vizionarea înregistrărilor audio şi video a comunicărilor telefonice şi în mediul ambiental efectuate în cursul urmăririi penale – probe solicitate de către inculpat, ascultarea martorilor indicaţi în dispozitivul rechizitoriului şi ataşarea dosarului nr. ..../...../......

Din probatoriul încuviinţat au fost administrate următoarele: la termenul de judecată din ....... au fost ascultaţi martorii M. I., B. I. şi B. M. la termenul de judecată din ....... au fost ascultaţi martorul denunţător L. G. şi martorii A. N. şi C. B. C., a fost ataşat dosarul nr. ...../..../..... al Judecătoriei Novaci, au fost depuse de către inculpat trei înscrisuri sub semnătură privată denumite „Caracterizare” şi fotocopia certificatului de naştere al minorului G. A. I., iar la termenul de judecată din ...... au fost depuse de către inculpat două înscrisuri sub semnătură privată denumite „Caracterizare”.

În ce priveşte ascultarea/vizionarea înregistrărilor audio şi video a comunicărilor telefonice şi în mediul ambiental efectuate în cursul urmăririi penale, în cauză au devenit incidente dispoziţiile art. 320 alin. 2 şi 4 C.pr.pen. coroborat cu art. 329 alin. 3 C.pr.pen., urmare a cererii formulată expres de către inculpat şi apărătorii aleşi ai acestuia de a renunţa la administrarea acestei probe, precum şi având în vedere că interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor efectuate prin telefon, precum şi înregistrările în mediul ambiental, respectiv înregistrarea de imagini la datele de ...... şi ....... au fost efectuate cu respectarea dispoziţiilor art. 911 – 915 C.pr.pen. întrucât:

-interceptările şi înregistrările au fost necesare pentru stabilirea situaţiei de fapt în cauză;

-la momentul efectuării acestora existau indicii temeinice privind săvârşirea infracţiunii de luare de mită de către inculpat;

-procurorul care a efectuat urmărirea penală a dispus, cu titlu provizoriu, prin ordonanţe motivate la data de ....... (filele ...şi ... d.u.p.) interceptarea şi înregistrarea de convorbiri şi comunicări telefonice şi în mediul ambiental, respectiv înregistrarea de imagini în mediul ambiental;

-ordonanţele procurorului au fost prezentate judecătorului competent din punct de vedere material şi teritorial în termen legal şi au fost confirmate de către judecător prin încheierile nr. ..../....... şi nr. ..../......... ale Tribunalului Gorj state în dosarele nr. ..../.../..... şi nr. ..../.../.... (filele ..., ... d.u.p.);

-convorbirile şi comunicările interceptate şi înregistrate în cauza de faţă au fost redate integral în procese – verbale întocmite de către procurorii care au efectuat urmărirea penală în cauză, iar procesele – verbale îndeplinesc condiţiile de formă prevăzute la art. 913 alin. 1, 2 C.pr.pen. referitoare la indicarea autorizaţiilor, a numerelor posturilor telefonice, a datelor de identificare a legăturilor între care s-au purtat legăturile, indicarea numelor persoanelor care au purtat convorbirile, a datei şi a orei fiecărei convorbiri şi comunicări în parte, a numărului suportului pe care s-a făcut imprimarea;

-procesele – verbale originale au fost înaintate instanţei împreună cu copii ale suporturilor care conţin înregistrarea convorbirilor, comunicărilor şi imaginilor;

-din procesul – verbal încheiat la data de ..... (fila ... d.u.p.) rezultă că inculpatului i-a fost prezentat întregul material de urmărire penală, iar acesta a declarat că a luat la cunoştinţă de întreg conţinutul dosarului şi nu are cereri de formulat; aşadar, inculpatul nu a solicitat procurorului ascultarea convorbirilor înregistrate şi vizionarea imaginilor înregistrate.

