Contestaţie formulată la tabelul de creanţe

Sentinţă comercială 1368 din 08.10.2013


Dosar nr. ………

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

SENTINŢA Nr. 1368/2013

Şedinţa publică de la 08 Octombrie 2013

Completul compus din:

Judecător sindic ………………….

Grefier ……………………………

Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor care au avut loc în şedinţa publică din 1.10.2013, privind  rejudecarea contestaţiei formulate de creditorul SC X SA, la tabelul de creanţe întocmit de lichidator Z, pentru debitoarea SC Y SRL.

La apelul nominal au lipsit părţile.

Procedura completă din ziua dezbaterilor.

Deliberând, judecătorul sindic pronunţă următoarea sentinţă.

JUDECĂTORUL SINDIC.

 Asupra contestaţiei de faţă,

 Prin cererea depusă la dosar ul cauzei la data de….., SC X S.A a solicitat repunerea în termenul de înscriere la masa credală şi înscrierea cu suma de ……. lei în tabelul de creanţe întocmit pentru debitoarea SC Y SRL, în cadrul derulării procedurii falimentului, de administratorul judiciar Z.

În motivarea cererii a arătat că la data de ………. a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenţei faţă de debitoare, cauza formând obiectul dosarului ………., iar prin sentinţa nr.1243 din 20.12.2011 instanţa a respins cererea de deschidere a procedurii faţă de debitoare, ulterior la data de 31.01.2012 creditoarea declarând recurs împotriva sentinţei 1243/2011.

La cererea altui creditor, la data de 28.03.2012 s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei faţă de debitoare, termenul de depunere a declaraţiei de creanţă fiind fixat la data de 18.04.2012, dată la care creditoarea se afla în exercitarea căii de atac cu privire la cererea de deschidere ce forma obiectul dosarului nr…………, în care Curtea de Apel Craiova a admis recursul, a casat sentinţa şi a trimis cererea acesteia privind deschidere a procedurii insolvenţei la prezentul dosar, în sensul conexării acesteia.

Soluţia instanţei de control judiciar a venit ulterior termenului fixat de instanţă în prezenta cauză pentru depunerea declaraţiei de creanţă, sens în care se dovedeşte în plus legitimitatea creditoarei cu privire la înscrierea creanţei în tabelul creditorilor debitoarei cu suma de 273.231,13 lei, fără a mai fi ţinuţi de termenul de depunere a declaraţiei de creanţă.

Creditoarea arată că suma cu care solicită să fie înscrisă la masa credală provine din  derularea contractului de leasing financiar nr…………, încheiat cu debitoarea,  suma solicitată fiind determinată conform clauzelor contractuale şi constituită astfel: 131.445,39 lei reprezentând rate restante, 19.677,28 lei reprezentând penalităţi contractuale, 2.839,00 lei reprezentând asigurare RCAA, 18.419,45 lei reprezentând asigurare CASCO iar suma de 100.850,01 lei reprezentând despăgubiri convenite de părţi pentru pierderile rezultate din producerea unui caz de neexecutare.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.103 C.Pr.Civ., art.76, art.64 şi următoarele din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.

Administratorul judiciar Z a formulat concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea cererii de repunere în termen, iar pe cale de consecinţă respingerea cererii de înscriere ca fiind tardiv depusă.

A  arătat că notificarea de deschidere a procedurii cu termenele de înscriere la masa credală a fost comunicată atât prin publicare în BPI, potrivit dovezii de publicare nr.99485 din 06.04.2012 şi în Curierul Naţional din data de 02.04.2012, cât şi cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire adresată creditoarei, notificarea fiind primită de creditoare în termenul de depunere a creanţelor, aspect rezultat din confirmarea de primire care a fost ştampilată şi semnată de primire, adresa pe care s-a purtat corespondenţa fiind cea menţionată în contractul de leasing la art.7 „notificări”, unde sunt menţionate adresele la care se efectuează notificările.

Cu privire la suma de 273.231,13 lei, aceasta nu reprezintă o creanţă certă, nefiind însoţită de documente justificative, la data de 20.08.2009 contractul de leasing a fost reziliat, data la care plăţile neachitate erau pentru lunile iunie şi iulie 2009, iar ulterior notificării s-au mai efectuat plăţi ale debitoarei către societatea de leasing, la data de 24.05.2011 bunul fiind predat, astfel cum rezultă din procesul-verbal de predare.

