CIVIL.Contestatie in anulare.Notiuni de greseala materiala

Decizie 13 din 24.02.2012


Prin cererea înregistrată sub nr.______ contestatorul ______ a formulat în contradictoriu cu intimaţii _____contestaţie în anulare împotriva  deciziei civile nr.----- pronunţată de _____ în dosarul nr._____ solicitând admiterea contestaţiei în anulare şi anularea deciziei nr._____ urmând a se fixa termen pentru judecarea recursului, admiterea acestuia şi în temeiul art.312 al.5 C.pr.civ. raportat la art.312 al.3 teza a II-a C.pr.civ., casarea hotărârii recurate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă, având în vedere că a analizat doar parţial fondul cauzei, nu a motivat corespunzător hotărârea, ceea ce  echivalează cu o nepronunţare asupra fondului şi nu s-a pronunţat asupra tuturor capetelor de cerere, existând întemeiate atât motive care atrag modificarea, cât şi motive care atrag casarea, iar în subsidiar, în temeiul art.304, pct.7,8 şi 9 C.pr.civ. raportat la art.312 al.1 teza I C.pr.civ. solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei recurate şi pe fond respingerea cererii principale şi a cererii de intervenţie şi admiterea cererii reconvenţionale aşa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată efectuate la toate gradele de jurisdicţie.

Contestatorul şi-a întemeiat contestaţia în anulare pe dispoz.art.318 al.1 teza I şi teza a II-a C.pr.civ.

Referitor la dispoziţiile prev.de art.318 al.1 teza I C.pr.civ. , contestatorul consideră că dezlegarea dată  este rezultatul unor greşeli materiale.

Astfel, contestatorul consideră că instanţa de recurs a făcut o primă eroare atunci când a făcut referire la natura juridică a cererii sale, reţinând în mod eronat faptul că ar fi investit instanţa de fond numai cu o acţiune în constatare, ca apoi să considere că de fapt nu e vorba de o acţiune în constatare, ci una în realizare, apreciind în mod greşit că acţiunea pentru constatarea vânzării cumpărării se realizează pe calea acţiunii în realizare.

Arată că potrivit cererii sale reconvenţionale,  a investit instanţa cu două capete de cerere, primul reprezentând o acţiune în constatare referitoare la un teren şi al doilea reprezentând o acţiune în realizare referitoare la anularea certificatului de moştenitor şi a actului subsecvent, contractul de vânzare-cumpărare al părţilor adverse.

Consideră că instanţa a reţinut, din eroare, că a formulat o acţiune în constatare, pe care, peste câteva rânduri o apreciază ca fiind în realizare, precum şi eroarea referitoare la natura juridică a acţiunii privind constatarea intervenirii vânzării-cumpărării referitoare la teren, ce a dus la o dezlegare greşită de natură a-i afecta drepturile sale patrimoniale.

Contestatorul mai arată că instanţa de recurs a comis o a doua eroare materială când a reţinut în mod greşit data la care s-a încheiat certificatul suplimentar de legatar nr.156, data corectă fiind 27.07.2004 şi nu 27.04.2007, această situaţie fiind de natură a crea condiţiile eliberării certificatului în termenul de acceptare a succesiunii aşa cum este acesta definit de art.700 al.1 Cod civil, neexistând nici eventuale motive de forţă majoră  care ar fi împiedicat potenţialul succesor să accepte succesiunea.

Chiar cu data menţionată greşit instanţa consideră, din eroare, că succesiunea a fost acceptată în termen de către ______ situaţie eronată raportat la momentul deschiderii succesiunii potrivit art.650 Cod civil, data decesului defunctei ______ fiind 17.12.2002, iar termenul de acceptare a succesiunii se termină la data de 17.06.2003, astfel, în nicio variantă intervenienta ______ nu a acceptat succesiunea în termen, rămânând străină de succesiune.

Cu toate acestea, instanţa consideră din eroare că succesiunea a fost acceptată în termen, urmând de aici şi o dezlegare greşită dată pricinii.

Cât priveşte capătul de cerere întemeiat pe disp.art.318 alin.1 teza a II-a C.pr.civ., contestatorul a motivat că instanţa de recurs, respingând recursul, a omis, din greşeală, să cerceteze toate motivele de modificare sau casare.

Astfel,  deşi a invocat drept prim motiv de recurs necercetarea fondului sau cercetarea formală a acestuia, ceea ce echivalează tot cu lipsa unei analize a cererilor deduse judecăţii, aşa cum este acest motiv prev.de art.312 al.5 C.pr.civ., acest motiv nu a fost analizat.

Instanţa de recurs nu s-a preocupat să analizeze puterea lucrului judecat a sentinţei civile nr._____ pronunţată în dosarul nr.____ a Judecătoriei _____ rămasă irevocabilă, nu a analizat natura juridică a cererii sale reconvenţionale aşa cum a formulat-o, a contractului de vânzare-cumpărare prin care a dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului, precum şi a cererii privind intervenirea vânzării şi cu privire la teren.

Mai mult, instanţa de recurs s-a substituit voinţei sale atât în ceea ce priveşte principiul disponibilităţii, privind investirea instanţei, cât şi în ceea ce priveşte principiul libertăţii de voinţă privitor la convenţia pe care a încheiat-o.

Instanţa de recurs nu a analizat faptul că intervenienta ______ a rămas străină de succesiune, întrucât nu a făcut niciun act de acceptare a succesiunii, nici expres, nici tacit, situaţie pe care a invocat-o şi a demonstrat-o, dar nu a fost cercetată.

