Restituirea cauzei la procuror în baza art. 300 alin. 2 C.proc.pen. – limitele analizei instanţei; sancţiunea nerespectării dispoziţiilor legale referitoare la începerea urmăririi penale, extinderea acesteia şi trimiterea în judecată, precum şi preze...

 Prin rechizitoriul Ministerului Public – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Iaşi, dat în dosarul nr. 168D/P/2009, la data de 09.11.2009, s-au dispus:

a) trimiterea în judecată a inculpaţilor:

 1.C.C., cercetat sub aspectul săvârşirii

infracţiunilor de:

 - „trafic de persoane" şi „trafic de minori", fapte prevăzute şi pedepsite de art. 12 alin 1 şi 2 lit. „a", respectiv art. 13 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 678/2001 modificată prin O.U.G. 79/2005 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane;

 - „iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat", faptă prev. şi ped. de art.7 din Legea 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, fiecare cu aplicarea art.41 al.2 CP.şi art. 75 lit. c, toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal;

2.A.A.E., cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

 - „trafic de persoane" şi „trafic de minori", fapte prevăzute şi pedepsite de art. 12 alin 1 şi 2 lit. „a", respectiv art. 13 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 678/2001 modificată prin O.U.G. 79/2005 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane;

 - „iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat", faptă prev. şi ped. de art.7 din Legea 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, fiecare cu aplicarea art.41 al.2 CP. şi art. 99 al. 3 C.pen. şi toate cu aplicarea art.33 lit.a CP.;

 3.A.A., cercetat sub

aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

 - „trafic de persoane" şi „trafic de minori", fapte prevăzute şi pedepsite de art. 12 alin 1 şi 2 lit. „a", respectiv art. 13 alin. 1,2 din Legea nr. 678/2001 modificată prin O.U.G. 79/2005 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane;

 - „iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat", faptă prev. şi ped. de art.7 din Legea 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, toate cu aplicarea art.41 al.2 CP., art.33 lit.a CP.;

 4.B.A., cercetat sub

aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

 - „viol" (două fapte) şi „lipsire de libertate în mod ilegal" (patru fapte), fapte prev. şi ped. de art. 197 alin. 1 şi 2, lit.a, respectiv art. 189 alin. 1 şi 2 Cod penal;

 - „trafic de minori" faptă prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. 1 din Lg.678/2001, modificată prin O.U.G. 79/2005, privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, toate cu aplicarea art. 75 lit. c şi art. 33 lit. a C.Pen.

 5. Ţ.Gh., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

 - „trafic de minori" faptă prevăzută şi pedepsită de art. 13 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 678/2001, modificată prin O.U.G. 79/2005 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane;

 - „pornografie infantilă", faptă prevăzută şi pedepsită de art. 18 alin.l din Legea nr.678/2001 şi „deţinere fără drept de materiale pornografice cu minori într-un mijloc de stocare a datelor informatice", faptă prev. şi ped. de art.51 din Legea nr. 161/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a CP.

b) punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor:

 - C.C., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „viol" şi „lipsire de libertate în mod ilegal", fapte prev. şi ped. de art. 197 alin. 1 şi 2, lit. a, respectiv art. 189 alin.l şi 2 CP., cu aplicarea art. 75 lit. c şi art. 33 lit. a C.pen.;

 -A.A.E., cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la infr. de „viol" şi „lipsire de libertate în mod ilegal", fapte prev, şi ped. de art, 26 rap. la art, 197 alin.l şi 2, lît. a, respectiv art. 189 alin. 1 şi 2 CP., fiecare cu aplicarea art. 99 al. 3 C.pen. şi toate cu aplicarea art.33 lit. a C.P.;

 - A.A., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „viol" şi „lipsire de libertate în mod ilegal", fapte prev. şi ped. de art. 197 alin. 1 şi 2, lit. a, respectiv art. 189 alin. 1 şi 2 CP., cu aplicarea art. 75 lit. c şi art.33 lit. a CP.;

 -D.A.I., cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

 -„trafic de persoane", faptă prevăzută şi pedepsită de art. 12

alin. 1 şi 2 lit. „a" teza a 3-a din Legea nr. 678/2001 modificată prin O.U.G. 79/2005privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane;

 -„aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup

infracţional organizat", faptă prevăzută şi pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003

privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, toate cu aplicarea art.33

lit.a C.pen.

 -B.A., cercetat sub aspectul săvârşirii

infracţiunii de „pornografie infantilă", faptă prevăzută de art. 18 alin.l din Legea nr.678/2001, respectiv art.51 din Legea nr. 161/2003.

c) în baza art. 38 C.pr.pen. s-a dispus disjungerea şi declinarea cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani pentru infracţiunea de „tâlhărie" reţinută în sarcina inculpaţilor C. C., A.A.E, A.A.;

d) în baza art. 38 C.pr.pen. s-a dispus disjungerea cauzei pentru faptele

reclamate de părţile vătămate C. D., B. E., P. E.A. şi N. A. M. împotriva inculpatului B.A. şi a învinuiţilor U. R.V. şi B.C.I. şi sub aspectul infr. de „trafic de persoane" reclamate de numita I.L. împotriva inculpatului B.A. şi a învinuitului B.C.

e) în temeiul disp. art 243 C.pr.pen., art 11 pct. 1 lit c şi art. 10 lit f C.pr.pen. s-a dispus încetarea urmăririi penale pentru infracţiunile de „Viol" prev de art 197 al. 1 săvârşite de inculpatul B.A. împotriva părţilor vătămate M.D.I., C. A. M. (luna noiembrie 2007), C. A. (luna august 2007), G.D. (luna iunie 2007), A. G. (luna decembrie 2008) şi C.G.R.

f) în baza art. 249 al 1, art 11 pct. 1 lit b şi art 10 lit c C.pr. pen s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru infracţiiunile prev. de art. 7 din Legea 39/2003 şi art 12, 13 din Legea 678/2001 R. faţă de inculpatul A. F., neexistând suficiente probatorii care să ducă la trimiterea în judecată a inculpatului.

g) în baza art. 249 al 1, art 11 pct. 1 lit b şi art 10 lit c C.pr. pen s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru infracţiunile prev. de art. 7 din Legea 39/2003 şi art 12 din Legea 678/2001, faţă de inculpatul Ţ.Gh., neexistând suficiente probatorii care să ducă la trimiterea în judecată a inculpatului şi pentru aceste infracţiuni.

h) în baza art. 249 al 1, art 11 pct. 1 lit b şi art 10 lit c C.pr. pen s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru infracţiiunile prev. de art. 18 al. 1 din Legea 678/2001, faţă de inculpatul C.C.G., neexistând suficiente probatorii care să ducă la trimiterea în judecată a inculpatului.

i) în temeiul disp. art. 245 al. 1 lit. a C.pr.pen. s-a dispus ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului impus asupra autoturismului inculpatului A.F.

Din analiza expozitivului actului de sesizare al instanţei rezultă că faptele pentru care inculpaţii sunt cercetaţi şi încadrările lor juridice sunt următoarele:

 Fapta inculpatului C.C., care, în perioada septembrie 2008 -aprilie 2009, împreună cu inculpaţii A.A. (minoră) şi A.A. a constituit o grupare infracţională organizată în vederea racolării şi exploatării de victime majore şi minore care, sub influenţa nemijlocită a inculpaţilor, erau determinate să se prostitueze exclusiv în beneficiul inculpaţilor întruneşte elementele constitutive ale infr. prev. de art. 7 din Lg. 39/2003 cu aplicarea art. 75 lit. c C.pen..

 Fapta inculpatului C.C., care, în perioada septembrie 2008 -aprilie 2009 a racolat, transportat şi găzduit un număr de trei victime minore (B.E., C.A.M. şi G. D.) pe care le-a determinat cu intenţie să întreţină raporturi sexuale contra cost cu mai multe persoane de sex masculin întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev de art. 13 al 1,2,3 din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. şi art. 75 lit. c C.pen..

 Fapta inculpatului C.C., care, în perioada septembrie 2008 -aprilie 2009, împreună cu inculpaţii A.A. şi A.A. a racolat, transportat şi găzduit un număr de trei victime majore (B.O.I., P.L. şi N. E.) pe care ulterior personal sau prin alte persoane (cazul numitei N.E.), le-a determinat cu intenţie să întreţină raporturi sexuale contra cost cu mai multe persoane de sex masculin întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev de art. 12 al 1,2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, 75 lit. Cod penal.

 Fapta inculpatului A.A., care, în perioada septembrie 2008 - aprilie 2009, împreună cu inculpaţii A.A. (minoră) şi C.C., a constituit o grupare infracţională organizată în vederea racolării şi exploatării de victime majore şi minore care, sub influenţa nemijlocită a inculpaţilor, erau determinate să se prostitueze exclusiv în beneficiul inculpaţilor întruneşte elementele constitutive ale infr. prev. de art. 7 din Lg. 39/2003 cu aplicarea art. 75 lit. c C.pen.

 Faptele inculpatului C.C., care, în luna decembrie 2008, împreună cu A.A., A.A. şi B.A., a întreţinut raporturi sexuale cu partea vătămată B. O.l. fără acordul acesteia, după ce în prealabil aceasta şi-a manifestat dorinţa de a pleca de la domiciliul inculpatului B.A. întrunesc elementele constitutive al infr. prev de art. 197 al. 1,2 lit a C.pen şi art 189 al 1,2 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.c C.pen şi 33 lit a C.pen. Este cert faptul că victimei i-a fost îngrădită libertatea o perioadă mai mare decât cea necesară finalizării raporturilor sexuale. Din probele administrate rezultă că victimei i s-a refuzat plecarea atât înainte de a fi obligată să întreţină raporturile sexuale, cât şi după finalizarea acestora.

 Faptele inculpatului C.C., care, într-o zi de la sfârşitul lunii noiembrie 2008, împreună cu inculpata A.A., i-a oferit ajutor nemijlocit (inclusiv lovind-o pe victimă în zona capului) inculpatului B.A. pentru ca acesta să întreţină raporturi sexuale orale şi normale cu partea vătămată B. C. împotriva voinţei acesteia şi reţinând-o pe aceasta timp de mai multe ore la domiciliul său tot împotriva voinţei acesteia întrunesc elementele constitutive ale infr. prev de art. 26 rap. la art. 197 al. 1,2 lit a şi 189 al. 1,2 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. c şi 33 lit. 1 C.pen.

 Fapta inculpatului A.A., care, in perioada septembrie 2008 - aprilie

2009 a participat la racolarea şi transportul unui număr de trei victime minore (B.E., C.A.M. si G.D.) pe care împreună cu ceilalţi doi

inculpaţi le-a determinat cu intenţie să întreţină raporturi sexuale contra cost cu mai

multe persoane de sex masculin întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii

prev de art. 13 al 1,2,3 din Legea 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 75 lit. c Cod penal.

 Fapta inculpatului A.A., care, în perioada septembrie 2008 - aprilie 2009, împreună cu inculpaţii A.A. şi C.C. a participat la racolarea şi transportul unui număr de trei victime majore (B. O.I., P. L. şi N. E.) pe care ulterior personal sau prin alte persoane (cazul numitei N. E.), le-a determinat cu intenţie să întreţină raporturi sexuale contra cost cu mai multe persoane de sex masculin întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev de art. 12 al 1,2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. şi art. 75 lit. c C.pen..

 Faptele inculpatului A.A., care, în luna decembrie 2008, împreună cu C.C., A.A. şi B.A., a întreţinut raporturi sexuale cu partea vătămată B. O.I. fără acordul acesteia, după ce în prealabil aceasta şi-a manifestat dorinţa de a pleca de la domiciliul inculpatului B.A. întrunesc elementele constitutive al infr. prev de art. 197 al. 1,2 lit a C.pen şi art 189 al 1,2 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.c C.pen şi 33 lit a C.pen.

 Fapta inculpatei minore A.A., care, în perioada septembrie 2008 -aprilie 2009, împreună cu inculpaţii A.A. şi C.C., a constituit o grupare infracţională organizată în vederea racolării şi exploatării de victime majore şi minore care, sub influenţa nemijlocită a inculpaţilor, erau de terminate să se prostitueze exclusiv în beneficiul inculpaţilor întruneşte elementele constitutive ale infr. prev. de art. 7 din Lg. 39/2003 cu aplicarea art. 99 al 3 C.pen.

