Omor

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr.654/P/2008, din 13.01.2010, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului P.O., pentru tentativă la săvârşirea infracţiunii de omor calificat şi pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală, fapte prevăzute de: - art. 20 C.pen. rap. la art. 174-175 alin. 1 lit. i C.pen., cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. şi art. 181 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. şi inculpatul P.M., pentru tentativă la săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală, fapte prevăzute de art. 20 C..p.en. rap. la art. 174-175 alin. 1 lit. i C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. şi art. 18 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen., fapta constând în aceea că în seara zilei de 30.09.2009, în jurul orelor 21,00, în timp ce se aflau în barul S.C. „S.” S.R.L din mun. Moineşti, inculpaţii l-au lovit în cap, peste corp şi peste membre pe victimele A.C. şi A.C., cu o scândură cu cioburile unei sticle sparte, cu pumnii şi picioarele, împrejurare în care le-a produs leziuni corporale vindecabile într-un număr de 65-70 de zile de îngrijiri medicale şi respectiv 35-40 astfel de zile şi de natură a-i pune în primejdie viaţa victimei A.C., cu intenţia de a o ucide, finalitate care însă nu a fost atinsă datorită intervenţiei chirurgicale. 

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Bacău la nr.242/110/2010, la data de 19.01.2010, iar potrivit dispoziţiilor art. 300 indice 1 C.pr.pen. s-a procedat la verificarea stării de arest preventiv odată cu primirea dosarului la instanţa de judecată, fiind menţinută această măsură procesuală la data de 22.01.2010, iar  potrivit dispoziţiilor art. 300 ind. 2 C.pr.pen. măsura a fost menţinută în continuare la termenele din data de 17.03.2010, 11.05.2010, 21.06.2010, 02.07.2010, 07.07.2010,  şi 10.08.2010, considerând că subzistă în continuare temeiurile ce au dus la luarea acesteia,în speţă fiind întrunite dispoziţiile art. 148 lit.f c.pr.pen.. Inc. P.M. a fost pus în libertate la data de 09.07.2010, fiindu-i înlocuită măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, prin admiterea recursului pe care l-a promovat, de către  Curtea de Apel Bacău.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, până la data de 18.05.2010 au fost audiaţi;  inculpaţii– fila 67,68, părţile vătămate A.C. şi A.C. – filele 41-42, 69-70 martorii:C.S., H.I., D.V., L.F. etc… (filele 71,72,105,106, 107, 108, 109, 110, 111 dosar nr.242/110/2010, părţile vătămate au depus înscrisuri prin care au probat pretenţiile civile solicitate: adeverinţe de salariu, filele 102-103, chitanţe onorariu avocat ales – filele 112-117. Şi inculpaţii au depus în circumstanţiere înscrisuri emanând de la concetăţenii lor, filele 146-153.

În declaraţiile lor, inculpaţii au recunoscut în parte fapta, nuanţat, în sensul că au acţionat pentru a se apăra de violenţele fraţilor A., că aceştia din urmă sunt cei violenţi, certaţi cu oamenii din sat, perosane cu care anterior au mai avut conflict şi în care P.O. a fost victima unor lovituri violente ce au necesitat chiar internarea sa medicală, însă el a considerat atunci că este mai bine să se împace. Acum violenţele sau repetat, între aceleaşi părţi.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

I. LATURA PENALĂ

1. În fapt : 

În seara zilei de 30.09.2009, persoanele vătămate A.C. şi A.C. (fraţi), au coborât cu căruţa, împreună cu martorii H.I. şi A.P. de la o stână pe care o deţin în punctul „Poiana lui G.”, pe raza cartierului H., din mun. Moineşti, şi s-au oprit la barul mai sus menţionat.

Cei patru sus numiţi au consumat bere afară, în curte cu A.C., a intrat în magazin de unde a cumpărat alimente, stând acolo timp de cel mult o oră.

Între inculpatul P.M. şi partea vătămată A.C. a izbucnit o discuţie contradictorie, ocazie cu care acesta din urmă iar fi arătat inculpatului un cuţit ce-l avea asupra sa. Violenţele verbale au degenerat astfel că partea vătămată l-a împins pe P.M. spre poarta bufetului. De acest conflict a fost anunţat, celălalt inc. P.O., care a ieşit în apărarea fratelui său.

De cealaltă parte şi fratele părţii vătămate - A.C. a ieşit în drum fiind alertat de violenţele ce se desfăşurau acolo. Astfel toţi patru s-au lovit reciproc. De menţionat că acesta a mai ieşit pe parcurs din incinta barului, încercând să-i tempereze pe cei doi  P.M. şi A.C., atunci când se desfăşurau doar discuţiile contradictorii, lucru care nu s-a întâmplat, degenerând, aşa cum s-a arătat mai sus.

La finalul conflictului în drum au rămas cele două părţi vătămate, fiind lovite de cei doi inculpaţi cu pumnii , cu picioare şi cu băncuţa de la căruţa părţilor vătămate.