 Tribunalul, analizând ansamblul probator al cauzei, constituit din probele administrate nemijlocit de către instanţă în cursul cercetării judecătoreşti şi probatoriul strâns de către organele de urmărire penală, reţine ca stare de fapt următoarele:

Inculpatul G. L., şi are calitatea de expert tehnic judiciar în specialitatea cadastru, topografie - geodezie în cadrul Biroului de expertize judiciare, tehnice şi contabile de pe lângă Tribunalul Gorj.

La termenul de judecată din ..... în dosarul nr. ..../..../.... al Judecătoriei Novaci inculpatul a fost desemnat expert în cauză pentru a efectua o expertiză având obiectivele stabilite prin decizia civilă nr. .../......... a Tribunalului Gorj pronunţată în acelaşi dosar; cu această ocazie s-a stabilit un avans de onorariu cu valoarea de 600 lei, impunându-se în sarcina martorului – denunţător L. G., în calitatea acestuia de reclamant în cauza civilă, obligaţia de a plăti avansul de onorariu (fila 7 dosar nr. ..../..../....).

Observând decizia nr. ..../..... a Tribunalului Gorj – Secţia civilă ce a dat conţinutul lucrării aflată în atribuţiile inculpatului, se constată că prin această hotărâre judecătorească s-au stabilit ca obiective: identificarea terenurilor cuprinse în actele vechi de proprietate invocate de petent, respectiv testamentul partajar întocmit de autorul G. G. L. şi contractul de împărţeală voluntară din 1829, stabilindu-se în concret care este suprafaţa de teren atribuită în lotul autorului petentului prin aceste înscrisuri vechi de proprietate în scopul stabilirii, în acest astfel, a suprafeţei totale pentru care petentul este îndreptăţit la reconstituire; verificarea dacă la baza titlurilor de proprietate nr. .... din ......... şi nr. .... din ......, emise deja, au stat aceleaşi acte de proprietate ce sunt invocate în prezenta cauză, respectiv testamentul partajar întocmit de autorul G. G. L. şi contractul de împărţeală voluntară din 1829, acest obiectiv având ca scop reconstituirea dreptului de proprietate doar pentru diferenţa de teren rămasă nevalidată şi în limita cererii de reconstituire, cu evitarea posibilităţii ca reclamantul să beneficieze de o dublă reconstituire.

La data de .... martorul - denunţător a plătit onorariul stabilit de către instanţă, în contul Biroului Local de Expertize Judiciare (fila ... dosar nr. ..../..../....).

Într-o zi din cursul lunii mai 2011 inculpatul împreună cu martorul – denunţător s-au deplasat la sediul Primăriei localităţii X, în biroul serviciului de cadastru şi agricultură unde, în prezenţa martorilor B. I. şi B. M., angajaţi ai acestei instituţii în calitate de inginer, respectiv referent, cei doi au studiat un plan cadastral şi au încercat localizarea terenurilor pe plan; în prezenţa celor doi martori inculpatul a spus martorului – denunţător că onorariul de expert trebuie majorat, întrucât volumul de muncă este mare. Nu rezultă că în această împrejurare inculpatul ar fi cerut martorului – denunţător să-i dea lui personal suma de 300 lei, în afara onorariului de expertiză stabilit de instanţă, întrucât susţinerile formulate în acest sens de către martorul – denunţător şi cuprinse în declaraţia sa din ..... nu se coroborează cu declaraţiile martorilor B. I. şi B. M.

Cu toate acestea, nu există la dosarul nr. ..../..../.... nici o cerere a inculpatului prin care să solicite suplimentarea onorariului de expert, iar în declaraţia de inculpat dată în faţa instanţei acesta a recunoscut că nu a formulat o cerere către instanţă pentru a se suplimenta onorariul de expertiză; de asemenea, în decontul întocmit de către inculpat pentru justificarea cheltuielilor ocazionate de efectuarea expertizei din dosarul nr. ..../..../.... (fila ... dosar nr. ..../..../....) inculpatul nu a indicat un onorariu definitiv solicitat, ci doar onorariul provizoriu de 600 lei ce fusese achitat, deşi, potrivit art. 22 din O.G. nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, raportul de expertiză, însoţit de nota de evaluare a onorariului şi, dacă este cazul, de decontul cheltuielilor de transport, cazare, diurnă sau al altor cheltuieli ocazionate de efectuarea expertizei şi în strânsă legătură cu aceasta, se depune la organul cu atribuţii jurisdicţionale care a încuviinţat expertiza, iar acest organ se pronunţă şi asupra sumei definitive solicitate de către expert, înştiinţând biroul local pentru expertize tehnice judiciare despre suma definitivă aprobată la plată expertului.

