Pentru a se reţine circumstanţa atenuantă a provocării nu este suficient ca persoana vătămată să aibă o comportare injurioasă sau ameninţătoare, pentru incidenţa dispoziţiilor art.73 lit.”b” Cod penal se cere ca victima să dovedească o agresivitate s...

Omor

Pentru a se reţine circumstanţa atenuantă a provocării nu este suficient ca persoana vătămată să aibă o comportare injurioasă sau ameninţătoare, pentru incidenţa dispoziţiilor art.73 lit.”b” Cod penal se cere ca victima să dovedească o agresivitate sau o altă comportare care să fie considerată gravă, de natură să cauzeze făptuitorului o puternică tulburare sau emoţie, încât să nu fie în stare să se abţină de la o ripostă prin săvârşirea de infracţiuni.

Trib. Bistriţa-Năsăud, s. pen., sent. nr. 103/F/13 octombrie 2010, nepublicată

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud întocmit în dosarul cu numărul 546/P/2009 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest a inculpatului MI pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 174 alin. 1 Cod penal.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în sarcina inculpatului următoarele :

Victima TF şi inculpatul MI au fost consăteni, cel dintâi suferind de o afecţiune psihică (debilitate fizică, oligofrenie), astfel cum rezultă din fişa medicală a acestuia şi ocupându-se, în principal, de păşunatul oilor familiei surorii victimei (numita MS). După cum au învederat majoritatea martorilor audiaţi în cauză, între familiile inculpatului şi a victimei existau relaţii tensionate datorate comportamentului necorespunzător al victimei, constând în pătrunderea repetată cu oile pe terenuri ce aparţineau familiei M şi comportamentului agresiv manifestat de victimă în relaţiile sale cu ceilalţi membrii ai familiei inculpatului.

În ziua de 7 octombrie 2009, în jurul orelor 17,00, atât inculpatul MI, cât şi victima TF se aflau cu animalele la păşunat pe raza comunei Romuli, în locul numit „Măgura Porcului”. Terenurile păşunate de oile celor două familii se învecinează. La un moment dat, inculpatul MI a observat că victima TF a pătruns cu oile pe terenul familiei sale şi că a răsturnat nişte cioate de lemn, astfel că l-a apostrofat verbal. După aproximativ o jumătate de oră, inculpatul, însoţit de calul pe care-l ducea de căpăstru, a pornit spre sat după mâncare, ocazie cu care, zărindu-l pe TF l-a chemat la el, să discute. Ambii aveau în mână câte o botă. Temându-se că victima vrea să-l lovească, date fiind manifestările sale anterioare, inculpatul i-a aplicat o lovitură cu bota pe care o avea peste cap, iar după ce victima a căzut la pământ i-a mai aplicat o lovitură peste cap cu aceeaşi botă şi un picior în stomac. Inculpatul s-a oprit din aplicarea loviturilor la strigătele martorului MI, nepotul victimei (fiind fiul surorii victimei) care i-a spus să nu-l mai lovească pe TF.

Ulterior, martorul a venit lângă cei doi şi a întrebat pe inculpat motivul pentru care a lovit victima, acesta spunându-i că victima a lăsat oile pe terenul proprietatea lor şi că a lovit de mai multe ori pentru ca nu cumva să fie el însuşi agresat de victimă.

MI i-a arătat inculpatului urmările loviturilor pe care inculpatul le aplicase: capul era crăpat şi din rană curgea sânge, ulterior inculpatul luându-şi calul şi bota cu care-l lovise pe TF şi plecând spre casă (sat).

Iniţial victima a reuşit, cu greu, să se ridice de la pământ şi ajutat de MI a parcurs aproximativ 300 m spre casă, apoi i s-a făcut rău, a cerut să fie lăsat jos, a vomitat, fiind transportat la spital la Bistriţa, după ce nepotul victimei, MI a anunţat-o pe martora MS, despre cele întâmplate. Ulterior, victima a fost transportată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş unde, la 9 octombrie 2010, a decedat.