 Fapta inculpatei minore A.A., care, în perioada septembrie 2008 -aprilie 2009 a racolat, transportat şi găzduit un număr de trei victime minore (B.E., C.A.M. şi G. D.) pe care împreună cu ceilalţi doi inculpaţi le-a determinat cu intenţie să întreţină raporturi sexuale contra cost cu mai multe persoane de sex masculin întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev de art. 13 al 1,2,3 din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. şi art. 99 al.3 C.pen.

 Fapta inculpatei minore A.A., care, în perioada septembrie 2008 -aprilie 2009 a racolat, transportat şi găzduit un număr de trei victime majore (B. O.I., P. L. şi N. E.), pe care împreună eu ceilalţi doi inculpaţi le-a determinat cu intenţie să întreţină raporturi sexuale contra cost cu mai multe persoane de sex masculin întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev de art. 12 al 1,2 lit. a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. şi art. 99 al.3 C.pen..

 Faptele inculpatei A.A., care, în luna decembrie 2008, a determinat-o (insultând-o şi scuipând-o) pe partea vătămată B. O. I. să întreţină raporturi sexuale cu A.A., C.C. şi B.A., fară acordul acesteia, după ce în prealabil aceasta îşi manifestase dorinţa de a pleca de la domiciliul inculpatului B.A. întrunesc elementele constitutive al infr. prev de art. 26 rap. la art. 197 al. 1,2 lit a C.pen şi art 189 al 1,2 C.pen. cu aplicarea art. 99 al.2 C.pen şi 33 lit a C.pen..

 Faptele inculpatei A.A., care, într-o zi de la sfârşitul lunii noiembrie 2008, împreună cu inculpatul C.C., i-a oferit ajutor nemijlocit (lovind-o cu palmele şi dezbrăcînd-o) inculpatului B.A. pentru ca acesta să întreţină raporturi sexuale orale şi normale cu partea vătămată B. C. împotriva voinţei acesteia şi reţinând-o pe aceasta timp de mai multe ore la domiciliul său tot împotriva voinţei acesteia întrunesc elementele constitutive ale infr. prev de art. 26 rap. la art. 197 al. 1,2 lit a şi 189 al. 1,2 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. c şi 33 lit. 1 C.pen.

 Fapta învinuitei D. A., care în luna aprilie 2009 a aderat la gruparea infracţională organizată de inculpaţii C.C., A.A. şi A.A. prin racolarea şi găzduirea părţii vătămate N. E. în apartamentul său din Italia în scopul de a o determina pe aceasta la practicarea prostituţiei în beneficiul întregului grup întruneşte elementele constitutive ale infr. prev. de art. 7 din Legea 39/2003.

 Fapta învinuitei D. A., care a racolat-o şi găzduit-o pe partea vătămată N. E. în apartamentul pe care îl închiriase în oraşul Roma, după care a încercat prin violenţe să o determine pe aceasta să se prostitueze în folosul ei şi al celorlalţi membri ai grupării la care aderase întruneşte elementele constitutive ale infr, prev de art. 12 al 1,2 din Legea 678/2001. Chiar dacă învinuita a fost condamnată pe teritoriul Italiei pentru „sclavie sexuală", „sechestru de persoane" şi „violenţă sexuală", aceste fapte nu elimină elementul material al infracţiunilor arătate mai sus, pentru care învinuita este trimisă în judecată prin prezentul act.

 Fapta inculpatului B.A., care, în luna decembrie 2008, împreună cu C. C., A.A. şi A.A., a întreţinut raporturi sexuale cu partea vătămată B.O.I. fără acordul acesteia şi a împiedicat-o să părăsească imobilul său după ce în prealabil aceasta şi-a manifestat dorinţa de a pleca de la domiciliul inculpatului întrunesc elementele constitutive al infr. prev de art. 197 al. 1,2 lit a C.pen şi art 189 al 1, 2 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.c C.pen şi 33 lit a C.pen.

 Faptele inculpatului B.A., care, într-o zi de la sfârşitul lunii noiembrie 2008, cu complicitatea inculpaţilor C.C. şi A.A., a întreţinut raporturi sexuale orale şi normale cu partea vătămată B. C. împotriva voinţei acesteia şi reţinând-o pe aceasta timp de mai multe ore la domiciliul său tot împotriva voinţei acesteia întrunesc elementele constitutive ale infr. prev de art. 197 al. 1,2 lit a şi 189 al. 1,2 C.pen.

 Fapta inculpatului B.A., care a confecţionat şi deţinut la domiciliul său mai multe negative ale unui film fotografic pe care erau imprimate mai multe imagini pornografice cu minori (minora C. D. E.) întruneşte elementele constitutive ale infr. prev de art. 18 din Legea 678/2001.

 Fapta inculpatului B.A., care, în luna iunie 2007, le-a ţinut forţat în domiciliul său pe numitele M. D. I. şi C.G.R. timp de circa o săptămână, împiedicând libera circulaţie a acestora întruneşte elementele constitutive ale infr. prev de art 189 al. 1,2 C.pen.

 Fapta inculpatului B.A., care, în luna octombrie 2007, a determinat-o pe minora M. D.I. să întreţină raporturi sexuale cu martorul B. D., de la care a primit o sumă de bani pentru acest lucru, întruneşte elementele constitutive ale infr. prev de art. 13 al. 1 Legea 678/2001 republicată.

 Fapta inculpatului B.A., care, în luna iunie 2007, a întreţinut raporturi sexuale cu minorele M. D. I. şi C. G. R. împotriva voinţei acestora întruneşte elementele constitutive ale infr. prev de art 197al. 1 C.pen. Din cauza faptului că plângerile celor două victime au fost depuse după expirarea termenului procedural, instanţa nu va putea fi sesizată pentru cele două infracţiuni, chiar dacă din probele administrate rezultă că inculpatul a săvârşit faptele menţionate.

 Faptele inculpatului B.A., care a întreţinut raporturi sexuale împotriva voinţei victimelor C. A. M. (luna noiembrie 2007), C. A. (luna august 2007), G. D. (luna iunie 2007), A. G. (luna decembrie 2008) întrunesc elementele constitutive ale infr. prev de art 197 al. 1 C.pen. Din cauza faptului că plângerile celor patru victime au fost depuse după expirarea termenului procedural, instanţa nu va putea fi sesizată pentru cele patru infracţiuni, chiar dacă din probele administrate rezultă că inculpatul a săvârşit faptele menţionate.

 Fapta inculpatului Ţ.Gh., care, în perioada noiembrie 2008-martie 2009 a transportat-o, găzduit-o şi determinat-o la practicarea prostituţiei în folosul lui exclusiv pe minora B.E. întruneşte elementele constitutive ale infr. prev de art. 13 al. 1,2 din Legea 678/2001.

 Fapta inculpatului Ţ.Gh. de a o filma pe minora B. E. cu un telefon mobil în timp ce întreţinea cu aceasta un raport sexual oral, după care a stocat filmul pe un memory-stick care a fost găsit la domiciliul său întruneşte elementele constitutive ale infr. prev de art. 18 din Legea 678/2001 republicată şi art 51 al. 1 Legea 161/2003.

 La primul termen de judecată cu procedura completă, în condiţiile asigurării asistenţei juridice obligatorii pentru toţi inculpaţii şi în condiţii de contradictorialitate, s-a pus în discuţia părţilor regularitatea actului de sesizare, în baza art. 300 Cod pr. pen., prilej cu care a fost invocată excepţia nelegalei sesizări a instanţei dedusă dintr-o serie de neregularităţi, astfel cum rezultă din discuţiile inserate în partea introductivă a prezentei şi care au avut loc în data de 22.02.2010.

 Analizând conţinutul rechizitoriului, instanţa constată că sesizarea nu este făcută potrivit legii, neregularităţile neputând fi înlăturate prin completări făcute de reprezentantul parchetului. În acest sens se constată şi se reţin următoarele:

Cu privire la începerea urmăririi penale, punerea în mişcare a acţiunii penale şi la trimiterea în judecată a fiecăruia dintre inculpaţi ( în baza rechizitoriului dat în dosarul nr. 168D/P/2009, la data de 09.11.2009), instanţa a constatat:

I) În ceea ce-l priveşte pe inculpatul C.

a) prin rezoluţia din data de 13 martie 2009 (fila 23 vol. I), s-a început urmărirea penală în ceea ce-l priveşte pentru infracţiunile de „trafic de persoane”, „trafic de minori”, „iniţierea sau organizarea unui grup infracţional organizat, ori aderarea sau sprijinirea în orice formă a unui astfel de grup, prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a , art. 13 alin. 1, 2 din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005 şi art. 7 din Lg. 39/2003, având în vedere actele premergătoare efectuate ca urmare a plângerii şi declaraţiilor părţii vătămate B. O.L.;

 b) prin rezoluţia din data de 28 mai 2009 (fila 27 vol. I), s-a început urmărirea penală în ceea ce-l priveşte pentru infracţiunile de „viol” şi „lipsire de libertate în mod nelegal”, prev. de art. 189 alin. 2 Cod penal şi art. 197 alin. 2 lit. a Cod penal, având în vedere actele premergătoare efectuate ca urmare a plângerilor şi declaraţiilor părţilor vătămate B. E. şi B. C.;

Din analiza celor două rezoluţii, rezultă în mod clar faptul că, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul Cojocaru, începerea urmăririi penale pentru săv. Infracţiunilor menţionate au vizat fapte comise strict împotriva părţilor vătămate B. O.L., B.E. şi B. C.. Mai mult, prin raportare la procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală şi la expozitivul şi dispozitivul rechizitoriului, nu rezultă dacă este vorba, în ceea ce le priveşte pe părţile vătămate B.E. şi B. C. de câte două infracţiuni de viol şi lipsire de libertate (nemaifăcând trimitere la omisiunea reţinerii disp. art. 33 lit. a Cod penal prin rezoluţia de începere a urmăririi penale).

Ori, la data de 28 mai 2009 (fila 95 vol. II), s-a dispus, prin ordonanţă, punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul C.C. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a , art. 13 alin. 1, 2 din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005 şi art. 7 din Lg. 39/2003, din expozitivul căreia rezultând că, inculpatul, a racolat mai multe persoane de sex feminin, multe dintre acestea minore, pe care le-a exploatat prin obligarea acestora la practicarea prostituţiei în zona oraşului Paşcani şi împrejurimi, cu clienţi găsiţi de către acesta şi de către alţi membri ai grupării, în scopul obţinerii de sume de bani pe care şi le însuşeau.

Trecând peste împrejurarea că, la acest moment, reţinându-se comiterea infracţiunilor anterior menţionate împotriva mai multor persoane, multe dintre acestea minore, nu s-au eficientizat disp. art. 41 alin. 2 Cod penal (aspect cu privire la care instanţa va reveni), totuşi, din analiza rezoluţiei de începere a urmăririi penale, rezultă în mod categoric faptul că, la data de 13 martie 2009, s-au avut în vedere infracţiuni comise doar împotriva părţii vătămate B O. L. şi nu împotriva mai multor persoane. Prin urmare, concluzia care se desprinde este aceea că, s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru infracţiuni pentru care nu s-a început urmărirea penală. Dacă s-ar fi avut în vedere mai multe fapte penale comise, s-ar fi reţinut disp. art. 41 alin. 2 Cod penal, aspect neprecizat nici în cuprinsul rezoluţiei de începere a urmăririi penale, nici în cel al ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale.

În plus, eventualele acte materiale componente ale aceleiaşi infracţiuni continuate, nu au făcut nici subiectul ordonanţei de extindere a acţiunii penale, act procesual dispus la data de 16.09.2009 (fila 29 vol. I),prin care a fost extinsă acţiunea penală în ceea ce-l priveşte pe inc. C. C. pentru comiterea infr. de „tâlhărie”, prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a, c Cod penal – parte vătămată A. I. - , infracţiune pentru care, ulterior, prin dispozitivul rechizitoriului, s-a dispus declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani.

Cu toate acestea, la momentul la care s-a prezentat materialul de urmărire penală inculpatului C.C. la data de 06.11.2009 (fila 108 vol. II), s-au avut în vedere următoarele infracţiuni: „trafic de persoane”, „trafic de minori”, „constituire a unui grup infracţional organizat”, „lipsire de libertate”, „viol”, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. 1, 2 lit. a, art. 13 alin. 1,2 din Legea nr. 678/2001, republicată, art. 197 alin. 2 Cod penal, art. 189 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2, 75 lit. c Cod penal, art. 33 lit. a Cod penal.