La data de ..... inculpatul, care elaborase raportul de expertiză tehnică ce cuprindea 5 pagini scrise şi 2 pagini de schiţe fotocopiate din raportul tehnic de expertiză extrajudiciară întocmit de inginer M. N., s-a prezentat la poarta locuinţei martorului – denunţător, situată în localitatea X, unde a oprit autoturismul cu care se deplasa; prezenţa inculpatului în faţa locuinţei denunţătorului la acel moment nu este contestată de către inculpat şi rezultă din coroborarea declaraţiilor acestuia cu declaraţiile martorului – denunţător şi declaraţiile martorului M. I., care se afla în vizită la martorul – denunţător, în curtea locuinţei acestuia; din declaraţia martorului M. I. rezultă că inculpatul era aşteptat de către denunţător întrucât în momentul în care a ajuns la poarta locuinţei, inculpatul a claxonat, iar denunţătorul s-a exprimat „.....”, fără a verifica cine claxonase; de asemenea, fiind ascultat la instanţa de judecată, inculpatul a recunoscut că denunţătorul îi solicitase telefonic să îi aducă un exemplar al raportului de expertiză; în această împrejurare, între inculpat şi denunţător s-a purtat o discuţie la poarta locuinţei, în afara curţii, la o distanţă de 10 -15 metri de martorul M. I., care a putut confirma doar perceperea în mod direct a următoarelor: afirmaţia denunţătorului către inculpat în sensul că se vor întâlni la X; împrejurarea că denunţătorul a revenit în curte având asupra sa nişte înscrisuri ce reprezentau raportul de expertiză; nemulţumirile exprimate de denunţător în legătură cu raportul de expertiză, în sensul că nu cuprindea schiţe şi nu răspunsese la obiectivele stabilite de instanţă; discuţia dintre martorul – denunţător şi soţia acestuia, în sensul că trebuie să-i dea expertului nişte bani ca să respecte obiectivele fixate de către judecător.

Declaraţiile martorului M. I., martorului – denunţător şi inculpatului referitoare la nemulţumirile martorului – denunţător în momentul predării raportului de expertiză se coroborează, diferenţele dintre acestea fiind numai în legătură cu intensitatea manifestării acestor nemulţumiri şi cu justificarea lor, întrucât chiar şi inculpatul a recunoscut în declaraţia dată la instanţa de judecată (fila 11 verso) că denunţătorul i-a spus în momentul predării că va formula obiecţiuni la raportul de expertiză.

Pe de altă parte, observând raportul de expertiză elaborat de către inculpat, instanţa constată că se confirmă susţinerile martorului – denunţător în sensul că inculpatul nu răspunsese obiectivelor stabilite de instanţele civile şi nici nu elaborase schiţe ale terenurilor în litigiu.

Astfel, în capitolul II al raportului, denumit „Desfăşurarea expertizei”, inculpatul a descris pretenţiile civile ale martorului – denunţător; în capitolul III al raportului, denumit „Concluzii” inculpatul a indicat faptul că terenurile agricole solicitate de către petent au fost identificate prin raportul de expertiză tehnică extrajudiciară şi prin completarea la raportul de expertiză tehnică extrajudiciară, ambele elaborate de expert tehnic M N., în continuare fiind reluate şi redate concluziile acestor lucrări de expertiză; de asemenea, a anexat schiţele întocmite de expertul tehnic M. N. şi a specificat datele de identificare a terenurilor conform celor constatate de acelaşi expert tehnic judiciar, iar nu date constatate personal; inculpatul nu a exprimat nici o analiză sau opinie personală în legătură cu constatările efectuate în teren.