Potrivit concluziilor provizorii emise de I.M.L. Târgu Mureş moartea victimei a fost violentă, aceasta s-a datorat unui politraumatism cu fractură parieto-temporală bilaterală, hematom epidural şi subdural operat, hemoragie subarahoidiană difuză, contuzie hemoragică cerebrală de contralovitură. S-a concluzionat şi că leziunile traumatice suferite s-au putut produce cel mai probabil printr-un mecanism de lovire directă cu corp dur, urmat de un mecanism de lovire indirectă(cădere) de corpuri cu suprafaţă dură, posibil în cadrul unei agresiuni, poziţia victimă-agresor putând fi în mişcare, faţă în faţă şi apoi culcat - în picioare, dar nu se poate exclude în totalitate şi un mecanism de loviri directe repetate cu corp dur(bâtă de lemn), între leziunile traumatice suferite şi decesul victimei există legătură de cauzalitate directă întârziată.

Prin raportul de constatare medico-legală nr. 3628-547 din 3 noiembrie 2009, emis de I.M.L. Târgu-Mureş s-a concluzionat că decesul victimei a fost violent, datorându-se insuficienţei cardio-circulatorii acute survenite în urma unui traumatism cranio-cerebral cu fractură parieto-temporală bilaterală, cu hematom epidural stâng operat, cu hemoragie subarahnoidiană dreaptă, cu contuzie cerebrală hemoragică temporală stângă şi de trunchi cerebral, complicat în evoluţie cu bronhopneumonie şi bronşită purulentă obstructivă; leziunile traumatice descrise s-au putut produce cel mai probabil printr-un mecanism de lovire directă cu corp dur, urmată de lovire indirectă de corpuri cu suprafaţă dură, posibil în cadrul unei agresiuni, poziţia victimă agresor putând fi în mişcare, faţă - în - faţă şi apoi culcat - în picioare, fără a putea exclude în totalitate şi un mecanism de loviri directe repetate cu corp dur(bâtă); între leziunile traumatice suferite şi deces există o legătură de cauzalitate directă.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală pe bază de acte nr. 2490 din 12 august 2010 întocmit de I.M.L. Târgu Mureş, s-a concluzionat că : numitul TF, urmare agresiunii suferite la data de 7 octombrie 2009 a prezentat o leziune externă constând în excoriaţie de 7 x 1 cm. parietal paramedian stg., precum şi o serie de leziuni interne la nivel cranio-cerebral şi anume hematom parieto-temporo-occipital bilateral al scalpului, fractură temporo-parietală bilaterală, hematom epidural fronto-parietal stg.(operat-drenat), hemoragie subarahnoidiană, contuzie cerebrală temporală stg., hemoragie de trunchi cerebral; leziunile traumatice s-au putut produce cel mai plauzibil prin mecaniscul de lovire directă repetată cu un corp dur, contondent, de formă alungită(posibil bâtă de lemn); între leziunile traumatice descrise şi decesul victimei există legătură de cauzalitate directă, necondiţionată; din datele medicale existente la dosar, nu rezultă ca victima să fi suferit de afecţiuni de natură patologică, care să concure sau să favorizeze decesul acesteia; în evoluţia leziunilor traumatice a apărut o complicaţie cu caracter supraacut la nivel pulmonar, constând în focare multiple diseminate de bronhopneumonie, bronşită purulentă obstructivă, dar această complicaţie nu a avut un caracter determinat în producerea decesului, fiind doar un factor suprapus stării postraumatice grave, iar decesul s-ar fi produs oricum şi în lipsa acestei complicaţii; urmare leziunilor suferite, victima nu putea aprecia imediat gravitatea acestora, deoarece în cazul leziunilor cerebrale există un interval de timp liber(fără simptomatologie) care poate fi de minute, ore, zile, până când se formează colecţia hematică ce determină starea gravă şi implicit simptomatologia în astfel de situaţii, astfel încât, s-a considerat că nu se poate imputa victimei starea gravă şi faptul că aceasta nu a beneficiat imediat de îngrijiri medicale.

Inculpatul MI, audiat atât în faza urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, a recunoscut fapta care i se reţine în sarcină, dar a invocat, în apărarea sa prevederile disp. art. 73 Cod penal, respectiv comiterea faptei în stare de provocare.