Instanţa de recurs nu a analizat modalitatea anulării în totalitate a contractului său de vânzare-cumpărare, la cererea intervenientei ______, în condiţiile în care aceasta putea moşteni cel mult un dezmembrământ al dreptului de proprietate, respectiv dreptul de uzufruct.

În această situaţie consideră că nu se putea anula în totalitate contractul său, în patrimoniul său urmând să rămână , cel puţin, nuda proprietate.

Mai invocă faptul că instanţa de recurs nu a analizat cererea sa referitoare la falsul în declaraţii făcut de ______ care, chiar dacă nu va răspunde penal, a decedat, actul încheiat în aceste condiţii prin intermediul unei infracţiuni, cu complicitatea presupuşilor cumpărători, este nul absolut.

Şi acest motiv a fost de asemenea invocat în recurs, însă instanţa nu l-a analizat în nicio modalitate.

Intimaţii, deşi legal citaţi, nu au formulat întâmpinare.

Tribunalul, examinând contestaţia în anulare în raport de motivele invocate, constată următoarele:

Contestatorul a formulat contestaţie în anulare invocând dispoziţiile art.318 al.1 teza I şi a II-a C.pr.civ.

Conform art.318 C.pr.civ. hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare, când dezlegarea este dată de rezultatul unei greşeli materiale.

Legat de acest aspect, contestatorul a motivat că instanţa de recurs a caracterizat greşit natura juridică  a acţiunii sale, reţinând că este o acţiune în constatare, ca ulterior să aprecieze că este o acţiune în realizare.

Tribunalul constată că motivul invocat de contestator nu îndeplineşte cerinţele prev.de art.318 teza I C.pr.civ.

Greşeala materială la care se referă art.318 al.1 teza I C.pr.civ. nu se confundă cu greşelile de fond sau greşeli de judecată, nu antamează fondul litigiului, întrucât s-ar ajunge la situaţia recursului la recurs, situaţie necunoscută procedurii civile române.

Există greşeală materială atunci când instanţa a anulat recursul ca netimbrat, deşi era legal timbrat, ori a respins recursul ca tardiv, deşi era formulat în termen şi alte asemenea chestiuni care în niciun caz nu vizează fondul litigiului soluţionat irevocabil în recurs.

În cauză, contestatorul invocă chestiuni de fond şi nu formale, care potrivit textului de lege sus-menţionat nu pot fi primite. Caracterizarea acţiunii ca fiind în constatare sau în realizare nu constituie o greşeală materială ci greşeli de fond, astfel că acest motiv invocat de contestator este neîntemeiat.

A mai invocat contestatorul şi dispoz.art.318 al.1 teza a II-a C.pr.civ. în sensul că instanţa a omis, din greşeală, să cerceteze toate motivele de modificare sau casare.

Tribunalul, analizând acest motiv şi verificând hotărârea recurată constată că instanţa de recurs a răspuns punctual la fiecare motiv invocat de recurentul contestator, cu indicarea în parte, prin sublinierea fiecărui motiv de recurs invocat, astfel că nici acest motiv nu este întemeiat.

Cât priveşte menţionarea greşită a datei când s-a încheiat certificatul suplimentar de legatar ca fiind cea din 27.04.2007 şi nu cea corectă din 27.07.2004, tribunalul constată că instanţa de recurs a reţinut corect data emiterii acestui act, făcând trimitere şi la fila dosarului unde este ataşat, dată la care s-a raportat atunci când a analizat efectele  unor acte juridice.

E drept că la fila 11 rândul 29 din hotărâre s-a menţionat data de 27.04.2007 în loc de 27.07.2004  scrisă corect mai înainte la rândul 24 din aceeaşi pagină, dar Tribunalul apreciază că este doar o greşeală de dactilografiere.

A mai invocat contestatorul că instanţa de fond, cu ignorarea efectului devolutiv al recursului, nu a analizat puterea lucrului judecat  a sentinţei civile nr.653/2004 pronunţată în dosarul nr.44/2004 al Judecătoriei Buzău; nu a analizat natura juridică a cererii sale reconvenţionale; nu a analizat că intervenienta _____ este străină de succesiune; nu a analizat modalitatea anulării în totalitate a contractului său de vânzare-cumpărare la cererea intervenientei ______ nu a analizat cererea sa referitoare la falsul în declaraţii făcut de____.

Tribunalul, verificând hotărârea contestată, constată că instanţa de recurs s-a pronunţat asupra tuturor acestor aspecte.

Astfel, cu privire la intervenirea puterii de lucru judecat referitoare la acceptarea succesiunii în termen, instanţa de recurs a reţinut că nu a existat o cerere cu acest obiect şi nici o excepţie, ci o apărare analizată de instanţa de fond, arătându-se în hotărâre care au fost temeiurile pentru a nu se reţine efectele hotărârii prin care se constată calitatea de unic moştenitor a defunctului ______.

Cu privire la natura juridică a cererii sale reconvenţionale, instanţa de recurs a motivat pe larg, analizarea acestui aspect regăsindu-se la punctul b) fila 9 din hotărârea contestată, ocazie cu care s-au analizat şi celelalte aspecte legate de nulitatea contractului de vânzare-cumpărare.

De altfel, Tribunalul constată că de fapt criticile formulate de contestator vizează însuşi fondul cauzei şi nu se încadrează în ipoteza reglementată de art.318 cod. Procedură civilă şi tind la rejudecarea recursului, ceea ce este inadmisibil.

Or, pe calea contestaţiei în anulare nu pot fi verificate greşeli de fond, de apreciere a probelor.

În consecinţă, tribunalul va respinge contestaţia în anulare ca neîntemeiată.