Or, potrivit art. 21 alin. 1 lit. b din O.G. nr. 2/2001 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, raportul de expertiza cuprinde, între altele,descrierea operaţiunilor de efectuare a expertizei, obiecţiile sau explicaţiile părţilor, precum şi analiza acestor obiecţii ori explicaţii pe baza celor constatate de expert sau de specialist, respectiv concluziile, care cuprind răspunsurile la întrebările puse şi părerea expertului sau a specialistului asupra obiectului expertizei.

Cum, din expertiza efectuată de către inculpat nu rezultă în nici un fel că ar fi analizat, că ar fi răspuns ori că şi-ar fi exprimat părerea personală cu privire la obiectul expertizei, ci s-a limitat la preluarea rezumată a analizei şi concluziilor unei expertize anterioare, instanţa constată că sunt credibile susţinerile martorului – denunţător în sensul că şi-a manifestat intenţia de a formula obiecţiuni la expertiză prin care să tindă la obţinerea unor răspunsuri din partea inculpatului.

De asemenea, împrejurarea că inculpatul şi martorul – denunţător au stabilit o întâlnire în municipiul X la data de ..... este probată cu declaraţiile coroborate ale martorului M. I., martorului – denunţător şi inculpatului, inclusiv acesta din urmă recunoscând că a convenit cu denunţătorul o întâlnire, precum şi cu procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice care s-au purtat la data de ......, la ora 18:42:04 între inculpat şi martorul – denunţător.

La data de ..... inculpatul s-a deplasat la Judecătoria Tg. Cărbuneşti şi a depus la registratura instanţei o fotocopie a raportului de expertiză (fila ... dosar nr. ..../..../....), iar la aceeaşi dată s-a amânat judecarea cauzei civile pentru ca părţile să studieze raportul de expertiză şi s-a acordat termen la data de .......

La data de ....... denunţătorul s-a prezentat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi a depus un denunţ (fila ... d.u.p.), redactat olograf, în care a indicat faptul că, deoarece a fost nemulţumit de conţinutul raportului de expertiză întocmit de către inculpat, la data de ......., cu ocazia întâlnirii ce s-a produs între cei doi la domiciliul denunţătorului, s-a înţeles cu inculpatul ca, în schimbul sumei de 300 lei pe care denunţătorul urma să i-o plătească la data de ...., inculpatul să „răspundă în mod favorabil la obiecţiunile” pe care denunţătorul urma să le facă.

Urmare a denunţului, în aceeaşi zi organele de urmărire penală au procedat la la înserierea şi marcarea cu creion fluorescent, prin scrierea cuvintelor „MITĂ” şi „15.06.2011” pe bancnotele de câte 100 lei fiecare având seriile X, Y, Z, activitate consemnată în procesul - verbal din ......

Tot la data de ....., la ora 18:42:04, martorul – denunţător a apelat telefonic pe inculpat cu scopul de a reprograma întâlnirea din ..... care, urmare a efectuării procedurilor tactico-criminalistice ulterioare depunerii denunţului penal, nu a mai avut loc; din procesul verbal de redare a acestei convorbiri telefonice rezultă faptul că scopul întâlnirii dintre cei doi, stabilit anterior acestei date, nu era, astfel cum s-a apărat inculpatul, acela de a fi remise denunţătorului acte şi înscrisuri ce au fost avute în vedere la efectuarea expertizei, întrucât abia după convenirea unei noi întâlniri în scopul „rezolvării problemei” denunţătorul a întrebat pe inculpat dacă îi mai trebuie unele înscrisuri:

„”