Martorul MI, singurul martor care a asistat de la  o distanţă de 100-150 m (80-100 m potrivit declaraţiei de la urm. penală) la altercaţia dintre părţi soldată cu rănirea victimei şi în final cu decesul acesteia, a confirmat,  în mare parte, declaraţia inculpatului cu privire la modul de desfăşurare al evenimentelor. Menţionând că l-a văzut pe inculpat când a lovit-o pe victimă cu bâta de 2 ori în cap,  fără să vadă dacă victima  l-a ameninţat în vreun fel pe inculpat sau l-a lovit (ar fi schiţat intenţia de a-l lovi). A confirmat însă împrejurarea că,  întrebând inculpatul despre motivul agresării victimei acesta ar fi spus că „s-a temut de victimă” (în declaraţia dată în cursul cercetărilor judecătoreşti).În legătură cu aceeaşi împrejurare, la urmărirea penală, martorul declarase că inculpatul s-ar fi exprimat „aşa e bun!”.

În baza probaţiunii administrate, instanţa apreciază că faptele reţinute în sarcina inculpatului, astfel cum au fost descrise anterior, de a aplica două lovituri cu o bâtă în cap victimei, lovituri care au condus la decesul acesteia,  întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de omor, prev. de art.174 alin.1 Cod penal, infracţiune săvârşită, sub aspectul laturii subiective, cu intenţie indirectă.

Nu se poate reţine în favoarea inculpatului scuza provocării pentru că nu s-a confirmat intenţia victimei de a lovi inculpatul cu bâta pe care o avea asupra sa, sub acest aspect existând o îndoială. Chiar apreciind că în realitate victima ar fi avut intenţia să lovească cu bâta pe care o avea asupra sa pe inculpat, reacţia sa este apreciată ca fiind disproporţionată (exagerată), deoarece a lovit victima într-o zonă vitală (cap) cu un obiect apt de a produce moartea sau leziuni vitale, a aplicat şi a doua lovitură tot în cap, chiar după ce victima era căzută la pământ, apoi şi a treia lovitură în stomac.

Pentru a se reţine circumstanţa atenuantă a provocării nu este suficient ca persoana vătămată să aibă o comportare injurioasă sau ameninţătoare, pentru incidenţa dispoziţiilor art.73 lit.”b” Cod penal se cere ca victima să dovedească o agresivitate sau o altă comportare care să fie considerată gravă, de natură să cauzeze făptuitorului o puternică tulburare sau emoţie, încât să nu fie în stare să se abţină de la o ripostă prin săvârşirea de infracţiuni.

Legea nu cere ca fapta provocatorului să fie la fel de gravă ca riposta celui provocat, dar pentru existenţa unei puternice tulburări sau emoţii se presupune,de regulă, că faptele celor în cauză să aibă o  apropiată semnificaţie. În acelaşi sens s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. 4038/2005.

Nu este lipsită de importanţă nici împrejurarea că inculpatul a fost cel ce a chemat victima la el pentru a purta discuţii legate de păşunatul oilor şi nu victima a fost cea care l-ar fi atacat.

Probaţiunea testimonială administrată şi chiar declaraţiile inculpatului au relatat împrejurarea că o cunoştea bine pe victimă, cunoştea comportamentul ei, în general, problemele psihice ale acesteia şi că „era un om de scandal”, astfel că,  chiar intenţia acesteia de a-l lovi pe inculpat nu era de natură să-i provoace  acestuia o puternică tulburare sau emoţie care să-l determine să-i aplice puternice lovituri cu o bâtă în cap, lovituri care au condus ,ulterior, la decesul victimei.

Totodată, se apreciază chiar că inculpatul era obişnuit cu comportamentul deviant al victimei, cu împrejurarea că aceasta obişnuia  să mai uite oile pe terenul proprietatea familiei inculpatului, că obişnuia să facă scandal, să lovească pe alţii, să arunce cu pietre, etc, astfel că, nici pătrunderea în ziua incidentului pe terenul proprietatea familiei sale şi nici  încercarea se a-l lovi pe inculpat nu pot fi apreciate ca elemente care să-l surprindă pe inculpat şi să-i provoace o puternică emoţie sau tulburare de natură a-l determina să lovească victima astfel cum a făcut-o. Dimpotrivă, din modalitatea în care s-au  desfăşurat evenimentele, inculpatul  chemând pe victimă „la discuţii” se poate desprinde ideea că acesta a vrut să-i dea o lecţie (corecţie) acesteia pentru toate neplăcerile produse familiei sale, neintenţionând să-i suprime viaţa, dar acceptând ca un astfel de rezultat să se producă (deoarece a aplicat 2 lovituri în zone vitale, în cap).

