Comercial : Insolvenţă. Contract de leasing privind achiziţionarea unui autoturism. Cerere formulată de finanţator în sensul deschiderii procedurii generale a insolvenţei împotriva utilizatorului

Prin cererea introdusă la această instanţă la data de 22 noiembrie 2010 şi înregistrată sub nr.,creditorul Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Buzău, a solicitat ca prin  hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună deschiderea procedurii generale a insolvenţei debitorului SC Y,în vederea recuperării unei creanţe în cuantum de 404 572,67 lei.

Cererea a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în sumă de 120,00 lei,conform Chitanţei pentru creanţe ale bugetului local nr.1229760 (117) din 17 noiembrie 2010,emisă de Consiliul Local al Sectorului 1, Direcţia Generală Impozite şi Taxe Locale şi prin aplicarea şi anularea de timbre judiciare,în valoare de 0,30 lei.

În motivarea cererii sale,creditorul a arătat că,în fapt,între X,în calitate de finanţator şi Y,în calitate de utilizator,s-a încheiat,la data de 22 aprilie 2008,Contractul de leasing financiar nr.47627/X -1-001,având ca obiect transmiterea dreptului de folosinţă asupra unui autovehicul marca Range Rover Diesel 3.6 Vogue.

Ca urmare a relaţiilor comerciale născute în baza acestui contract, utilizatorul SC Negru SRL urma să achite taxele de leasing lunare,fiecare rată de leasing fiind scadentă după primirea de către utilizator de la finanţator a facturii fiscale,în care se specifica suma de plată.

Având în vedere faptul că utilizatorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale,în data de 26 mai 2009 Contractul de leasing financiar a fost reziliat conform prevederilor contractuale,în urma Notificării de reziliere nr.853/2009 din 26 mai 2009,transmisă de creditor prin executorul judecătoresc.

În prezent,Y figurează în evidenţele fiscale ale societăţii de leasing cu facturi emise şi neachitate în cuantum total de 92 020,89 lei,aferente Contractului de leasing financiar nr.47627/X -1-001.

Având în vedere prevederile contractului de leasing,ce constituie titlu executoriu,creditorul a solicitat înscrierea la masa credală şi cu diferenţa ratelor de leasing prevăzute în scadenţare până la momentul finalizării contractului de leasing, cu titlu de daune-interese. Suma totală a acestor rate de leasing este de 312 551,78 lei,echivalentul în lei al sumei de 72 771,08 Euro,aferentă contractului de leasing, calculat la cursul BNR din data de 17 noiembrie 2010,de 4,2950 lei/Euro.

În cauză,a susţinut creditorul,sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr.85/2006 pentru deschiderea procedurii insolvenţei. Astfel,creanţa pretinsă este certă,lichidă şi exigibilă,având scadenţa de mai mult de 90 de zile şi valoarea de peste valoarea-prag de 45 000 lei.

Pentru dovedirea cererii,au fost depuse la dosarul cauzei,în copie, Situaţia Contractului de leasing financiar nr.47627/X-1-001,scadenţarul provizoriu,Contractul de leasing financiar nr.47627/X SRL-1-001, Notificarea de reziliere nr.853/2009 din 26 mai 2009 şi facturile fiscale emise.

În termenul legal,în temeiul dispoziţiilor art.33 alin.(2) din Legea nr.85 /2006 privind procedura insolvenţei,debitorul Y a contestat existenţa stării de insolvenţă,solicitând respingerea cererii creditorului.

Cererea a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în sumă de 120,00 lei,conform Chitanţei pentru creanţe ale bugetului local seria PMB nr.231894 din 2 decembrie 2010 şi prin aplicarea şi anularea de timbre judiciare în valoare de 0,30 lei

În motivarea contestaţiei sale,debitorul a arătat că,în fapt,la data semnării Contractului de leasing financiar nr.47627,având ca obiect transmiterea folosinţei autoturismului marca Range Rover Diesel 3.6 Vogue,în valoare de 89 658 Euro,a achitat 25 % din valoarea acestuia,iar ulterior 11 rate,până la momentul rezilierii,la 26 mai 2009,achitând în total suma de 192 244,72 lei. Potrivit evidenţei sale analitice,la data rezilierii şi în prezent are o datorie faţă de creditor de 20 696,00 lei,sub limita minimă cerută de lege pentru deschiderea procedurii insolvenţei.

Facturile fiscale nr.14050947,nr.14050952,nr.14050948,nr.14050949, nr.14050950,nr.14074060,toate emise la data de 9 octombrie 2009,după rezilierea contractului la 26 mai 2009,au fost restituite în original,cu recomandata nr.96058 din 30 octombrie 2009,nefiindu-i opozabile.