La data de ....., în jurul orelor 10:55 inculpatul şi partea vătămată s-au întâlnit în municipiul X, pe terasa unui local din zona centrală a oraşului, împrejurare în care denunţătorul a solicitat în mod direct şi expres inculpatului ca, în situaţia în care se vor formula obiecţiuni la raportul de expertiză, acesta să elaboreze răspunsuri care să-i fie favorabile, scop în care denunţătorul a prezentat inculpatului suma de trei sute de lei pe care a dorit să-i predea inculpatului chiar în local, iar inculpatul, la rândul său, s-a arătat de acord să efectueze răspunsurile astfel încât să fie favorabile denunţătorului şi s-a arătat de acord cu primirea sumei de bani, cerându-i însă denunţătorului ca, pentru predarea banilor, să plece din local, să se depărteze puţin. Astfel, în procesul verbal de redare a convorbirilor purtate în mediu ambiental s-a consemnat următorul dialog purtat între inculpat şi martorul – denunţător:

„....”

În continuare, cei doi s-au deplasat împreună în apropierea terasei unde se întâlniseră, către o alee pietonală foarte îngustă, cuprinsă între două clădiri înalte (un gang), pe care au pătruns, s-au deplasat pentru o scurtă distanţă, după care denunţătorul a predat inculpatului trei bancnote de câte 100 lei, pe care inculpatul le-a luat şi le-a introdus în buzunarul pantalonilor săi.

Imediat, au intervenit organele judiciare care au solicitat inculpatului să prezinte conţinutul buzunarelor, constatând în această împrejurare că în buzunarul pantalonilor inculpatului se găseau  bancnotele cu seriile X, Y, Z; constatarea infracţiunii flagrante a fost consemnată în procesul – verbal din .... şi a fost înregistrată video (filele ... – ..., .... – .... d.u.p.).

Starea de fapt reţinută este pe deplin dovedită cu mijloacele de probă indicate în concret în paragrafele anterioare, astfel încât nu pot fi reţinute apărările inculpatului referitoare la inexistenţa faptelor.

De asemenea, nici celelalte apărări promovate de inculpat prin care se tinde la achitarea acestuia pentru lipsa unora dintre elementele constitutive ale infracţiunii nu pot fi reţinute, pentru următoarele considerentele de fapt şi de drept:

În ce priveşte apărarea referitoare la lipsa calităţii de funcţionar a inculpatului;

Potrivit art. 147 alin. 2 C.pen., prin funcţionar se înţelege persoana care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciu unei alte persoane juridice, alta decât unităţile la care se referă art. 145 C.pen.

De asemenea, potrivit art. 2 din O.G. nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, expertiza tehnică efectuată din dispoziţia organelor de urmărire penală, a instanţelor judecătoreşti sau a altor organe cu atribuţii jurisdicţionale, de către expertul sau specialistul numit de acestea, în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzei, constituie expertiză tehnică judiciară.

Aşadar, efectuând lucrarea de expertiză tehnică din dispoziţia instanţei de judecată civilă în dosarul nr. ..../..../.... al Judecătoriei Novaci inculpatul a exercitat o însărcinare retribuită în serviciul acestei instanţe, iar nu în serviciul părţilor din dosar, indiferent că vreuna dintre acestea a suportat plata onorariului.

De altfel, potrivit art. 23 alin. 2 din acelaşi act normativ, plata onorariului şi a cheltuielilor solicitate prin decont, cuvenite expertului tehnic judiciar numit de către organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti sau alte organe cu atribuţii jurisdicţionale în condiţiile art. 17, pentru efectuarea expertizei, se efectuează numai prin biroul local pentru expertize tehnice judiciare.

Împrejurarea că, potrivit art. 40^1 din O.G. nr. 2/2000, prevederile acestui act normativ se completează, cu privire la procedurile şi formalităţile de autorizare, precum şi exercitarea profesiei de expert tehnic judiciar, cu prevederile O.U.G. nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, nu înseamnă că sunt înlăturate dispoziţiile din O.G. nr. 2/2000 care susţin concluzia că expertul tehnic judiciar are calitatea de funcţionar atunci când efectuează o lucrare de expertiză tehnică din dispoziţia instanţei de judecată, întrucât, astfel cum rezultă din art. 50 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, trimiterea la alte acte normative se realizează în cazul în care o normă este complementară altei norme, iar nu pentru abrogarea acesteia.