Că,  nu s-a făcut nicio referire cu privire la bunul ce a făcut obiectul contractului de leasing, în sensul dacă acesta a fost valorificat, care este suma la care a fost valorificat, aceasta trebuind scăzută din valoarea contractului, iar cu privire la suma de 100.850,01 lei solicitată cu titlu de despăgubiri, nu s-a făcut dovada provenienţei acesteia prin documente justificative care să ateste acest fapt, astfel încât întreaga sumă solicitată nu îndeplineşte condiţiile prevăzut de dispoziţiile legii procedurii insolvenţei, în ceea ce priveşte caracterul cert, neexistând documente justificative ale sumei solicitate.

Prin sentinţa nr.852/23.05.2012, pronunţată de judecătorul sindic în dosarul nr. ……….., a fost admisă cererea de repunere în termen formulată de SC X S.A., cu sediul ales pentru primirea corespondenţei şi comunicarea actelor de procedură, în Bucureşti, reprezentată de Societatea Civilă de Avocaţi „………” şi  respinsă cererea creditoarei de înscriere la masa credală a debitoarei S.C. Y S.R.L. cu sediul în Tg.-Jiu.

S-a dispus afişarea tabelului definitiv al creanţelor şi publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a raportului cauzal nr. nr.1632 din 18.05.2012.

Pentru a pronunţa această sentinţă, judecătorul sindic a reţinut că la data de 27.10.2011 creditoarea SC X SA Bucureşti a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenţei faţă de debitoare, cauza formând obiectul dosarului ….., iar prin sentinţa nr.1243 din 20.12.2011 instanţa a respins cererea de deschidere a procedurii faţă de debitoare, iar ulterior, la data de 31.01.2012 creditoarea a declarat recurs împotriva sentinţei 1243/2011.

Că,  cererea altui creditor, la data de 28.03.2012 s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei faţă de aceeaşi debitoare, termenul de depunere a declaraţiei de creanţă fiind fixat la data de 18.04.2012, dată la care prezenta creditoare se afla în exercitarea căii de atac cu privire la cererea de deschidere ce forma obiectul dosarului nr……….., cauză în care Curtea de Apel Craiova a admis recursul, a casat sentinţa şi a trimis cererea acesteia privind deschidere a procedurii insolvenţei la prezentul dosar, în sensul conexării acesteia.

S-a  constatat că soluţia instanţei de control judiciar a survenit ulterior termenului fixat de judecătorul sindic în prezenta cauză pentru depunerea declaraţiei de creanţă şi  s-a  apreciat că această creditoare nu are nicio culpă în ceea ce priveşte depăşirea termenului de depunere a cererii de înscriere la masa credală, că a avut interesul de a declanşa chiar procedura insolvenţei debitoarei pe acest temei, fiind împiedicată de derularea propriei proceduri, să urmărească şi să se înscrie la masa credală.

 Judecătorul sindic a reţinut faptul că instanţa de control judiciar a decis în final tocmai acest lucru dar el nu poate conduce la ideea că această creditoare a depăşit termenul, astfel încât cererea sa de repunere în termen este legală şi întemeiată.

Administratorul judiciar a făcut dovada publicării în Buletinul procedurilor de insolvenţă, nr. nr.6696 din 11.05.2012  a tabelului preliminar al creanţelor nr.1422 din 24.04.2012, respectiv că la acest termen s-a depus tabelul definitiv al creanţelor, dispunând afişarea cestuia potrivit disp.art.74 alin.1 din Legea nr.85/2006.

Se-a luat act că, aşa cum rezultă din tabelul definitiv al creanţelor depus de administratorul judiciar, creditorii debitoarei sunt : …………….

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs creditoarea SC X SA Bucureşti şi debitorul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie , creditoarea arătând în acest sens că, contractul de leasing financiar constituie titlu executoriu, creanţa este certă, lichidă şi exigibilă, în sumă de 273.231,13 lei şi ea se compune din : suma de 131.445,39 lei, rate restante, suma de 19.677, 28 lei, penalităţi contractuale, 2839 lei, asigurare RCA, 18.419,45 lei, asigurare CASCO, acestea în temeiul art. 3.5 din contract dar şi suma de 100.850,01 lei, conform art 9.2 din Anexa 5.