Autoturismul ce a făcut obiectul contractului de leasing a fost restituit creditorului în perfectă stare,din iniţiativa sa,aşa cum rezultă din procesul-verbal de predare-primire anexat. Ulterior,acest bun a fost valorificat de către creditor în condiţii foarte avantajoase.

Pentru dovedirea susţinerilor sale,debitorul a depus la dosarul cauzei fişele de cont pentru anii 2008,2009 şi 2010,Notificarea de plată nr.1259 din 2 martie 2009,adresa nr.853/2009 din 26 mai 2009,adresa de restituire a facturilor emise după data rezilierii şi procesul-verbal de predare-primire a autoturismului.

Examinând contestaţia formulată de debitor,dar şi cererea de deschidere a procedurii insolvenţei,formulată de creditor,în contextul dispoziţiilor legale incidente,judecătorul-sindic constată şi reţine ca fiind întemeiată contestaţia formulată de debitorul Y,dar ca neîntemeiată cererea de deschidere a procedurii insolvenţei,formulată de creditorul X,pentru considerentele ce se vor arăta în continuare :

Potrivit dispoziţiilor art.3 pct.1 din Legea nr.85/2006,”insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe,lichide şi exigibile”,iar potrivit dispoziţiilor pct.6 al aceluiaşi articol,”prin creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei se înţelege creditorul a cărui creanţă împotriva patrimoniului debitorului este certă,lichidă şi exigibilă de mai mult de 90 de zile”.

Pretenţiile băneşti ale societăţii creditoare,în sumă totală de 404 572,67 lei,din care suma de 92 020,89 lei reprezintă contravaloarea facturilor emise şi neachitate,iar suma de 312 551,78 lei reprezintă valoarea ratelor de leasing până la finalizarea contractului de leasing încheiat cu debitorul,nu constituie o creanţă certă, lichidă şi exigibilă,în înţelesul art.379 alin.(3) şi (4) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art.379 alin.(3) din Codul de procedură civilă,”Creanţa certă este aceea a cărei existenţă rezultă din însuşi actul de creanţă sau şi din alte acte,chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul”.

În cauză,suma de 92 020,89 lei nu reprezintă o creanţă certă,întrucât facturile emise de creditor nu au fost însuşite de debitor prin semnătură şi ştampilă. Cele 7 facturi fiscale emise de creditor la data de 9 octombrie 2009,după data rezilierii contractului de leasing,nu au fost acceptate la plată de către debitor,fiind returnate creditorului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Ori,aşa cum s-a statuat în literatura şi în practica de specialitate, neînsuşirea facturilor şi contestarea creanţei sunt suficiente motive pentru respingerea unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei.

În ceea ce priveşte suma de 312 551,78 lei,reprezentând valoarea ratelor de leasing datorate până la finalizarea contractului de leasing,cu titlu de daune interese,judecătorul-sindic apreciază că acestea nu sunt datorate. Aceasta deoarece daunele-interese trebuie dovedite conform regulilor aplicabile răspunderii civile contractuale,ceea ce presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii : existenţa unei fapta ilicită,existenţa unui prejudiciu,raportul de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu,culpa).

În cauză,este evident că X nu a fost păgubit,întrucât autoturismul i-a fost restituit,iar perioada cât acesta a fost folosit de către debitor a fost acoperită prin plata de către acesta,până la momentul rezilierii contractului de leasing,a sumei totale de 192 244,72 lei.

Plata de către debitor a sumei de 312 551,78 lei,reprezentând valoarea autoturismului deja restituit creditorului,ar duce la îmbogăţirea fără just temei a acestuia.În aceste condiţii,invocarea de către creditor a art.8 din OG nr.51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing şi a art.66 din Legea nr.85 / 2006,cu privire la caracterul de titlu executoriu al contractului de leasing şi la nesupunerea lui procedurii de verificare prevăzută de legea insolvenţei,este valabilă pentru valoarea reală a creanţei,respectiv pentru valoarea ratelor de leasing datorate până la data rezilierii şi nu pentru suma de 312 551,78 lei,stabilită de creditor în mod arbitrar,printr-o interpretare eronată a clauzelor contractuale.

Având în vedere că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.3 din Legea nr.85/2006,creanţa pretinsă de creditorul X nefiind certă,lichidă şi exigibilă,iar autoturismul marca Range Rover Diesel 3.6 Vogue,ce a făcut obiectul contractului de leasing,a fost preluat de creditor,în temeiul art.33 alin.(2) din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei judecătorul-sindic va admite contestaţia debitorului Y şi,în consecinţă, va respinge cererea creditorului cu privire la deschiderea procedurii insolvenţei.

Domenii speta

Spete similare