Mai mult, potrivit art. 213 alin. 1 C.pr.civ., experţii care vor cere sau vor primi mai mult decât plata statornicită se vor pedepsi pentru luare de mită.

Susţinerea inculpatului că în procesul penal nu sunt aplicabile dispoziţii cuprinse în Codul de procedură civilă nu poate fi primită, întrucât, potrivit art. 721 teza a II-a C.pr.pciv., dispoziţiile codului de procedură civilă se aplică şi în materiile prevăzute de alte legi în măsura în care acestea nu cuprind dispoziţii potrivnice.

De altfel, prin decizia penală nr. ... din ......, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat în sensul că expertul din cadrul unui birou local de expertize tehnice, desemnat să efectueze expertize în cauze judiciare şi retribuit sub forma onorariului prin biroul de expertize, are calitatea de funcţionar şi poate fi subiect activ al infracţiunii de luare de mită.

În ce priveşte apărarea referitoare la lipsa scopului;

Infracţiunea de luare de mită, sub aspectul laturii subiective, este calificată prin scopul special pe care îl urmăreşte autorul faptei, acela de a îndeplini, a nu îndeplini, de a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau de a efectua un act contrar acestor îndatoriri, fără ca dispoziţiile art. 254 C.pen. să pretindă, pentru existenţa infracţiunii, ca scopul să fi fost atins.

În cauza dedusă judecăţii, împrejurarea că inculpatul iniţial a acceptat, după care a şi primit o sumă de bani de la martorul – denunţător în scopul de a-şi îndeplini îndatoririle de serviciu constând în efectuarea răspunsului la obiecţiunile la raportul de expertiză, rezultă fără putinţă de tăgadă din întreg materialul probator.

Actul material de acceptare a sumei de bani, urmat de actul material de primire a sumei de 300 lei s-au comis, fără echivoc, în mod direct, în scopul ca inculpatul, să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu astfel încât situaţia juridică a denunţătorului să fie favorizată şi să determine instanţa civilă să pronunţe o hotărâre judecătorească care să satisfacă pretenţiile acestuia din urmă.

Pe de altă parte, pentru existenţa infracţiunii de luare de mită este indiferent dacă inculpatul urma să îndeplinească un act conform atribuţiilor de serviciu, adică un act legal, corect, sau urma să îndeplinească un act contrar îndatoririlor de serviciu, adică incorect, nelegal, esenţial fiind doar ca îndeplinirea acestor acte să intre în competenţa inculpatului funcţionar, condiţie care în cauza de faţă este îndeplinită.

În ce priveşte apărarea referitoare la incidenţa principiului ne bis in idem;

Inculpatul a invocat în apărarea sa împrejurarea că prin ordonanţa nr. .... din ..... a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj a fost schimbată încadrarea juridică a faptei pentru care a fost începută urmărirea penală faţă de inculpat din art. 254 alin. 1 C.pen. în art. 246 C.pen., s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului şi i s-a aplicat o amendă administrativă în cuantum de 1.000 lei, care a fost deja plătită.

S-a susţinut că soluţia procurorului este definitivă întrucât nu a fost contestată în termenul legal la judecătorul de la instanţa competentă, situaţie în care inculpatul nu poate fi suspus din nou unei judecăţi penale.

Apărarea invocată de către inculpat nu poate fi reţinută de către instanţa de fond, întrucât prin ordonanţa nr. ..... din ..... a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a fost infirmată ordonanţa nr. ..... din ..... a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, s-a dispus redeschiderea şi reluarea urmăririi penale în cauză.

Aşa fiind, nu se poate afirma în mod credibil că ordonanţa nr. ..... din .....2011 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj produce în continuare consecinţe juridice.