Că, părţile au prevăzut în contract o clauză penală, întemeiată pe art.1066 şi urm. din vechiul cod civil, instanţa nu poate să reducă sau să mărească cuantumul creanţei solicitate.

Prin decizia nr.1114/18.10.2012, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosar nr……….., s-a  respins recursul declarat de debitoarea SC Y SRL PRIN ADMINISTRATOR SPECIAL ……… cu sediul în Târgu Jiu, împotriva sentinţei nr. 852 din data de 23.05.2012 pronunţată de Tribunalul Gorj – Secţia a II-a Civilă în dosarul nr. … în contradictoriu cu intimatul – administrator judiciar Z administrator judiciar pentru debitoarea SC Y SRL.

S-a admis recursul declarat de recurenta SC X S.A cu sediul pentru comunicarea actelor de procedură în Bucureşti,.

S-a casat sentinţa ….din data de 23.05.2012 pronunţată de Tribunalul Gorj – Secţia a II-a Civilă în dosarul nr. …….. şi s-a  trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Pentru a pronunţa această decizie Curtea a reţinut că, în ceea ce priveşte recursul formulat de creditoarea SC X S.A, este fondat pentru următoarele considerente.

În mod greşit judecătorul sindic a apreciat că reclamanta creditoare nu are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, existând multiple incertitudini cu privire la cuantumul acesteia, Mai mult decât atât, a reţinut că această creditoare nu are un titlu executoriu şi nu are documente justificative în sensul dovedirii creanţei sale.

Curtea reţine însă că potrivit art. 52 alin. 1 din Legea 93/2009, contractele de credit încheiate de o instituţie financiară nebancară, precum şi garanţiile reale şi personale afectate garantării creditului constituie titluri executorii.

De asemenea, potrivit art. 8 din OG nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, contractele de leasing precum şi garanţiile reale şi personale constituite în scopul garantării obligaţiilor asumate prin contractul de leasing, constituie titluri executorii.

Soluţia pronunţată de instanţa de fond este greşită şi în ceea ce priveşte neîndeplinirea celorlalte condiţii privind caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei, fiind încălcate dispoziţiile art. 376 alin. 3 şi 4 Cod procedură civilă potrivit cu care „Creanţa certă este aceea a cărei existenţă rezultă din însuţi actul de creanţă sau şi din alte acte chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul. 

În speţă, creanţa este certă întrucât rezultă atât din contractul de leasing cât şi din actele emanate de la părţi, grafic de plată, facturi, extrase de cont, calculul penalităţilor, notificare de reziliere, proces verbal de predare, etc şi este lichidă întrucât câtimea ei este determinabilă. Creanţa este de asemenea exigibilă aşa cum rezultă din clauzele contractului de leasing ce constituie titlu executoriu.

S-a menţionat în cuprinsul deciziei că, cu ocazia rejudecării, judecătorul sindic va analiza creanţa ce rezultă din contractul de leasing coroborat cu celelalte acte.

La rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr. …..*, cu prim termen de judecată la data de 13.02.2013, după admiterea cererii de abţinere formulată de judecătorul sindic, repartizată aleatoriu la completul C6 F, cu termen la data de 16.04.2013.

La acest termen debitorul, prin administratorul special ………, a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii de creanţă, formulată de SC X S.A Bucureşti şi arătând că , potrivit dispoziţiilor din decizia de casare, judecătorul sindic este ţinut să respecte limitele rejudecării stabilite de instanţa de control judiciar, în sensul că, „judecătorul sindic va analiza creanţa ce rezultă din contractul de leasing coroborat cu celelalte acte”.

Că, instanţa are obligaţia de a verifica corectitudinea sumelor solicitate de creditor, contractul de leasing este un contract de adeziune, clauza de la pct. 9.2 nu a fost negociată de părţi, este o clauză abuzivă, leonină, nu îndeplineşte cerinţele Art.1066 şi urm. din vechiul cod civil, creează o situaţie destabilizatoare pentru echilibrul contractual.

La data de 13.05.2013, la dosar, creditoarea depune răspuns la întâmpinare, arătând că, contractul de leasing încheiat cu debitoarea este unul preformulat, dar nu este de adeziune ci unul consensual iar clauza de la 9.2 este o clauză leonină, criticile aduse acestui caracter sunt nefondate.