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului s-a ţinut seama de criteriile generale de individualizare a pedepselor, prev. de art. 72 Cod penal, de natura infracţiunii săvârşite şi gradul sporit de pericol social al acesteia, de conduita bună a inculpatului anterior evenimentului dedus judecăţii, relevată şi prin lipsa antecedentelor penale şi prin caracterizarea aflată la dosar (f.84) şi prin concluziile referatului de evaluare întocmit în cauză, de regretul sincer al acestuia pentru comiterea infracţiunii ce i s-a reţinut în sarcină, de comportamentul său sincer pe parcursul procesului, de stăruinţa depusă de acesta pentru repararea  prejudiciului produs prin fapta sa, inculpatul acoperind integral pretenţiile formulate de  partea civilă MS (5.000 lei cu titlul de daune morale) şi de partea civilă, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş (1.804,54 lei cu titlul de cheltuieli de spitalizare).

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului s-a ţinut seama de comportamentul  necorespunzător, antisocial, manifestat de victimă în societate (chiar dacă prezenta o afecţiune psihică),acesta agresând mai mulţi oameni din localitate (chiar şi rude apropiate ale sale - pe tatăl victimei, pe tatăl inculpatului cu puţin timp înainte de producerea evenimentului dedus judecăţii, pe unchiul victimei, pe numitul MG care a rămas cu probleme de vedere), aspecte confirmate de martorii audiaţi în cauză şi caracterizarea făcută victimei de Primăria Romuli. S-a ţinut seama şi de împrejurarea că persoanele în grija cărora se  găsea victima au încurajat comportamentul său  deviant sau au rămas indiferente la acest comportament, în timp, pe fondul comportamentului neadecvat al victimei, conflictele dintre familiile părţilor accentuându-se.

Pentru toate  considerentele arătate anterior,  în favoarea inculpatului s-au reţinut circumstanţele atenuante prev. de art.74 alin.1 lit.”a,b,c” Cod penal , cu consecinţa reducerii pedepsei aplicate sub minimul special prevăzut de lege, potrivit dispoziţiilor art.76 alin.1 lit.”a” Cod penal, astfel că s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa  de 7 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.”a” teza a II-a şi lit.”b” Cod penal pentru o perioadă de 3 ani.

La întinderea cuantumului pedepselor aplicate, instanţa a avut în vedere atât criteriile generale de individualizare a pedepselor, prev. de art.72 Cod penal, referitoare la pericolul social al faptelor comise, la modalitatea concretă de săvârşire a faptelor, la persoana inculpatului, cât şi împrejurările ce atenuează răspunderea penală.

Pe de altă parte, instanţa a avut în vedere concluziile referatului de evaluare întocmit în cauză, potrivit cărora inculpatul  prezintă perspective de reinserţie socială în condiţiile în care ar beneficia în continuare de stabilitate materială şi afectivă, de aceleaşi  abilităţi de interacţiune socială şi de gestionare a timpului liber şi ar frecventa şi pe viitor anturaje care să promoveze modele pozitive de comportament, în paralel cu reluarea studiilor şi /sau obţinerea unei calificări care să-i faciliteze accesul către un loc de muncă stabil sau alte mijloace licite de suplimentare a veniturilor.

S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 Cod penal rap. la art.64 alin.1 lit.”a”, teza  a II-a şi lit.”b” Cod penal, referitoare la pedepsele accesorii.

În temeiul dispoziţiilor art.88 Cod penal s-a dispus deducerea din pedeapsa aplicată inculpatului  a reţinerii şi arestării preventive, începând cu 9 octombrie 2009, la zi.

În temeiul dispoziţiilor art. 350 alin.1 Cod procedură penală, s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

Conform dispoziţiilor art.7 din Legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat.

În ce priveşte latura civilă, se constată că inculpatul a recuperat integral prejudiciul cauzat părţii civile MS şi părţii civile Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş prin plata sumelor cu care aceste părţi s-au constituit părţi civile, în termenul prevăzut de lege, respectiv de dispoziţiile art. 15 alin. 2 Cod procedură penală (până la citirea actului de sesizare a instanţei).

În temeiul dispoziţiilor art. 191 Cod procedură penală,  s-a dispus obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în cuantum de 1.540 lei, din care 1.450 lei cheltuieli efectuate la urmărirea penală şi 90 lei cheltuieli  judiciare efectuate la fond.

Domenii speta

Spete similare