Ori, analiza acestui proces verbal de prezentare a urmăririi penale impune următoarele observaţii:

- nu rezultă pentru care dintre infracţiuni se reţine şi aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi a art. 75 lit. c Cod penal;

- acest proces verbal, în mod obligatoriu, trebuie raportat la rezoluţia de începere a urmăririi penale, la ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale şi, eventual, la ordonanţa de extindere a acţiunii penale, la dispozitivul rechizitoriului. Se observă, însă, că:

- în primul rând, din rezoluţia de începere a urmăririi penale din 13 martie 2009 nu rezultă, după cum am subliniat mai sus, reţinerea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal şi nici reţinerea disp. art. 75 lit. c Cod penal, descrierea faptelor făcând trimitere doar la partea vătămată B. O. L.; de observat că nu rezultă o descriere a faptei pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, atât sub aspect descriptiv, dar, mai ales, sub aspect temporal sau spaţial, care să conducă la concluzia existenţei mai multor acte ilicite asupra mai multor persoane vătămate;

- prin nici o ordonanţă nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale cu privire la infracţiunile prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a, art. 13 alin. 1,2 din Legea nr. 678/2001, republicată, art. 197 alin. 2 Cod penal, art. 189 alin. 2 Cod penal, în formă continuată prev. de art. 41 alin. 2 Cod penal sau cu reţinerea disp. art. 75 lit. c Cod penal, astfel cum se reţine prin procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală sau prin rechizitoriu.

 Prin raportare la expozitivul rechizitoriului şi la dispozitivul acestuia, trebuie observat următorul aspect:

 - în sarcina inculpatului C.C. s-a reţinut comiterea infracţiunii de viol, prev. de art. 197 al. 1,2 lit a C.pen şi art 189 al 1,2 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.c C.pen şi 33 lit a C.pen., reţinându-se că, în luna decembrie 2008, împreună cu A.A., A.A. şi B.A., a întreţinut raporturi sexuale cu partea vătămată B. O.l. fără acordul acesteia, după ce, în prealabil, aceasta şi-a manifestat dorinţa de a pleca de la domiciliul inculpatului B.A. şi, în plus, este cert faptul că victimei i-a fost îngrădită libertatea o perioadă mai mare decât cea necesară finalizării raporturilor sexuale (din probele administrate rezultând că victimei i s-a refuzat plecarea atât înainte de a fi obligată să întreţină raporturile sexuale, cât şi după finalizarea acestora). Ori, din analiza rezoluţiei de începere a urmăririi penale din 13 martie 2009, rezoluţie care face trimitere la partea vătămată B. O., rezultă că faţă de inculpat nu s-a început urmărirea penală pentru infracţiunea de viol şi lipsire de libertate în ceea ce o priveşte pe această parte vătămată, ci doar în ceea ce le priveşte pe părţile vătămate B. şi B.

 Concluzionând cu privire la regularitatea actului de sesizare în ceea ce-l priveşte pe inculpatul C.C., instanţa constată:

- actul de începere a urmăririi penale din data de 13 martie 2009 nu cuprinde descrierea faptelor ce formează, sub aspectul încadrării juridice reţinute, respectiv, infracţiunile prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a , art. 13 alin. 1, 2 din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005 şi art. 7 din Lg. 39/2003, obiect al acestei faze procesuale, pentru a se putea verifica dacă punerea în mişcare a acţiunii penale şi ulterior, prezentarea materialului de urmărire penală şi rechizitoriul au avut acelaşi obiect; după cum am arătat mai sus, descrierea nu are repere spaţiale sau temporale şi nici nu face trimitere la alte persoane - subiect al infracţiunilor, cu atât mai mult cu cât nu se face trimitere nici la disp. art. 41 alin. 2 Cod penal, care să conducă instanţa la concluzia că urmărirea penală a fost începută cu privire la mai multe acte materiale componente ale aceleiaşi infracţiuni şi, implicit, cu privire la mai multe persoane vătămate;

- urmărirea penală este nelegală prin aceea că s-au încălcat disp. art. 238 Cod procedură penală în ceea ce-l priveşte pe inc. C.C.; astfel, de la momentul declanşării urmăririi penale în ceea ce-l priveşte pe inculpatul Cojocaru şi până la momentul prezentării către acesta a materialului de urmărire penală, nu există nici un act procesual din care să rezulte schimbarea de încadrare juridică operată de procuror, sub aspectul reţinerii disp. art. 41 alin. 2 Cod penal şi art. 75 lit. c Cod penal, astfel cum se reţine prin procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală şi din dispozitivul rechizitoriului; faţă de acesta, aşa cum am subliniat mai sus, s-a dat eficienţă disp. art. 238 Cod proc. pen., dar doar cu privire la infr. de „tâlhărie”, prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a, c Cod penal – parte vătămată A. I. - , infracţiune pentru care, ulterior, prin dispozitivul rechizitoriului, s-a dispus declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani;

- încălcarea dispoziţiilor referitoare la prezentarea materialului de urmărire penală prev. de art. 253 Cod procedură penală şi art. 250 Cod procedură penală. Procurorul a înţeles să aplice disp. art. 250 Cod procedură penală pentru infracţiunile prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. 1, 2 lit. a, art. 13 alin. 1,2 din Legea nr. 678/2001, republicată, art. 197 alin. 2 Cod penal, art. 189 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2, 75 lit. c Cod penal, art. 33 lit. a Cod penal, ceea ce conduce la concluzia existenţei mai multor acte materiale; ori, aşa cum s-a arătat, este primul act procesual în care s-a stabilit o asemenea încadrare, aceasta în condiţiile în care prezentarea materialului are loc după efectuarea tuturor actelor de urmărire necesară. Cum nu s-a procedat la o schimbare de încadrare juridică anterioară, încălcarea dispoziţiilor art. 253 Cod procedură penală apare evidentă;

- nu a fost începută urmărirea penală faţă de inc. C.C. în ceea ce priveşte infracţiunea de viol şi lipsire de libertate, parte vătămată fiind B.O.. Astfel, prin rezoluţia din data de 28 mai 2009 (fila 27 vol. I), s-a început urmărirea penală în ceea ce-l priveşte pentru infracţiunile de „viol” şi „lipsire de libertate în mod nelegal”, prev. de art. 189 alin. 2 Cod penal şi art. 197 alin. 2 lit. a Cod penal, având în vedere actele premergătoare efectuate ca urmare a plângerilor şi declaraţiilor părţilor vătămate B.E. şi B. C. Această rezoluţie nu face trimitere şi la fapte penale comise împotriva părţii vătămate B.O. sau împotriva altor părţi vătămate. Actul procesual ce marchează începerea urmăririi penale faţă de inc. C. şi care face trimitere la partea vătămată B. O. este rezoluţia din data de 13 martie 2009 (fila 23 vol. I), prin care s-a început urmărirea penală în ceea ce-l priveşte pentru infracţiunile de „trafic de persoane”, „trafic de minori”, „iniţierea sau organizarea unui grup infracţional organizat, ori aderarea sau sprijinirea în orice formă a unui astfel de grup, prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a , art. 13 alin. 1, 2 din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005 şi art. 7 din Lg. 39/2003, având în vedere actele premergătoare efectuate ca urmare a plângerii şi declaraţiilor părţii vătămate B. O. L.; urmărirea penală apare, în acest context, evident, nelegală, punerea în mişcare a acţiunii penale, prin rechizitoriu, pentru inc. C., în ceea ce priveşte comiterea infr. prev. de art. 189 alin. 1 şi 2 Cod penal, art, 197 alin. 1, 2 lit. a Cod penal, cu aplic. art. 75 lit. c şi art. 33 lit. a Cod penal, având loc fără o începere a urmăririi penale cu privire la acesta şi pentru aceste infracţiuni;

- în ceea ce priveşte conţinutul rechizitoriului, acesta cuprinde o serie de contradicţii şi, prin raportare la cele anterior menţionate, fiind încălcate disp. art. 263 alin 1 Cod procedură penală, sesizarea instanţei fiind, implicit, nelegală. Astfel:

 - din expozitivul rechizitoriului – fila 75 – rezultă că inc. C. este cercetat pentru aceea că, în perioada septembrie 2008 - aprilie 2009 a racolat, transportat şi găzduit un număr de trei victime minore (B.E., C. A.M. şi G. D.) pe care le-a determinat cu intenţie să întreţină raporturi sexuale contra cost cu mai multe persoane de sex masculin, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev de art. 13 al 1,2,3 din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. şi art. 75 lit. c C.pen.. Ori, reţinerea alin. 3 al art. menţionat apare doar în partea expozitivă a rechizitoriului, fără a se regăsi în nici unul din actele procesuale întocmite în faza de urmărire penală şi nici în dispozitivul actului de sesizare a instanţei;

 - din expozitivul rechizitoriului – fila 76 – rezultă că inc. C. este cercetat pentru aceea că, într-o zi de la sfârşitul lunii noiembrie 2008, împreună cu inculpata A.A., i-a oferit ajutor nemijlocit (inclusiv lovind-o pe victimă în zona capului) inculpatului B.A., pentru ca acesta să întreţină raporturi sexuale orale şi normale cu partea vătămată B.C. împotriva voinţei acesteia şi reţinut-o pe aceasta timp de mai multe ore la domiciliul său, tot împotriva voinţei acesteia, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infr. prev de art. 26 rap. la art. 197 al. 1,2 lit a şi 189 al. 1,2 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. c şi 33 lit. 1 C.pen.. Ori, reţinerea disp. art. 26 Cod penal prin rap. la art. 197 alin. 1, 2 lit. a Cod penal apare doar în partea expozitivă a rechizitoriului, fără a se regăsi în nici unul din actele procesuale întocmite în faza de urmărire penală şi nici în dispozitivul actului de sesizare a instanţei.

 II) În ceea ce o priveşte pe inculpata A.A. E.

 a) prin rezoluţia din data de 13 martie 2009 (fila 23 vol. I), s-a început urmărirea penală în ceea ce o priveşte pentru infracţiunile de „trafic de persoane”, „trafic de minori”, „iniţierea sau organizarea unui grup infracţional organizat, ori aderarea sau sprijinirea în orice formă a unui astfel de grup, prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a , art. 13 alin. 1, 2 din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005 şi art. 7 din Lg. 39/2003, având în vedere actele premergătoare efectuate ca urmare a plângerii şi declaraţiilor părţii vătămate B.O. L.;

b) prin rezoluţia din data de 28 mai 2009 (fila 27 vol. I), s-a început urmărirea penală în ceea ce o priveşte pentru infracţiunile de „viol” şi „lipsire de libertate în mod nelegal”, prev. de art. 189 alin. 2 Cod penal şi art. 26 Cod penal rap. la art. 197 alin. 2 lit. a Cod penal, având în vedere actele premergătoare efectuate ca urmare a plângerilor şi declaraţiilor părţilor vătămate B.E. şi B. C.;

 Din analiza celor două rezoluţii, rezultă în mod clar faptul că, în ceea ce o priveşte pe inculpata A., începerea urmăririi penale pentru săv. Infracţiunilor menţionate au vizat fapte comise strict împotriva părţilor vătămate B. O. L., B.E. şi B. C.

Ori, la data de 28 mai 2009 (fila 275 vol. II), s-a dispus, prin ordonanţă, punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpata A.A. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a , art. 13 (fără nici un aliniat) din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005 şi art. 7 din Lg. 39/2003, din expozitivul căreia rezultând că, inculpata, împreună cu C.C. şi A.A., au iniţiat un grup infracţional organizat care se ocupa cu racolarea, transportarea, găzduirea mai multor tinere din zona mun. Paşcani, tinere care erau determinate să se prostitueze în folosul membrilor grupării. În plus, inculpata se ocupa de penetrarea în mediul şcolar, urmată de racolarea şi găzduirea victimelor, pe care le prezenta apoi celorlalţi doi inculpaţi. Se reţine în sarcina inculpatei racolarea şi exploatarea a 6 victime, dintre care trei minore, una dintre acestea fiind exploatată pe teritoriul Italiei.