Pe de altă parte, în Cauza C-617/10 Haparanda tingsrätt (Suedia) c. Aklagaren/Hans Akerberg Fransson, avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene a concluzionat în sensul că articolul 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care proclamă dreptul fundamental la ne bis in idem nu împiedică statele membre să deschidă o procedură în faţa unei instanţe penale pentru fapte deja sancţionate definitiv, pe cale administrativă, cu condiţia ca instanţa penală să fie în măsură să ţină cont de existenţa prealabilă a unei sancţiuni administrative pentru a atenua pedeapsa pe care trebuie să o aplice.

În ce priveşte apărarea referitoare la lipsa intenţiei de a primi banii de la denunţător;

Inculpatul a invocat în apărare faptul că denunţătorul a fost cel care i-a introdus banii în buzunar, contrar voinţei sale, iar nu că el i-ar fi primit de la denunţător.

Apărarea inculpatului este contrazisă de existenţa imaginilor înregistrate în mediul ambiental, redate în planşele fotografice aflate la dosar, din care se observă faptul că inculpatul a preluat banii din mâna denunţătorului.

Pe de altă parte, la momentul primirii banilor infracţiunea de luare de mită care are un conţinut alternativ, se consumase deja în forma acceptării promisiunii sumei de bani, împrejurare care rezultă din aceea că a răspuns afirmativ tuturor promisiunilor financiare ale denunţătorului şi a cerut acestuia să pună banii într-o hârtie, să nu-i predea în localul public, ci într-un loc mai retras.

În consecinţă, fapta inculpatului având calitatea de expert tehnic judiciar, săvârşită la data de ...., constând în acceptarea promisiunii de bani în scopul de a formula concluzii favorabile martorului - denunţător cu ocazia elaborării răspunsurilor la obiecţiunile efectuate la raportul de expertiză, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. 1 C.pen.

Constatând că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, în temeiul art. 345 alin. 2 C.pen. va fi condamnat inculpatul.

La individualizarea judiciară a pedepsei se vor avea în vedere dispoziţiile art. 72 C.pen., respectiv că fapta are un grad de pericol social de nivel mediu întrucât, deşi obiectul mitei nu are o valoare mare, infracţiunea s-a comis în exercitarea activităţii de expert tehnic judiciar, activitate conexă celei de înfăptuire a justiţiei, împrejurare în care, în ipoteza atingerii scopului infracţiunii, consecinţele ar fi fost importante atât pentru părţile din dosarul cauzei civile, cât şi pentru prestigiul şi autoritatea activităţii de justiţie, în general.

În acest context se impune ca autorităţile judiciare să reacţioneze cu fermitate, fără vreun echivoc, prin stabilirea unei pedepse în limitele speciale.

Din acest motiv, împrejurările că inculpatul nu are antecedente penale şi a stabilit bune raporturi de serviciu cu alţi experţi judiciari nu pot primi eficienţa unor circumstanţe atenuante, dar vor fi avute în vedere la operaţiunea de individualizare a executării pedepsei, considerând instanţa că aceste împrejurări constituie garanţii în sensul că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executare, în condiţiile art. 81 şi urm. C.pen.

În ce priveşte pedepsele accesorii şi complementare, instanţa va interzice inculpatului exercitarea drepturilor civile cuprinse la art. 64 alin. 1 lit. a, b şi c C.pen., întrucât prin fapta comisă inculpatul a devenit nedemn să ocupe o funcţie publică sau de autoritate publică, dar şi să exercite pentru un interval de timp determinat activitatea în îndeplinirea căreia a comis fapta.

Corespunzător aplicării dispoziţiilor art. 81 C.pen., se vor aplica dispoziţiile art. 71 alin. 5 C.pen.

În ce priveşte obiectul mitei, cum suma de bani s-a folosit din fondurile speciale ale organelor de urmărire penală şi s-a restituit acestora după organizarea procedurii flagrantului, se vor constata aceste împrejurări.

Văzând şi dispoziţiile art. 88 C.pen., art. 191 C.pr.pen.,

Domenii speta

Spete similare