 Prin încheierea din 14.05.2013, judecătorul sindic a încuviinţat cererea apărătorului debitorului, privind efectuarea în cauză a unui raport de expertiză contabilă, pentru a se verifica corectitudinea sumelor solicitate, ce reprezintă acestea, dacă există documente care să le susţină, să le dovedească.

 La termenul din 11.06.2013, a fost desemnat expertul, cu un onorariu provizoriu de 1000 lei, în sarcina debitoarei, stabilindu-se şi obiectivele, conform aspectelor reţinute mai sus, expertul va stabili ce reprezintă sumele solicitate, dacă au fost corect calculate, din ce se compun, ce documente există pentru ele.

Raportul de expertiză a fost depus la data de 3.09.2013, la dosar, acordându-se un nou termen pentru observarea acestuia şi pentru ca părţile să depună eventuale obiecţiuni, la 1.10.2013. 

În raport, expertul arată că între părţi s-a încheiat contractul de leasing nr……., având ca obiect autovehiculul ……,  pe o perioadă de 48 de luni, derulat până la 10.08.2009, când a fost reziliat unilateral, bunul fiind predat la data de 24.05.2011.

Că, suma de 172381,12 lei, se compune din sumele :

- 131445,39 lei, reprezentând rate restante, de la rata 32 la rata 47.

-19677,28 lei, penalităţi contractuale,

-2839 lei, asigurare RCA, 

-18419,45 lei, asigurare CASCO.

Acesta susţine că sumele precizate nu reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă deoarece facturile au fost emise după rezilierea contractului iar după reziliere, s-a plătit suma de 71959,67 lei, ce reprezintă valoarea autovehiculului restituit, de la rata 24 la rata 32.

 În ce priveşte suma de 100.850,01 lei, expertul a precizat că nu au fost depuse nici un fel de document, înscris, din care să rezulte aceasta, creditorul nu a arătat din ce se compune, deci nu se poate stabili dacă a fost corect calculată, nefiind dovedită. 

La data de 3.10.2013, la dosar, lichidatorul judiciar depune concluzii scrise, solicitând respingerea cererii creditoarei, cu motivarea că, la data rezilierii, 10.08.2009, suma restantă era de 14.834, 99 lei, reprezentând ratele 24 şi 25 care au fost achitate, rata 24 de 7442,33 lei, la 31.08.2009 şi rata 25 de 7385,99 lei, la 1.09.2009.

Că, în speţă, se aplică disp. art. 9.1 din Contract, lit. B, cu pct. a, bunul fiind restituit la 24.05.2011, locatarul avea dreptul de a intra în posesia bunului de la data rezilierii contractului, 10.08.2099, dar nu şi-a exercitat acest drept, lipsa de diligenţă a acestuia nu poate fi imputată utilizatorului.

În această perioadă, locatorul s-a comportat ca şi cum contractul ar fi în vigoare, facturile se emit în baza unui contract valabil, disp.OUG 51/1997, ART.15, prevăd obligaţiile utilizatorului în caz de neexecutare, părţile nu au convenit că ratele nescadente la data rezilierii se datorează ca şi capital nefacturat.

 Cu această motivare, lichidatorul judiciar a solicitat respingerea cererii pentru suma de 172.381,12 lei iar în ce priveşte suma de 100.850,01 lei, a susţinut că aceasta nu a fost dovedită de creditor, acesta trebuia să arate din ce se compune suma, să menţioneze cheltuielile făcute, să depună actele din care să rezulte aceste cheltuieli şi deci, trebuie respinsă cererea şi cu privire la această sumă.

 La data de 8.10.2013, lichidatorul judiciar depune noi concluzii scrise, arătând că, suma de 131.445,39 lei, reprezintă contravaloare rată şi penalităţi datorate ulterior deciziei de reziliere, respectiv de la rata 32 la rata 47, după emiterea deciziei de reziliere, utilizatorul a mai achitat suma de 71.959,67 lei, adică de la rata 24 la rata 32, perioada de valabilitate a contractului fiind de la 17.05.2007 la 9.06.2011, predarea bunului realizându-se la data de 24.05.2011.

Susţine lichidatorul că la dosar nu sunt depuse acte din care să rezulte că creditoarea a încheiat poliţă CASCO şi nici asigurare RCA, că, penalităţile au fost incluse de două ori, în fiecare factură dar şi separat ( 152.703 + 19677,28=172381,12 lei), fiind ataşate la concluziile scrise extrase de cont, graficul de plată a ratelor,documentul de evidenţiere a  penalităţilor, facturi.