Trecând peste împrejurarea că, la acest moment, reţinându-se comiterea infracţiunilor anterior menţionate împotriva mai multor persoane, parte dintre acestea minore, nu s-au eficientizat disp. art. 41 alin. 2 Cod penal (aspect cu privire la care instanţa va reveni), totuşi, din analiza rezoluţiei de începere a urmăririi penale, rezultă în mod categoric faptul că, la data de 13 martie 2009, s-au avut în vedere infracţiuni comise doar împotriva părţii vătămate B. O. L. şi nu împotriva mai multor persoane. Prin urmare, concluzia care se desprinde este aceea că, s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru infracţiuni pentru care nu s-a început urmărirea penală. Dacă s-ar fi avut în vedere mai multe fapte penale comise, s-ar fi reţinut disp. art. 41 alin. 2 Cod penal, aspect neprecizat nici în cuprinsul rezoluţiei de începere a urmăririi penale, nici în cel al ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale, act prin care nu s-a specificat nici încadrarea juridică corectă cu privire la infracţiunea prev. de art. 13 din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005 .

În plus, eventualele acte materiale componente ale aceleiaşi infracţiuni continuate, nu au făcut nici subiectul ordonanţei de extindere a acţiunii penale, act procesual dispus la data de 16.09.2009 (fila 29 vol. I), prin care a fost extinsă acţiunea penală în ceea ce o priveşte pe inc. A.A. pentru comiterea infr. de „tâlhărie”, prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a, c Cod penal – parte vătămată A. I. - , infracţiune pentru care, ulterior, prin dispozitivul rechizitoriului, s-a dispus declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani.

Cât priveşte prezentarea materialului de urmărire penală inculpatei A.A., acest act procesual nu a fost îndeplinit.

Pe parcursul derulării urmăririi penale, inculpata A. se afla încarcerată întruna dintre instituţiile de încarcerare din Italia, aspect cunoscut de către procuror la momentul întocmirii rechizitoriului şi sesizării instanţei. În speţă, nu sunt aplicabile disp. art. 254 Cod proc. pen., întrucât acestea fac trimitere la imposibilitatea de prezentare din cauză că inculpatul este dispărut sau s-a sustras de la chemarea organului judiciar. Ori, procurorul cunoştea locul în care se afla inculpata A. la momentul derulării urmăririi penale şi al întocmirii rechizitoriului. În cauză, deşi nu era posibilă o comisie rogatorie, care să aibă drept obiectiv prezentarea materialului de urmărire penală inculpatei A. la locul de deţinere din Italia, totuşi puteau fi aplicate parte din disp. Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală (a se vedea fila 16 vol. II urm. pen., precum şi înscrisurile aflate în dosarul instanţei, comunicate de instanţele italiene).

În prezent, inc. A.A. se află încarcerată în „Dipartimento Giustizia Minorile – Instituto Penale per Minorenni „Casal del Marmo” – Roma Italia, loc unde, de altfel, a şi fost citată.

 Rezoluţia de începere a urmăririi penale trebuie raportată la celelalte acte procesuale întocmite sau care ar fi trebuit întocmite (instanţa are în vedere neprezentarea materialului de urmărire penală în ceea ce o priveşte pe inc. A.), respectiv la ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale şi, eventual, la ordonanţa de extindere a acţiunii penale, la dispozitivul rechizitoriului. Se observă, însă, că:

- în primul rând, din rezoluţia de începere a urmăririi penale din 13 martie 2009 nu rezultă, după cum am subliniat mai sus, reţinerea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal şi nici reţinerea disp. art. 99 şi urm. Cod penal, descrierea faptelor făcând trimitere doar la partea vătămată B. O. L.; de observat că nu rezultă o descriere a faptei pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, atât sub aspect descriptiv, dar, mai ales, sub aspect temporal sau spaţial, care să conducă la concluzia existenţei mai multor acte ilicite asupra mai multor persoane vătămate;

- în al doilea rând, prin ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale sau de extindere a acţiunii penale în ceea ce o priveşte pe inc. A. nu s-a dispus reţinerea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal, vizând infracţiuni în formă continuată (art. 12 alin. 1, 2 lit. a , art. 13 (fără nici un aliniat) din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005 şi art. 7 din Lg. 39/2003) astfel cum se reţine prin dispozitivul rechizitoriului.

 Prin raportare la expozitivul rechizitoriului şi la dispozitivul acestuia, mai trebuie observat următorul aspect:

 - în sarcina inculpatei A.A. s-a reţinut comiterea infracţiunii de complicitate la viol, prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 197 al. 1,2 lit a C.pen şi lipsire de libertate în mod nelegal, prev. de art 189 al 1,2 C.pen. cu aplicarea art. 99 şi urm. C.pen şi 33 lit a C.pen., reţinându-se că, în luna decembrie 2008, a determinat-o (insultând-o şi scuipând-o) pe partea vătămată B. O. I. să întreţină raporturi sexuale cu A.A., C.C. şi B.A., fară acordul acesteia, după ce, în prealabil, aceasta îşi manifestase dorinţa de a pleca de la domiciliul inculpatului B.A.. Ori, din analiza rezoluţiei de începere a urmăririi penale din 13 martie 2009, rezoluţie care face trimitere la partea vătămată B.O., ca şi din analiza rezoluţiei din data de 28 mai 2009, rezultă că faţă de inculpată nu s-a început urmărirea penală pentru infracţiunea de complicitate la viol şi lipsire de libertate în ceea ce o priveşte pe această parte vătămată, ci doar în ceea ce le priveşte pe părţile vătămate B. şi B.. Dar şi în acest din urmă caz, s-a avut în vedere, astfel cum rezultă din rezoluţia din 28 mai 2009, infracţiunea de viol în forma autoratului şi, nicidecum, în forma complicităţii, astfel cum se reţine, ulterior, prin rechizitoriu.

 Concluzionând cu privire la regularitatea actului de sesizare în ceea ce o priveşte pe inculpata A.A., instanţa constată:

- actul de începere a urmăririi penale din data de 13 martie 2009 nu cuprinde descrierea faptelor ce formează, sub aspectul încadrării juridice reţinute, respectiv, infracţiunile prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a , art. 13 din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005 şi art. 7 din Lg. 39/2003, obiect al acestei faze procesuale, pentru a se putea verifica dacă punerea în mişcare a acţiunii penale şi rechizitoriul au avut acelaşi obiect; după cum am arătat mai sus, descrierea nu are repere spaţiale sau temporale şi nici nu face trimitere la alte persoane - subiect al infracţiunilor, cu atât mai mult cu cât nu se face trimitere nici la disp. art. 41 alin. 2 Cod penal, care să conducă instanţa la concluzia că urmărirea penală a fost începută cu privire la mai multe acte materiale componente ale aceleiaşi infracţiuni şi, implicit, cu privire la mai multe persoane vătămate;

- urmărirea penală este nelegală prin aceea că s-au încălcat disp. art. 238 Cod procedură penală în ceea ce o priveşte pe inc. A.A.; astfel, de la momentul declanşării urmăririi penale în ceea ce o priveşte pe inculpata A. şi până la momentul sesizării instanţei prin rechizitoriu, nu există nici un act procesual din care să rezulte schimbarea de încadrare juridică operată de procuror, sub aspectul reţinerii disp. art. 41 alin. 2 Cod penal şi art. 99 şi urm. Cod penal, astfel cum se reţine prin dispozitivul rechizitoriului; faţă de aceasta, aşa cum am subliniat mai sus, s-a dat eficienţă disp. art. 238 Cod proc. pen., dar doar cu privire la infr. de „tâlhărie”, prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a, c Cod penal – parte vătămată A. I. - , infracţiune pentru care, ulterior, prin dispozitivul rechizitoriului, s-a dispus declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani;

- urmărirea penală în ceea ce o priveşte pe inc. A. este nelegală şi prin prisma faptului că acesteia nu i-a fost prezentat materialul de urmărire penală, în cauză nefiind incidente disp. art. 254 Cod proc. pen.;

- nu a fost începută urmărirea penală faţă de inc. A.A. în ceea ce priveşte infracţiunile de complicitate la viol şi lipsire de libertate, parte vătămată fiind B. O. Astfel, prin rezoluţia din data de 28 mai 2009 (fila 27 vol. I), s-a început urmărirea penală în ceea ce o priveşte pentru infracţiunile de „complicitate la viol” şi „lipsire de libertate în mod nelegal”, prev. de art. 189 alin. 2 Cod penal şi art. 26 Cod penal cu aplic. art. 197 alin. 2 lit. a Cod penal, având în vedere actele premergătoare efectuate ca urmare a plângerilor şi declaraţiilor părţilor vătămate B. E. şi B. C. Această rezoluţie nu face trimitere şi la fapte penale comise împotriva părţii vătămate B. O. sau împotriva altor părţi vătămate. Actul procesual ce marchează începerea urmăririi penale faţă de inc. A. şi care face trimitere la partea vătămată B. O. este rezoluţia din data de 13 martie 2009 (fila 23 vol. I), prin care s-a început urmărirea penală în ceea ce o priveşte pentru infracţiunile de „trafic de persoane”, „trafic de minori”, „iniţierea sau organizarea unui grup infracţional organizat, ori aderarea sau sprijinirea în orice formă a unui astfel de grup, prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a , art. 13 (fără aliniat) din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005 şi art. 7 din Lg. 39/2003, având în vedere actele premergătoare efectuate ca urmare a plângerii şi declaraţiilor părţii vătămate B. O. L.; urmărirea penală apare, în acest context, evident, nelegală, punerea în mişcare a acţiunii penale, prin rechizitoriu, pentru inc. A., în ceea ce priveşte comiterea infr. prev. de art. 189 alin. 1 şi 2 Cod penal, art. 26 rap. la art, 197 alin. 1, 2 lit. a Cod penal, cu aplic. art. 99 şi urm. şi art. 33 lit. a Cod penal, având loc fără o începere a urmăririi penale cu privire la aceasta şi pentru aceste infracţiuni;

- în ceea ce priveşte conţinutul rechizitoriului, acesta cuprinde contradicţii şi, prin raportare la cele anterior menţionate, fiind încălcate disp. art. 263 alin 1 Cod procedură penală, sesizarea instanţei fiind, implicit, nelegală. Astfel:

 - din expozitivul rechizitoriului – fila 77 – rezultă că inc. A. este cercetată pentru aceea că, în perioada septembrie 2008 -aprilie 2009 a racolat, transportat şi găzduit un număr de trei victime minore (B. E., C. A.M. şi G. D.) pe care împreună cu ceilalţi doi inculpaţi le-a determinat cu intenţie să întreţină raporturi sexuale contra cost cu mai multe persoane de sex masculin, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev de art. 13 al 1,2,3 din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. şi art. 99 şi urm. C.pen.. Ori, reţinerea alin. 3 al art. menţionat apare doar în partea expozitivă a rechizitoriului, fără a se regăsi în dispozitivul actului de sesizare a instanţei şi, de altfel, în nici unul din actele procesuale întocmite în faza de urmărire penală , unde nu a fost indicat nici un aliniat al art. menţionat.

 III) În ceea ce-l priveşte pe inculpatul B.A.

a) prin rezoluţia din data 7 august 2008 (fila 13 vol. III), s-a dispus începerea urmăririi penale în ceea ce-l priveşte pentru săvârşirea infr. prev. de art. 18 alin. 1 din Legea 678/2001, modificată prin OUG 79/2005 şi art. 51 din Lg. 161/2003, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal; s-a reţinut în motivarea rezoluţiei faptul că inc. B., împreună cu U. R. V. şi C. C., în perioada februarie – martie 2008, după ce au determinat-o pe minora C. D., în vârstă de 16 ani, să întreţină relaţii sexuale cu ei, a fotografiat-o în timpul întreţinerii acestor acte sexuale, după care a imprimat aceste fotografii şi le-a arătat diferitelor persoane din anturajul său. S-a mai reţinut că inculpatul B., împreună cu ceilalţi doi, au încercat să o şantajeze pe C. D., ameninţând-o cu publicarea fotografiilor pe internet, parte din ele fiind chiar publicate pe site-ul www.pinkworld.com şi, ulterior, chiar descărcate de diverse persoane;

b) prin rezoluţia din data 12 august 2008 (fila 15 vol. III), s-a dispus începerea urmăririi penale în ceea ce-l priveşte pentru săvârşirea infr. prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005, având în vedere actele de urmărire penală efectuate în cauză, din care rezultă că, începând cu luna iulie 2008, prin promisiuni false, a determinat-o, împreună cu B.C., pe I. L. în vârstă de 18 ani să-l însoţească la domiciliu, au sechestrat-o la domiciliul inc. B. şi, prin acte de violenţă au obligat-o să practice prostituţia în folosul lor; s-a mai reţinut că, abia la data de 12 august 2008 a fost eliberată, prin intervenţia organelor de poliţie care au efectuat o percheziţie domiciliară la inc. B., pe perioada sechestrării fiind obligată să întreţină relaţii sexuale cu aproximativ 100 de bărbaţi. Se mai reţine prin rezoluţie, că inc. B. a mai recrutat alte două tinere, pe care le-a determinat apoi să practice prostituţia în folosul lui în Germania şi să îi trimită periodic diferite sume de bani;

c) prin rezoluţia din data de 28 mai 2009 (fila 27 vol. I), s-a început urmărirea penală în ceea ce-l priveşte pentru infracţiunile de „viol” şi „lipsire de libertate în mod nelegal”, prev. de art. 189 alin. 2 Cod penal şi art. 197 alin. 2 lit. a Cod penal, având în vedere actele premergătoare efectuate ca urmare a plângerilor şi declaraţiilor părţilor vătămate B.E. şi B. C.

Din analiza celor trei rezoluţii, rezultă în mod clar faptul că, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul B., începerea urmăririi penale pentru săv. Infracţiunilor menţionate au vizat fapte comise strict împotriva părţilor vătămate C. D., I. L. (cu precizarea că, din rezoluţie, rezultă că inc. ar mai fi racolat alte două persoane în acelaşi scop), B. E. şi B. C.. Mai mult, prin raportare la procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală şi la expozitivul şi dispozitivul rechizitoriului, nu rezultă dacă este vorba, în ceea ce le priveşte pe părţile vătămate B.E. şi B. C., de câte două infracţiuni de viol şi lipsire de libertate (nemaifăcând trimitere la omisiunea reţinerii disp. art. 33 lit. a Cod penal prin rezoluţia de începere a urmăririi penale).

Ori, la data de 28 mai 2009 (fila 242 vol. III), s-a dispus, prin ordonanţă, punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul B.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de viol şi lipsire de libertate, prev. de art. 189 alin. 2 Cod penal, art. 197 alin. 2 lit. a Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 şi 33 lit. a Cod penal, din expozitivul căreia rezultând că, inculpatul, în situaţii diferite, singur sau împreună cu C.C., A.A., A.A., a sechestrat mai multe persoane de sex feminin în locuinţa sa din mun. Paşcani, pe care le-a lovit şi obligat să întreţină raporturi sexuale orale şi normale, cu el sau cu persoanele anterior menţionate.

Din analiza rezoluţiei de începere a urmăririi penale din data de 28 mai 2009, rezoluţie care face trimitere la infracţiunile anterior menţionate, rezultă în mod categoric faptul că, la data de 28 mai 2009, s-au avut în vedere infracţiuni comise doar împotriva părţilor vătămate B. şi B., fără a fi reţinute la momentul declanşării urmării penale dispoziţiile vizând forma continuată a infracţiunilor, ba mai mult, aşa cum am arătat mai sus, nici nu se precizează dacă este vorba de câte două infracţiuni, fiind omise disp. art. 33 lit. a Cod penal.

Între momentul începerii urmăririi penale (la 28 mai 2009) şi cel al punerii în mişcare a acţiunii penal faţă de inculpatul B. prin ordonanţa din 28 mai 2009, nu există nici un act procesual care să marcheze eficientizarea disp. art. 238 Cod proc. pen., existând diferenţe fundamentale între rezoluţia la care instanţa s-a referit şi ordonanţa care a fost analizată.

 Prin urmare, concluzia care se desprinde este aceea că au fost încălcate disp. art. 238 Cod proc. pen. cu efecte asupra legalităţii urmăririi penale.

În plus, prin ordonanţa din data de 19 august 2009 (fila 16 vol. III), s-a dispus extinderea acţiunii penale în ceea ce-l priveşte pe inculpatul B., pentru comiterea infr. de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1,2 din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005, având în vedere actele de urmărirre penală existente privind plângerea şi declaraţia părţii vătămate minore M. (fostă C.) D. I., referitor la constrângerea acesteia prin ameninţări de către inc. B. să întreţină raporturi sexuale contra cost cu numitul B. D., bani pe care inculpatul şi i-a însuşit.

Cu toate acestea, la momentul la care s-a prezentat materialul de urmărire penală inculpatului B.A. la data de 05.11.2009 (fila 257 vol. III), s-au avut în vedere următoarele infracţiuni: „viol” – 9 fapte, „trafic de minori”, „trafic de persoane”, „lipsire de libertate” – 9 fapte, prev. de art. 197 alin. 2 Cod penal, art. 189 alin. 2 Cod penal, art. 12 alin. 1, 2 lit. a, art. 13 alin. 1,2 din Legea nr. 678/2001, republicată, art., cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.

Ori, analiza acestui proces verbal de prezentare a urmăririi penale impune următoarele observaţii:

- deşi se precizează existenţa „a 9 fapte de viol şi lipsire de libertate” nu se reţin disp. art. 41 alin. 2 Cod penal, făcându-se trimitere la fapte şi nu la infracţiuni, şi, în plus, există diferenţe clare între rezoluţia de începere a urmăririi penale pentru infracţiuni de viol şi lipsire de libertate din data de 28 mai 2009 (fila 27 vol. I), prin care se reţin fapte comise împotriva părţilor vătămate B. şi B., ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale, care ar trebui să facă trimitere la aceleaşi fapte comise de inc. B. inserate în rezoluţia de începere a urmăririi penale, deşi s-a arătat mai sus că au fost încălcate disp. art. 238 Cod proc. pen., şi procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală;

- acest proces verbal, în mod obligatoriu, trebuie raportat şi la expozitivul şi dispozitivul rechizitoriului. Se observă, însă, că:

- în primul rând, din rezoluţia de începere a urmăririi penale din 28 mai 2009 nu rezultă, după cum am subliniat mai sus, reţinerea disp. art. 75 lit. c Cod penal, astfel cum se reţine prin rechizitoriu; de observat că din rezoluţie nu rezultă nici faptul că se au în vedere două „fapte” de viol şi patru de lipsire de libertate, cum se reţine prin dispozitivul actului de sesizare, în condiţiile în care nu s-au materializat disp. art. 238 Cod proc. pen., în cursul urm. penale;

- prin procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală nu se reţine aplicarea disp. art. 75 lit. c Cod penal, astfel cum se reţine prin rechizitoriu; de altfel, aceste dispoziţii nu sunt menţionate în nici un act procesual din cursul urmăririi penale în ceea ce-l priveşte pe inculpatul B.;

 Prin raportare la expozitivul rechizitoriului şi la dispozitivul acestuia, trebuie observat următorul aspect:

 - în sarcina inculpatului B.A. s-a reţinut (astfel cum rezultă din expozitivul rechizitoriului – fila 79) comiterea infracţiunii de viol, prev. de art. 197 al. 1,2 lit a C.pen şi art 189 al 1,2 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.c C.pen şi 33 lit a C.pen., reţinându-se că, în luna decembrie 2008, împreună cu C. C., A.A. şi A.A., a întreţinut raporturi sexuale cu partea vătămată B. O. I. fără acordul acesteia şi a împiedicat-o să părăsească imobilul său după ce în prealabil aceasta şi-a manifestat dorinţa de a pleca de la domiciliul inculpatului. Ori, din analiza rezoluţiei de începere a urmăririi penale din 28 mai 2009, rezoluţie care face trimitere la infracţiunile de viol şi lipsire de libertate, rezultă că faţă de inculpat nu s-a început urmărirea penală pentru infracţiunea de viol şi lipsire de libertate în ceea ce o priveşte pe această parte vătămată, ci doar în ceea ce le priveşte pe părţile vătămate B. şi B., aceasta cu atât mai mult cu cât, aşa cum s-a mai arătat, nu se face trimitere la fapte comise în dauna mai multor persoane şi, implicit, nici la numărul acestora (diferit, oricum, dacă ne raportăm la momentul prezentării materialului de urmărire penală – care face trimitere la nouă fapte – sau la rechizitoriu – care face trimitere la două fapte de viol şi patru fapte de lipsire de libertate). Toate acestea conturează diferenţele de esenţă existente între actele procesuale şi actul de sesizare, care afectează valabilitatea urmăririi penale şi implicit regularitatea sesizării instanţei;

 - în sarcina inculpatului B.A. s-a reţinut (astfel cum rezultă din expozitivul rechizitoriului – fila 79) comiterea infracţiunii de lipsire de libertate, prev. de art. 189 alin. 1, 2 Cod penal, reţinându-se că, în luna iunie 2007, le-a ţinut forţat în domiciliul său pe numitele M. D.I. şi C.G.R. timp de circa o săptămână, împiedicând libera circulaţie a acestora. Ori, analiza rezoluţiei de începere a urmăririi penale din 28 mai 2009, rezoluţie care face trimitere la infracţiunea lipsire de libertate, impune aceleaşi concluzii ca în aliniatul precedent.

 - mai mult, deşi, prin rezoluţia din data 7 august 2008 (fila 13 vol. III), s-a dispus începerea urmăririi penale în ceea ce-l priveşte pentru săvârşirea infr. prev. de art. 18 alin. 1 din Legea678/2001, modificată prin OUG 79/2005 şi art. 51 din Lg. 161/2003, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, iar prin rechizitoriu, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inc. B. inclusiv pentru aceste infracţiuni, totuşi, inculpatului nu i-a fost prezentat materialul de urmărire penală şi pentru aceste infracţiuni (fila 257 vol. III).

 Concluzionând cu privire la regularitatea actului de sesizare în ceea ce-l priveşte pe inculpatul B.A., instanţa constată:

- actul de începere a urmăririi penale din data de 28 mai 2009 face trimitere la infracţiunile de viol şi lipsire de libertate comise asupra părţilor vătămate B. şi B., prezentând diferenţe cu ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale şi cu procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, diferenţe anterior subliniate şi, în plus, nu există nici un act procesual care să marcheze eficientizarea disp. art. 238 Cod proc. pen.; aceste diferenţe fundamentale între rezoluţia la care instanţa s-a referit şi ordonanţa care a fost analizată afectează legalitatea urmăririi penale şi, implicit, legalitatea sesizării instanţei; nu există nici un act procesual din care să rezulte schimbarea de încadrare juridică operată de procuror, sub aspectul reţinerii disp. art. 41 alin. 2 Cod penal – reţinute prin ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale din data de 28 mai 2009 - şi art. 75 lit. c Cod penal, astfel cum se reţine prin dispozitivul rechizitoriului; faţă de acesta, aşa cum am subliniat mai sus, s-a dat eficienţă disp. art. 238 Cod proc. pen., dar doar cu privire la infr. prev. de art. 13 alin. 1,2 din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005, având în vedere actele de urmărire penală existente privind plângerea şi declaraţia părţii vătămate minore M. (fostă C.) D. I., referitor la constrângerea acesteia prin ameninţări de către inc. B. să întreţină raporturi sexuale contra cost cu numitul B. D., bani pe care inculpatul şi i-a însuşit;

- încălcarea dispoziţiilor referitoare la prezentarea materialului de urmărire penală prev. de art. 253 Cod procedură penală şi art. 250 Cod procedură penală. Procurorul a înţeles să aplice disp. art. 250 Cod procedură penală pentru infracţiunile prev. de art. 197 alin. 2 Cod penal, art. 189 alin. 2 Cod penal, art. 12 alin. 1, 2 lit. a, art. 13 alin. 1,2 din Legea nr. 678/2001, republicată, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, fără a se reţine şi aplic. art. 75 lit. c Cod penal, astfel cum rezultă din dispozitivul rechizitoriului. Cum nu s-a procedat la o schimbare de încadrare juridică anterioară, încălcarea dispoziţiilor art. 253 Cod procedură penală apare evidentă cu privire la aceste infracţiuni;

- inculpatului nu i-a fost prezentat materialul de urmărire penală (fila 257 vol. III) şi pentru infracţiuni infr. prev. de art. 18 alin. 1 din Legea 678/2001, modificată prin OUG 79/2005 şi art. 51 din Lg. 161/2003, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriu;

- faţă de inculpat nu s-a început urmărirea penală pentru infracţiunea de viol şi lipsire de libertate în ceea ce o priveşte pe partea vătămată B. O. I., existând diferenţe de esenţă între actele procesuale şi actul de sesizare, care afectează valabilitatea urmăririi penale şi implicit regularitatea sesizării instanţei, fiind încălcate, implicit, disp. art. 263 alin 1 Cod procedură penală, privind actul de sesizare a instanţei.