Judecătorul sindic, analizând actele şi lucrările dosarului, constată că este fondată în parte contestaţia şi o va admite ca atare, va dispune înscrierea creditorului în tabel cu suma de 172.381,12 lei şi va respinge cererea cu privire la suma de 100.850,01, ca nedovedită, reţinând următoarea motivare;

 La data de 12.05.2012, la dosarul ….., având ca obiect insolvenţa debitorului SC Y SRL, depune o cerere de repunere în termenul de înscriere la masa credală, creditorul SC X SA, solicitând înscrierea sa în tabelul de creanţe cu suma de 273.231,13 lei, ce rezultă din derularea contractului de leasing, având ca obiect autovehiculul RENAULT KERAX, 440.32 8x4, perioada de derulare de 47 luni.

Prin sentinţa nr.852/25.05.2012, judecătorul sindic a admis cererea de repunere în termen dar a respins cererea de înscriere la masa credală, cu motivarea că aceasta nu are titlu executoriu, nu are acte justificative, nu este o creanţă certă.

Prin decizia nr.1114/18.10.2012, a Curţii de Apel Craiova, s-a respins recursul debitorului la aceasta sentinţă şi s-a admis recursul creditorului, menţionându-se în considerentele deciziei că acest creditor are titlu executoriu, respectiv contractul de leasing, că, în speţă, creanţa este certă, lichidă şi exigibilă, precizându-se că, cu ocazia rejudecării, judecătorul sindic va analiza creanţa ce rezultă din contractul de leasing coroborat cu celelalte acte.

Judecătorul sindic a dispus efectuarea unei expertize contabile, în care să se arate dacă sumele solicitate au fost corect calculate,şi ce reprezintă fiecare din acestea, din ce se compun ele.

Creditorul a solicitat înscrierea a două sume, 172.381,12 lei, compusă din 131.445,39 lei, rate restante şi  19.677,28 lei penalităţi- în temeiul art3.5 din Contract, 2839 lei, asigurare RCA, 18419, 45 lei, asigurare CASCO- în temeiul art.6 din Anexa 5 şi a sumei de 100.850,01 lei, cu titlu de despăgubiri, în temeiul art.9.2 din Contract.

 Judecătorul sindic reţine ca întemeiată cererea cu privire la suma de 172.381,12 lei, a cărei corectitudine nu este pusă la îndoială nici de expert, rămânând neachitate ratele de la nr.33 la nr.47, bunul fiind ridicat de locator la data de 24.05.2011, contractul fiind deja reziliat la data de 10.08.2009.

Este adevărat că, în perioada ce a curs de la data rezilierii, 10.08.2009 la data ridicării lui, 24.05.2011, bunul a continuat să fie folosit de utilizator, acesta plătind în perioada respectivă rate în sumă de 71959,67 lei, aşa cum precizează şi expertul şi lichidatorul judiciar, deşi locatorul putea ridica bunul imediat după reziliere, dar acest lucru a profitat utilizatorului, care s-a folosit de autovehicul în această perioadă.

Problema nu este legată  de ridicarea tardivă a bunului ci de a stabili dacă utilizatorul datorează locatorului vreo sumă de bani, în ce temei, care este aceasta şi pentru a stabili acest lucru se impune observarea contractului de leasing care, la capitolul 9, reglementează neexecutarea obligaţiilor şi despăgubirile, stabilindu-se cazurile de neexecutare a contractului de către utilizator şi ce posibilităţi de acţiune are locatorul.

 Astfel, în oricare din aceste cazuri, locatorul este îndreptăţit să rezilieze contractul unilateral, fără punere în întârziere şi să ceară utilizatorului să îndeplinească fie varianta a fie varianta b.

 Varianta a, presupune restituirea echipamentului în termen de 10 zile de la cererea în scris dar şi să plătească utilizatorul toate sumele datorate până la data la care se restituie echipamentul, inclusiv penalităţile acumulate dar şi îndeplinirea tuturor formalităţilor privind restituirea bunului.

Varianta b, presupune ca utilizatorul să achite toate sumele datorate 381,12 lei în temeiul contractului, rămase neplătite, scadente sau nu, , incluzând ratele, dobânda, penalităţile, valoarea reziduală. Dacă se efectuează toate aceste plăţi, titlul şi dreptul de proprietate asupra echipamentului trec de la locator la utilizator.