 IV) În ceea ce-l priveşte pe inculpatul A.

a) prin rezoluţia din data de 13 martie 2009 (fila 23 vol. I), s-a început urmărirea penală în ceea ce-l priveşte pentru infracţiunile de „trafic de persoane”, „trafic de minori”, „iniţierea sau organizarea unui grup infracţional organizat, ori aderarea sau sprijinirea în orice formă a unui astfel de grup, prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a , art. 13 alin. 1, 2 din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005 şi art. 7 din Lg. 39/2003, având în vedere actele premergătoare efectuate ca urmare a plângerii şi declaraţiilor părţii vătămate B.O.L.;

b) prin rezoluţia din data de 28 mai 2009 (fila 27 vol. I), s-a început urmărirea penală în ceea ce-l priveşte pentru infracţiunile de „viol” şi „lipsire de libertate în mod nelegal”, prev. de art. 189 alin. 2 Cod penal şi art. 197 alin. 2 lit. a Cod penal, având în vedere actele premergătoare efectuate ca urmare a plângerilor şi declaraţiilor părţilor vătămate B. E. şi B. C.;

Din analiza celor două rezoluţii, rezultă în mod clar faptul că, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul A., începerea urmăririi penale pentru săv. Infracţiunilor menţionate au vizat fapte comise strict împotriva părţilor vătămate B. O.L., B. E. şi B. C. Mai mult, prin raportare la procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (fila 179 vol. II) şi la expozitivul şi dispozitivul rechizitoriului, nu rezultă dacă este vorba, în ceea ce le priveşte pe părţile vătămate B.E. şi B. C., de câte două infracţiuni de viol şi lipsire de libertate (nemaifăcând trimitere la omisiunea reţinerii disp. art. 33 lit. a Cod penal prin rezoluţia de începere a urmăririi penale).

Ori, la data de 28 mai 2009 (fila 162 vol. II), s-a dispus, prin ordonanţă, punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul A.A. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a , art. 13 alin. 1, 2 din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005 şi art. 7 din Lg. 39/2003, din expozitivul căreia rezultând că, inculpatul, împreună cu C.C. şi A.A., a iniţiat un grup infracţional organizat care se ocupa cu racolarea, transportarea, găzduirea mai multor tinere din zona municipiului Paşcani, tinere care erau determinate de acestea să se prostitueze în folosul membrilor grupării; se mai reţine că inculpatul A. se ocupa cu racolarea victimelor pe care le prezenta celorlalţi doi, după care identifica potenţialii clienţi.

Trecând peste împrejurarea că, la acest moment, reţinându-se comiterea infracţiunilor anterior menţionate împotriva mai multor persoane, nu s-au eficientizat disp. art. 41 alin. 2 Cod penal (aspect cu privire la care instanţa va reveni), totuşi, din analiza rezoluţiei de începere a urmăririi penale, rezultă în mod categoric faptul că, la data de 13 martie 2009, s-au avut în vedere infracţiuni comise doar împotriva părţii vătămate B.O.L. şi nu împotriva mai multor persoane. Prin urmare, concluzia care se desprinde este aceea că, s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru infracţiuni pentru care nu s-a început urmărirea penală. Dacă s-ar fi avut în vedere mai multe fapte penale comise, s-ar fi reţinut disp. art. 41 alin. 2 Cod penal, aspect neprecizat nici în cuprinsul rezoluţiei de începere a urmăririi penale, nici în cel al ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale.

În plus, eventualele acte materiale componente ale aceleiaşi infracţiuni continuate, nu au făcut nici subiectul ordonanţei de extindere a acţiunii penale, act procesual dispus la data de 16.09.2009 (fila 29 vol. I),prin care a fost extinsă acţiunea penală în ceea ce-l priveşte pe inc. A.A. pentru comiterea infr. de „tâlhărie”, prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a, c Cod penal – parte vătămată A.I. - , infracţiune pentru care, ulterior, prin dispozitivul rechizitoriului, s-a dispus declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani.

Cu toate acestea, la momentul la care s-a prezentat materialul de urmărire penală inculpatului A.A. la data de 06.11.2009 (fila 179 vol. II), s-au avut în vedere următoarele infracţiuni: „trafic de persoane”, „trafic de minori”, „constituire a unui grup infracţional organizat”, „lipsire de libertate”, „viol”, „tâlhărie”, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. 1, 2 lit. a, art. 13 alin. 1,2 din Legea nr. 678/2001, republicată, art. 197 alin. 1, 2 Cod penal, art. 189 alin. 1, 2 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2, 75 lit. c Cod penal, art. 33 lit. a Cod penal.

Ori, analiza acestui proces verbal de prezentare a urmăririi penale impune următoarele observaţii:

- nu rezultă pentru care dintre infracţiuni se reţine şi aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi a art. 75 lit. c Cod penal;

- acest proces verbal, în mod obligatoriu, trebuie raportat la rezoluţia de începere a urmăririi penale, la ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale şi, eventual, la ordonanţa de extindere a acţiunii penale, la dispozitivul rechizitoriului. Se observă, însă, că:

- în primul rând, din rezoluţia de începere a urmăririi penale din 13 martie 2009 nu rezultă, după cum am subliniat mai sus, reţinerea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal şi nici reţinerea disp. art. 75 lit. c Cod penal, descrierea faptelor făcând trimitere doar la partea vătămată B.O. L.; de observat că nu rezultă o descriere a faptei pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, atât sub aspect descriptiv, dar, mai ales, sub aspect temporal sau spaţial, care să conducă la concluzia existenţei mai multor acte ilicite asupra mai multor persoane vătămate;

- prin ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale din 28 mai 2009 s-au avut în vedere doar infracţiunile prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a, art. 13 alin. 1,2 din Legea nr. 678/2001, republicată, art. 7 din Lg. 39/2003, fără a fi reţinută formă continuată prev. de art. 41 alin. 2 Cod penal sau disp. art. 75 lit. c Cod penal, astfel cum se reţine prin procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală sau prin rechizitoriu.

 Prin raportare la expozitivul rechizitoriului şi la dispozitivul acestuia, trebuie observat următorul aspect:

 - în sarcina inculpatului A.A. s-a reţinut comiterea infracţiunii de viol, prev. de art. 197 al. 1,2 lit a C.pen şi art 189 al 1,2 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit.c C.pen şi 33 lit a C.pen., reţinându-se că (fila 77 rechizitoriu), în luna decembrie 2008, împreună cu C.C., A.A. şi B.A., a întreţinut raporturi sexuale cu partea vătămată B.O.I. fără acordul acesteia, după ce în prealabil aceasta şi-a manifestat dorinţa de a pleca de la domiciliul inculpatului B.A.. Ori, din analiza rezoluţiei de începere a urmăririi penale din 13 martie 2009, rezoluţie care face trimitere la partea vătămată B. O., rezultă că faţă de inculpat nu s-a început urmărirea penală pentru infracţiunea de viol şi lipsire de libertate în ceea ce o priveşte pe această parte vătămată, ci doar în ceea ce le priveşte pe părţile vătămate B. şi B.;

 - în plus, din expozitivul rechizitoriului nu rezultă dacă trimiterea în judecată a inc. A. s-a făcut şi în ceea ce le priveşte pe părţile vătămate B. şi B. pentru comiterea în dauna acestora a infracţiunilor de viol şi lipsire de libertate în mod nelegal. Practic, în expozitiv nu sunt descrise infracţiunile de viol şi lipsire de libertate în mod nelegal cu privire la părţile vătămate B. şi B., infracţiuni ce au format obiectul rezoluţiei din data de 28 mai 2009. Nici o altă soluţie nu este indicată în dispozitivul rechizitoriului;

 - însă, din expozitivul rechizitoriului – fila 76 – rezultă că partea vătămată B. este victimă a infracţiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1, 2 , 3 , din Lg. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal şi 75 lit. c Cod penal, infracţiune pentru care nu a fost începută urmărirea penală (a se vedea rezoluţia din data de 13 martie 2009 şi analizele de mai sus).

 Concluzionând cu privire la regularitatea actului de sesizare în ceea ce-l priveşte pe inculpatul A.A., instanţa constată:

- actul de începere a urmăririi penale din data de 13 martie 2009 nu cuprinde descrierea faptelor ce formează, sub aspectul încadrării juridice reţinute, respectiv, infracţiunile prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a , art. 13 alin. 1, 2 din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005 şi art. 7 din Lg. 39/2003, obiect al acestei faze procesuale, pentru a se putea verifica dacă punerea în mişcare a acţiunii penale şi ulterior, prezentarea materialului de urmărire penală şi rechizitoriul au avut acelaşi obiect; după cum am arătat mai sus, descrierea nu are repere spaţiale sau temporale şi nici nu face trimitere la alte persoane - subiect al infracţiunilor, cu atât mai mult cu cât nu se face trimitere nici la disp. art. 41 alin. 2 Cod penal, care să conducă instanţa la concluzia că urmărirea penală a fost începută cu privire la mai multe acte materiale componente ale aceleiaşi infracţiuni şi, implicit, cu privire la mai multe persoane vătămate;

- urmărirea penală este nelegală prin aceea că s-au încălcat disp. art. 238 Cod procedură penală în ceea ce-l priveşte pe inc. A.A.; astfel, de la momentul declanşării urmăririi penale în ceea ce-l priveşte pe inculpatul A. şi până la momentul prezentării către acesta a materialului de urmărire penală, nu există nici un act procesual din care să rezulte schimbarea de încadrare juridică operată de procuror, sub aspectul reţinerii disp. art. 41 alin. 2 Cod penal şi art. 75 lit. c Cod penal, astfel cum se reţine prin procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală şi din dispozitivul rechizitoriului; faţă de acesta, aşa cum am subliniat mai sus, s-a dat eficienţă disp. art. 238 Cod proc. pen., dar doar cu privire la infr. de „tâlhărie”, prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a, c Cod penal – parte vătămată A. I. - , infracţiune pentru care, ulterior, prin dispozitivul rechizitoriului, s-a dispus declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Paşcani;

- încălcarea dispoziţiilor referitoare la prezentarea materialului de urmărire penală prev. de art. 253 Cod procedură penală şi art. 250 Cod procedură penală. Procurorul a înţeles să aplice disp. art. 250 Cod procedură penală pentru infracţiunile prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. 1, 2 lit. a, art. 13 alin. 1,2 din Legea nr. 678/2001, republicată, art. 197 alin. 1, 2 Cod penal, art. 189 alin. 1, 2 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2, 75 lit. c Cod penal, art. 33 lit. a Cod penal, ceea ce conduce la concluzia existenţei mai multor acte materiale; ori, aşa cum s-a arătat, este primul act procesual în care s-a stabilit o asemenea încadrare, aceasta în condiţiile în care prezentarea materialului are loc după efectuarea tuturor actelor de urmărire necesară. Cum nu s-a procedat la o schimbare de încadrare juridică anterioară, încălcarea dispoziţiilor art. 253 Cod procedură penală apare evidentă;

- nu a fost începută urmărirea penală faţă de inc. A.A. în ceea ce priveşte infracţiunea de viol şi lipsire de libertate, parte vătămată fiind B. O.. Astfel, prin rezoluţia din data de 28 mai 2009 (fila 27 vol. I), s-a început urmărirea penală în ceea ce-l priveşte pentru infracţiunile de „viol” şi „lipsire de libertate în mod nelegal”, prev. de art. 189 alin. 2 Cod penal şi art. 197 alin. 2 lit. a Cod penal, având în vedere actele premergătoare efectuate ca urmare a plângerilor şi declaraţiilor părţilor vătămate B. E. şi B. C. Această rezoluţie nu face trimitere şi la fapte penale comise împotriva părţii vătămate B.O. sau împotriva altor părţi vătămate. Actul procesual ce marchează începerea urmăririi penale faţă de inc. A. şi care face trimitere la partea vătămată B. O. este rezoluţia din data de 13 martie 2009 (fila 23 vol. I), prin care s-a început urmărirea penală în ceea ce-l priveşte pentru infracţiunile de „trafic de persoane”, „trafic de minori”, „iniţierea sau organizarea unui grup infracţional organizat, ori aderarea sau sprijinirea în orice formă a unui astfel de grup, prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a , art. 13 alin. 1, 2 din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005 şi art. 7 din Lg. 39/2003, având în vedere actele premergătoare efectuate ca urmare a plângerii şi declaraţiilor părţii vătămate B. O. L.; urmărirea penală apare, în acest context, evident, nelegală, punerea în mişcare a acţiunii penale, prin rechizitoriu, pentru inc. A., în ceea ce priveşte comiterea infr. prev. de art. 189 alin. 1 şi 2 Cod penal, art, 197 alin. 1, 2 lit. a Cod penal, cu aplic. art. 75 lit. c şi art. 33 lit. a Cod penal, având loc fără o începere a urmăririi penale cu privire la acesta şi pentru aceste infracţiuni;

- au fost încălcate disp. art. 262 Cod proc. pen., prin aceea că, aşa cum s-a arătat mai sus, procurorul nu a rezolvat cauza în ceea ce-l priveşte pe inc. A. cu privire la infr. de viol şi lipsire de libertate în mod nelegal comise asupra părţilor vătămate B. şi B.;

- nu a fost începută urm. pen. faţă de inc. A. pentru comiterea infr. prev. de art. 13 alin. 1, 2 , 3 , din Lg. 678/2001 cu aplic. art. 75 lit. c Cod penal – parte vătămată B.;

- în ceea ce priveşte conţinutul rechizitoriului, acesta cuprinde o serie de contradicţii şi, prin raportare la cele anterior menţionate, fiind încălcate disp. art. 263 alin 1 Cod procedură penală, sesizarea instanţei fiind, implicit, nelegală. Astfel:

 - din expozitivul rechizitoriului – fila 76 – rezultă că inc. A. este cercetat pentru aceea că, in perioada septembrie 2008 – aprilie 2009 a participat la racolarea şi transportul unui număr de trei victime minore (B.

E., C. A.M. si G.D.) pe care împreună cu ceilalţi doi

inculpaţi le-a determinat cu intenţie să întreţină raporturi sexuale contra cost cu mai

multe persoane de sex masculin, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev de art. 13 al 1,2,3 din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. şi art. 75 lit. c C.pen.. Ori, reţinerea alin. 3 al art. menţionat apare doar în partea expozitivă a rechizitoriului, fără a se regăsi în nici unul din actele procesuale întocmite în faza de urmărire penală şi nici în dispozitivul actului de sesizare a instanţei; art. 75 lit. c Cod penal nu mai apare în dispozitivul rechizitoriului.

 - din expozitivul rechizitoriului – fila 77 – rezultă că inc. A. este cercetat pentru aceea că, în perioada septembrie 2008 - aprilie 2009, împreună cu inculpaţii A.A. şi C.C. a participat la racolarea şi transportul unui număr de trei victime majore (B. O.I., P. L. şi N. E.) pe care ulterior personal sau prin alte persoane (cazul numitei N. E.), le-a determinat cu intenţie să întreţină raporturi sexuale contra cost cu mai multe persoane de sex masculin, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infr. prev de art. 12 al 1,2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. şi art. 75 lit. c C.pen.. Ori, reţinerea disp. art. 75 lit. c Cod penal apare doar în partea expozitivă a rechizitoriului, fără a se regăsi în dispozitivul actului de sesizare a instanţei.

 V) În ceea ce-l priveşte pe inculpatul Ţ.Gh.

 Prin rezoluţia din data de 25 mai 2009 (fila 24 vol. I), s-a început urmărirea penală în ceea ce-l priveşte pentru infracţiunile de „trafic de persoane”, „trafic de minori”, „iniţierea sau organizarea unui grup infracţional organizat, ori aderarea sau sprijinirea în orice formă a unui astfel de grup, prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a , art. 13 alin. 1, 2 din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005 şi art. 7 din Lg. 39/2003, având în vedere actele premergătoare efectuate ca urmare a plângerii şi declaraţiilor părţilor vătămate B. E. şi B. C.

 Prin dispozitivul rechizitoriului – punctul 7 – s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului Ţ. în cea ce priveşte infr. prev. de art. 7 din Lg. 39/2003 şi art. 12 alin. 1, 2 lit. a din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005, astfel că acestea nu vor mai fi analizate.

 Prin ordonanţa din data de 28 mai 2009 – fila 253 vol. II - , s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în ceea ce-l priveşte pe inc. Ţ. pentru infracţiunile prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a şi art. 13 (fără alineat) din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005, art. 7 din Lg. 39/2003, din expozitivul acesteia rezultând că inc. a beneficiat de serviciile sexuale ale minorei B.E., iar ulterior a transportat-o în mai multe rânduri în localităţile Bârlad şi Moţca, unde prin ameninţări a obligat-o să întreţină relaţii sexuale cu mai mulţi bărbaţi cunoscuţi de acesta, contra unor sume de bani, pe care inculpatul şi le însuşea. De asemenea, inc. a determinat-o, prin ameninţări, pe partea vătămată B. C., diagnosticată cu virusul HIV, să întreţină relaţii sexuale normale şi orale cu el, în ciuda faptului că victima i-a mărturisit acest lucru, iar ulterior, în aceeaşi seară, prin intermediul numiţilor C.C. şi A.A., a obligat-o pe victimă să întreţină relaţii sexuale cu numitul B.A..

 Prin ordonanţa din data de 12 august 2009, s-a dispus extinderea acţiunii penale în cea ce-l priveşte pe inc. Ţ. pentru săvârşirea infracţiunilor de „pornografie infantilă”, prev. de art. 18 alin. 1 din Legea 678/2001 şi de „deţinere de imagini pornografice cu minori”, prev. de art. 51 din Lg. 161/2003, având în vedere actele de urmărire penală existente privind plângerea şi declaraţia părţii vătămate minore B. E., referitor la filmarea acesteia în timpul raporturilor sexuale precum şi ameninţarea acesteia cu postarea pe internet a unor imagini ce o înfăţişează în cazul în care refuză să întreţină raporturi sexuale cu diverşi clienţi contra unor sume de bani însuşite de inculpatul Ţ.

 Prezentarea materialului de urmărire penală inculpatului Ţ. s-a făcut la data de 27.10.2009 – fila 238 vol. II – pentru infr. prev. de art. 13 alin. 1, 2 din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005, art. 18 alin. 1 din Legea 678/2001 şi art. 51 din Lg. 161/2003, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.

 Singura observaţie ce trebuie făcută din analiza actelor procesuale privindu-l pe inc. Ţ. este existenţa de diferenţă între rezoluţia de începere a urmăririi penale din 25 mai 2009, cu privire la art. 13 alin. 1, 2 din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005, şi ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale, unde articolului 13 nu-i este ataşat nici un aliniat pentru a putea verifica respectarea tuturor drepturilor procesuale.

VI) În ceea ce o priveşte pe inculpata D.A.I.

 Prin rezoluţia din data de 25 mai 2009 (fila 24 vol. I), s-a început urmărirea penală în ceea ce o priveşte pentru infracţiunile de „trafic de persoane”, „trafic de minori”, „iniţierea sau organizarea unui grup infracţional organizat, ori aderarea sau sprijinirea în orice formă a unui astfel de grup, prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a , art. 13 alin. 1, 2 din Lg. 678/2001, modificată prin OUG 79/2005 şi art. 7 din Lg. 39/2003, având în vedere actele premergătoare efectuate ca urmare a plângerii şi declaraţiilor părţilor vătămate B.E. şi B. C.

 Punerea în mişcare a acţiunii penale în ceea ce o priveşte pe inculpată a avut loc prin rechizitoriu – fila 92 - , din expozitivul acestuia rezultând că infracţiunile pentru care a fost trimisă în judecată constau în aceea că – fila 78 -:

 - în luna aprilie 2009 a aderat la gruparea infracţională organizată de inculpaţii C.C., A.A. şi A.A. prin racolarea şi găzduirea părţii vătămate N. E. în apartamentul său din Italia în scopul de a o determina pe aceasta la practicarea prostituţiei în beneficiul întregului grup, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infr. prev. de art. 7 din Legea 39/2003;

 - a racolat-o şi găzduit-o pe partea vătămată N. E. în apartamentul pe care îl închiriase în oraşul Roma, după care a încercat prin violenţe să o determine pe aceasta să se prostitueze în folosul ei şi al celorlalţi membri ai grupării la care aderase, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infr, prev de art. 12 al 1,2 din Legea 678/2001.

 Din analiza rezoluţiei de începere a urmăririi penale, rezultă în mod clar faptul că, în ceea ce o priveşte pe inculpata D., această fază procesuală a vizat săv. Infracţiunilor menţionate comise strict împotriva părţilor vătămate B.E. şi B. C., referitor la exploatarea lor prin determinarea la întreţinerea de raporturi sexuale cu diferite persoane în beneficiul inculpaţilor. Prin acest act procesual nu este menţionată partea vătămată N. E.

Prin urmare, concluzia care se desprinde este aceea că, s-a pus în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei D. pentru infracţiuni pentru care nu s-a început urmărirea penală.

Cât priveşte prezentarea materialului de urmărire penală inculpatei D. A., acest act procesual nu a fost îndeplinit.

Pe parcursul derulării urmăririi penale, inculpata D. se afla încarcerată întruna dintre instituţiile de încarcerare din Italia, aspect cunoscut de către procuror la momentul întocmirii rechizitoriului şi sesizării instanţei. În speţă, nu sunt aplicabile disp. art. 254 Cod proc. pen., întrucât acestea fac trimitere la imposibilitatea de prezentare din cauză că inculpatul este dispărut sau s-a sustras de la chemarea organului judiciar. Ori, procurorul cunoştea locul în care se afla inculpata D. la momentul derulării urmăririi penale şi al întocmirii rechizitoriului. În cauză, deşi nu era posibilă o comisie rogatorie, care să aibă drept obiectiv prezentarea materialului de urmărire penală inculpatei D. la locul de deţinere din Italia, totuşi puteau fi aplicate parte din disp. Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală (a se vedea fila 15 vol. II urm. pen., precum şi înscrisurile aflate în dosarul instanţei, comunicate de instanţele italiene)..

În prezent, inc. D. A. se află încarcerată în „Rebibbia Casa di Reclusione” – Roma – via Bartolo Longo 72 - Italia, loc unde, de altfel, a şi fost citată.

 Concluzionând cu privire la regularitatea actului de sesizare în ceea ce o priveşte pe inculpata D. A., instanţa constată:

- urmărirea penală este nelegală prin aceea că s-a pus în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei D. pentru infracţiuni comise împotriva părţii vătămate N. E. pentru care nu s-a început urmărirea penală; Potrivit art. 263 alin 1 Cod procedură penală „ rechizitoriul trebuie să se limiteze la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală”;

- urmărirea penală în ceea ce o priveşte pe inc. D. este nelegală şi prin prisma faptului că acesteia nu i-a fost prezentat materialul de urmărire penală, în cauză nefiind incidente disp. art. 254 Cod proc. pen..

Concluzii asupra legalităţii sesizării instanţei:

 A fost prezentată această radiogramă a efectuării urmăririi penale şi sesizării instanţei cu privire la fiecare dintre inculpaţii trimişi în judecată, tocmai pentru a fi evidenţiate discrepanţele existente între actele procesuale dispuse în cursul urmăririi penale şi rechizitoriu, ceea ce conduce în mod clar şi indubitabil la concluzia că sesizarea nu este făcută potrivit legii, iar neregularităţile nu pot fi înlăturate de îndată şi nici prin acordarea unui termen în acest scop. Din analiza coroborată a disp. art. 263 Cod procedură penală şi art. 253 cu referire la art. 250 Cod procedură penală rezultă că este necesar a exista o identitate între încadrările juridice dată faptelor pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi cele ce formează conţinutul şi, ulterior, dispozitivul rechizitoriului, ca ultim act de urmărire penală şi act de sesizare a instanţei, dispoziţii ce au fost încălcate.

Încălcările prezentate în mod detaliat conduc la concluzia că urmărirea penală este nelegală, că actul de sesizare a instanţei, este nul.

Existenţa de ambiguităţi în descrierea faptelor ce formează obiectul urmăririi penale şi a unor necorelări evidente între partea expozitivă şi dispozitivă a rechizitoriului şi între acestea şi actele procedurale întocmite pe parcursul urmăririi penale nu pot fi de natură să investească legal instanţa de judecată.