La art.9.2, sunt reglementate despăgubirile, arătându-se că, în plus, utilizatorul se obligă să-l despăgubească pe locator pentru toate cheltuielile şi pierderile rezultate din producerea cazului de neexecutare, cheltuieli de reparare, transport, onorarii, costuri legate de conservarea drepturilor, de reintrarea în posesie, de marketing, de vânzarea produsului sau legate de încheierea unui nou contract.

 În temeiul acestui articol, creditorul solicită înscrierea sumei de 100.850, 01 lei, fără a preciza ce reprezintă ea, din ce se compune, conform conţinutului prezentat mai sus, locatorul trebuia să precizeze care sunt cheltuielile concrete ce formează această sumă şi să depună şi documente din care să rezulte aceasta, conform contractului.

Nu numai că nu precizează care ar fi aceste cheltuieli, nu depune nici un act doveditor dar, nu precizează nici ce s-a întâmplat cu bunul , dacă a fost sau nu vândut sau a făcut obiectul unui nou contract, fiind evident faptul că suma de 100.850, 01 lei nu are nici un fel de justificare, nici un fel de dovadă, la dosar, motiv pentru care judecătorul sindic o va respinge de la înscrierea la masa credală.

Va fi acceptată înscrierea cu suma de 172.381,12 lei, suma fiind calculată corect şi datorată de debitoare, în temeiul art.9.1, lit. A şi B , raportate la lit.a, respectiv situaţia în care bunul a fost restituit.

Este cert că s-a produs unul din cazurile de neexecutare, respectiv nu au mai fost achitate ratele la termen şi atunci locatorul a procedat la rezilierea unilaterală a contractului, reglementată la lit. A dar cu aplicarea lit. a, respectiv bunul a fost predat, situaţie în care utilizatorul plăteşte sumele menţionate la lit. a, adică rate restante, penalităţi, tot ce se datora la data restituirii bunului.

În speţă, la data restituirii bunului, respectiv la 24.05.2011, utilizatorul datora ratele de la 33 la 47, în sumă de 131.445,39 lei,  cu penalităţile aferente, de 19.677,28 lei, dar şi sumele reprezentând asigurarea CASCO şi RCA, existând la dosar dovezi în acest sens, toate în sumă de 172.381,12 lei. Şi sumele reprezentând asigurarea CASCO şi RCA, au fost achitate de locator, ele fiind menţionate în documentele depuse la dosar ( de ex. factura 45059, din 27.01.2010, cuprinzând suma de 1468,68 lei, asigurare casco, factura 48653, din 2403.2010, pentru suma de 1785 lei, RCA, etc..)

 Nu poate fi reţinută susţinerea expertului cum că aceste sume nu reprezintă creanţe certe lichide şi exigibile pentru că au fost facturate după rezilierea contractului, ele rezultă dintr-un titlu executoriu şi au fost corect calculate şi prezentate dovezi la dosar care arată acest lucru, cu respectarea clauzelor contractuale.

Întrucât s-a stabilit în mod irevocabil că cererea a fost depusă în termen, judecătorul sindic va dispune înscrierea creditorului contestator cu suma de 172.381,12 lei, în tabelul de creanţă, această sumă reprezentând o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, ce rezultă din contractul de leasing, acesta fiind titlu executoriu.

Văzând şi disp. art.73 şi urm. din Legea nr.85/2006,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

 Admite în parte contestaţia formulată de creditorul SC X SA, cu sediul social în Bucureşti, cu sediul ales pentru primirea corespondenţei şi comunicarea actelor de procedură, în Bucureşti, reprezentata de Societatea Civilă de Avocaţi ……, la tabelul de creanţă întocmit de lichidatorul judiciar Z, pentru debitorul SC Y SRL, cu sediul în Tg. JIU.

 Dispune ca lichidatorul judiciar Z, să înscrie creditorul în tabelul de creanţă întocmit pentru debitorul SC Y SRL, cu suma de 172.381,12 lei.

 Respinge cererea de înscriere a sumei de 100.850, 01 lei, ca nedovedită.

 Cu recurs.

 Pronunţată în şedinţă publică de la 08 Octombrie 2013

Judecător sindic,

 

Grefier,

14 Octombrie 2013

5 ex.