 În conformitate cu art. 317 C. proc. pen., judecata se mărgineşte la fapta şi la persoana arătate în actul de sesizare a instanţei, iar în caz de extindere a procesului penal, şi la fapta şi persoana la care se referă extinderea. Prin urmare, obiectul judecăţii, care este în acelaşi timp obiectul investirii, este determinat de cuprinsul actului de sesizare, care este, astfel, implicit, caracterizat şi ca act de investire.

 Pentru a determina ce se înţelege prin „faptă” şi „persoană” arătate în actul de sesizare, se impune ca dispoziţiile art. 317 C. proc. pen. să fie raportate la cele ale art. 263 C. proc. pen., care se referă la cuprinsul rechizitoriului.

 Astfel, în art. 263 alin. 1 se prevede că rechizitoriul trebuie să se limiteze la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi trebuie să cuprindă, pe lângă menţiunile prev. de art. 203, datele referitoare la persoana inculpatului, fapta reţinută în sarcina sa, încadrarea juridică, probele pe care se întemeiază învinuirea , măsura preventivă luată şi durata acesteia, precum şi dispoziţia de trimitere în judecată.

 Prin respectarea dispoziţiilor procedurale ce guvernează desfăşurarea urmăririi penale şi sesizarea instanţei de judecată se urmăreşte a se da eficienţă garanţiilor procedurale menite să asigure aflarea adevărului, dreptul de apărare al celui judecat şi, nu în cele din urmă , dreptul la un proces echitabil.

Astfel, potrivit art.24 din Constituţie dreptul la apărare este garantat.

Garantarea dreptului la apărare este reglementat şi în art.6 Cod procedură penală, unde în alin 3 se prevede că organele judiciare au obligaţia să încunoştinţeze pe învinuit sau inculpat despre fapta pentru care este cercetat, încadrarea juridică a acesteia şi să-i asigure posibilitatea pregătirii şi exercitării apărării.

Această obligaţie este înscrisă şi în art.6 alin 3 lit. a din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, potrivit căreia orice acuzat trebuie să fie informat în mod amănunţit asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa.

Totodată, prin aceeaşi convenţie, se prevede, în art.5 pct.2, obligaţia organelor judiciare de a informa persoana arestată, printre altele şi asupra oricărei acuzaţii aduse împotriva sa. Această din urmă dispoziţie nu se confundă cu cea din art.6 alin 3 lit. a întrucât aceasta vizează doar informarea persoanei arestate preventiv cu privire la motivele arestării pentru a-i oferi acesteia posibilitatea contestării măsurii, în timp ce dreptul reglementat de art.6 urmăreşte informarea în vederea pregătirii apărării pe fond ( Comisia Europeană a Drepturilor Omului – plângere nr.10857/1984 în cauza Bricmont c. Belgia), însă ambele drepturi trebuie respectate în cauza de faţă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a explicat ce se înţelege prin „cauză” şi „natura acuzaţiei” aduse împotriva unei persoane, prin hotărârea din 24 octombrie 1996 în cauza „De Salvador Torres c. Spaniei”, arătând că acestea se referă la faptele imputate, respectiv, la calificarea juridică a acestora precum şi la circumstanţele agravante existente. Dar, informarea în mod amănunţit asupra faptelor imputate şi calificarea juridică a acestora nu ar trebui, în nici un caz, să fie ulterioară deciziei de trimitere în judecată.

Atât în cauzele mai sus arătate cât şi în altele ( de exemplu: hotărârea din 25.07.2000 în cauza Mattoccia c. Italia) C.E.D.O. a considerat că o informare precisă şi completă cu privire la faptele care se reproşează acuzatului şi a calificărilor juridice reprezintă o condiţie esenţială a unui proces echitabil. S-a mai arătat că acest lucru trebuie făcut inclusiv prin intermediul actului de acuzare care nu trebuie să fie caracterizat prin imprecizie cu privire la detalii esenţiale ( în acest sens s-au exemplificat : locul şi data comiterii infracţiunii imputate).

 În cauza de faţă, ca urmare şi a neregularităţilor din actul de sesizare mai sus reţinute, inculpaţii se află în imposibilitatea pregătirii şi exercitării apărării.

 Potrivit dispoziţiilor art. 238 Cod pr. pen. dacă, în cursul urmării penale, se constată „împrejurări noi care pot duce la schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale” procurorul dispune acest lucru „prin ordonanţă”. Conform art. 257 Cod pr. pen. procurorul trebuie să-i prezinte învinuitului „…materialul de urmărire penală potrivit dispoziţiilor art. 250 şi următoarele, care se aplică în mod corespunzător”. Or, potrivit art. 253 Cod pr. pen. procurorul este „obligat să procedeze din nou la prezentarea materialului, dacă a efectuat noi acte de cercetare penala, sau dacă a constatat că trebuie să fie schimbată încadrarea juridică a faptei”.

 Raportat la aceste texte, analizate coroborat, se constată, mai întâi, că procurorul nu poate dispune trimiterea în judecată a inculpaţilor cu privire la o altă infracţiune decât cea pentru care li s-a prezentat materialul de urmărire penală fără a proceda, în prealabil, la o nouă prezentare a materialul de urmărire penală conform art. 257 raportat la art. 250 şi urm. C. pr. pen.. Este de observat că la prezentarea din nou a materialului de urmărire penală, inculpaţii ar fi avut toate drepturile prevăzute de art. 251 şi 252 C. pr. pen., respectiv de a da declaraţii şi de a face cereri (în noţiunea de „cereri” incluzându-se orice fel de cereri şi nu doar cele de probe).

 Pe de altă parte, se reţine că, potrivit art. 262 C. pr. pen., procurorul poate emite rechizitoriul şi dispune trimiterea în judecată, numai „dacă constată că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă, existând probele necesare şi legal administrate”. Apoi, dispoziţiile art. 262 C. pr. pen. enumeră limitativ soluţiile pe care le poate da procurorul cu prilejul „rezolvării cauzelor”, la terminarea urmăririi penale, şi acestea sunt doar: trimiterea în judecată prin rechizitoriu, clasarea, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale prin ordonanţă ori suspendarea urmăririi penale. Tot potrivit art. 262 C. pr. pen. dacă cu prilejul „rezolvării cauzelor” procurorul constată că este incidentă vreo cauză care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale este obligat să dispună în consecinţă. Dispoziţiile art. 262 C. pr. pen. se coroborează cu cele ale art. 263 alin. 4 C. pr. pen., conform cărora „procurorul întocmeşte un singur rechizitoriu chiar dacă lucrările urmăririi penale privesc mai multe fapte ori mai mulţi învinuiţi sau inculpaţi şi chiar dacă se dau acestora rezolvări diferite, potrivit art. 262”.

 Prin urmare, analiza coroborată a art. 262 şi art. 263 alin. 4 C. pr. pen., cât şi a art. 253 C. pr. pen., relevă că prin rechizitoriu nu se poate schimba încadrarea juridică sau reţine o altă încadrare, diferită de cea existentă la momentul prezentării materialului de urmărire penală, fără încălcarea dreptului la apărare a persoanei trimise în judecată.

 Din altă perspectivă, potrivit art. 263 alin. 1 Cod pr, pen. „rechizitoriul trebuie să se limiteze la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală”. Or, după cum s-a arătat, inculpaţii (sau parte dintre ei) au fost trimişi în judecată pentru o altă faptă decât cea pentru care se efectuase urmărirea penală.

 Potrivit dispoziţiilor art. 197 alin. 2 Cod pr. pen. încălcarea dispoziţiilor relative la sesizarea instanţei este sancţionată cu nulitatea absolută. Această nulitate nu poate fi înlăturată în nici un mod şi implică refacerea actului de sesizare întocmit cu încălcarea dispoziţiilor imperative sus-menţionate. În acelaşi sens, sunt şi dispoziţiile art. 300 alin. 2 Cod pr. pen. potrivit cărora: „în cazul când se constată că sesizarea nu este făcută potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi înlăturată de îndată şi nici prin acordarea unui termen în acest scop, dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia”.

Ca răspuns la neregularităţile actului de sesizare a instanţei, invocate de inc. C., prin apărător, şi preluate de o parte dintre inculpaţi, trebuie precizat următoarele:

- rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către procurorul şef al Direcţiei de Investigare a infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Iaşi, pe prima pagină a rechizitoriului existând menţiunea „am verificat prezentul rechizitoriu”, aceasta satisfăcând exigenţele disp. art. 264 alin. 3 Cod proc. pen.; neutilizarea formulei „verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei” nu atrage prin ea însăşi nulitatea absolută a sesizării instanţei, atâta vreme cât operaţiunea de analiză a rechizitoriului şi de verificare a acestuia a avut loc, pe prima pagină existând menţiune în acest sens; ceea ce conferă valabilitate rechizitoriului nu este utilizarea formulei „sacre”, ci efectuarea operaţiei de verificare, materializată prin rezoluţia procurorului sef în acest sens;

- audierea persoanelor vătămate în lipsa apărătorului inc. C., deşi a existat o cerere expresă în sensul asistării la efectuarea oricărui act de urmărire penală, ar fi trebuit invocată la momentul prezentării materialului de urmărire penală (fila 108 vol. II);

- celelalte probleme ridicate au fost deja analizate în cuprinsul prezentei sentinţe.

 Faţă de cele arătate, constatând că, în speţă, au fost încălcate dispoziţiile privitoare la sesizarea instanţe şi având în vedere şi dispoziţiile art.197 alin 2 Cod procedură penală, în conformitate cu care încălcarea dispoziţiilor relative la sesizarea instanţei este sancţionată cu nulitatea absolută, precum şi dispoziţiile disp. art. 300 alin. 2 Cod proc. pen. rap. la art. 228 Cod proc. pen., art. 253, art. 257 Cod proc. pen., art. 262, art. 263, art. 2, art. 6 Cod proc. pen., instanţa va dispune restituirea cauzei Direcţiei de Investigare a infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Iaşi în vederea:

* refacerii actului de sesizare prin înlăturarea nelegalităţilor derivând din neînceperea urmăririi penale şi nepunerea în mişcare a acţiunii penale faţă de unii dintre inculpaţi şi cu privire la faptele descrise în considerentele prezentei hotărâri;

* refacerii actului de sesizare în sensul asigurării concordanţei dintre faptele pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi cu privire la care s-a prezentat materialul de urmărire penală, încadrarea juridică ce va fi dată acestora, astfel încât instanţa să poată fi legal investită;

* înlăturării tuturor nelegalităţilor constatate şi prezentate în considerentele prezentei sentinţe;

* prezentării din nou a materialului de urmărire penală fiecăruia din cei şase inculpaţi, conform art. 253, 257 Cod proc. pen..

În ceea ce priveşte măsura arestării preventive luată în cauză faţă de inculpaţi, instanţa o va menţine, fiind dispusă în condiţii de legalitate şi temeinicie, iar ordinea publică fiind realmente ameninţată prin natura valorilor sociale pretins lezate, prin amploarea activităţii infracţionale dedusă judecăţii. În plus, există bănuiala rezonabilă, astfel cum s-a mai arătat, că, lăsaţi în libertate, inculpaţii ar putea exercita presiuni asupra părţilor vătămate sau a martorilor în vederea influenţării în sensul urmărit de aceştia.

Prin urmare, instanţa reţine că nu s-au modificat temeiurile care s-au avut în vedere la luarea şi ulterior, menţinerea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii C.C., A.A. şi B.A., şi va dispune menţinerea acesteia.

Lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă, în continuare, pericol pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din analiza coroborată a următoarelor elemente extrase din mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale: gravitatea deosebită a faptelor bănuit că au fost comise, valorile sociale lezate, modalitatea concretă în care se presupune că a fost desfăşurată activitatea infracţională şi mijlocul utilizat, de urmările grave produse, de sentimentul de insecuritate socială pe care îl generează în societate săvârşirea faptelor de genul celor presupus comise de către inculpaţi. În speţă sunt întrunite deci cumulativ cerinţele art. 136 alin. 1 şi art. 148 lit. „f” Cod pr. pen.

 Este adevărat că măsura arestării preventive este o măsură de excepţie, însă, în speţă, sunt întrunite toate cerinţele legale care să justifice menţinerea ei în continuare faţă de fiecare dintre inculpaţii C.C., A.A. şi B.A.

Domenii speta

Spete similare