Victimele au fost găsite căzute în drum  de către martorul L.P., care a sesizat serviciul de ambulanţă şi organele de poliţie.

Cele două victime au fost transportate cu ambulanţa la Spitalul mun. Moineşti, şi respectiv la Spitalul Jud. Bacău, unde au rămas internate pe parcursul mai multor zile, iar din examinarea medico-legală, se constată că le-au fost create leziuni corporale vindecabile într-un număr de 45-50 zile îngrijiri medicale, respectiv 35-40 astfel de zile.

Din adresa nr. 3054 din 14.10.2009, a S.M.L. Bacău, reiese că leziunile produse victimei A.C., sunt de o intensitate şi o gravitate însemnată şi că acestea au fost de natură să-i pună în primejdie viaţa.

Din depoziţiile martorilor audiaţi şi din modalitatea concretă în care au fost comise faptele, reiese cu deplină certitudine că cei doi inculpaţi au fost intenţionat să o ucidă pe victima A.C., însă rezultatul nu s-a produs datorită intervenţiei chirurgicale la care a fost supusă victima.

Victima A.C., a fost internată în Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, cu diagnosticul „Contuzie cerebrală medie. Hematom extradural temporal stâng operat. Fractura temporală stg.”, iar din concluziile medico-legale reiese că leziunile au necesitat pentru vindecare un număr de 45-50 de zile de îngrijiri medicale, dar au fost de natură a-i pune în primejdie viaţa.

Victima A.C., a fost internată la Spitalul Municipal de Urgenţe din Moineşti, cu diagnosticul „TCC acut – agresiune. Plăgi multiple temporo parietale drepte şi facies drept. Fractură peroneu stâng cu mică deplasare. Luxaţie Tibio-astragaliană stângă”, iar din concluziile medico-legale reiese că a necesitat pentru vindecare un număr de 35-40 de zile de îngrijiri medicale.

Potrivit examinării medico-legale de către specialiştii SML Bacău, rezultă că numitul „A.C.  a prezentat dg de Hematom extradural temporal stâng – operat, fractură cominutivă temporal stg. , contuzie cerebrală medie.

Leziunile s-au putut produce prin lovirea victimei, în regiunea capului cu obiecte contondente şi care necesită 45-50 zile îngrijiri medicale.

Având în vedere profunzimea şi gravitatea leziunilor apreciem că acestea au fost de natură să-i pună în primejdie viaţa.

Leziunile pot data din 30.09.2009…”

Ulterior în cadrul reexeminării din data de 23.11.2009, C.M.L. Moineşti, i-a prelungit numărul de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării, la 65-70 astfel de zile.

Partea vătămată A.C. a fost şi ea examinată medico-legal (la data de 12.10.2009, la CML Moineşti) şi s-a constatat că prezenta „un traumatism cranio - cerebral şi facial obiectivat prin suturi după plăgi tăiate şi traumatism al gleznei cu fractură de peroneu şi luxaţie astragaliană.

Leziunile cranio faciale s-au putut  produce prin lovire cu corp cu margini ascuţite (posibil cioburi de sticlă), leziunile gleznei stângi s-au putut produce prin lovire  cu sau de corp dur.

Leziunile pot data din 30.09.2009 şi necesită 35-40 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare”.

  Situaţia de fapt rezultă din probatoriul administrat la urmărirea penală şi cercetării judecătoreşti, până la data de 18.05.2010 au fost audiaţi;  inculpaţii– fila 67,68, părţile vătămate A.C. şi A.C. – filele 41-42, 69-70 martorii: C.S., H.I., etc. (filele 71,72,105,106, 107, 108, 109, 110, 111 dosar nr.242/110/2010, părţile vătămate au depus înscrisuri prin care au probat pretenţiile civile solicitate: adeverinţe de salariu, filele 102-103, chitanţe onorariu avocat ales – filele 112-117. Şi inculpaţii au depus în circumstanţiere înscrisuri emanând de la concetăţenii lor, filele 146-153.

Inculpatul P.M. nu a recunoscut săvârşirea faptei,în faţa instanţei, arătând că la urmărirea penală, în urma presiunilor în forma ameninţărilor şi loviturilor exercitate asupra sa de către  partea vătămată A.C. l-ar fi lovit şi el pe acesta şi cealaltă parte vătămată împreună cu fratele său P.O..

Apărătorul ales al inculpatului P.M. a solicitat achitarea sa în baza art. 10 lit. c C.pr.pen., apreciind că leziunile nu au fost produse prin violenţele exercitate de el.

De asemenea, pentru acest inculpat, apărătorul ales a solicitat schimbarea încadrării juridice, în sensul înlăturării stării de recidivă, potrivit art. 37 lit. a C.pen., depunând, încă de la primul termen de judecată copia sentinţei penale nr. 9/11.01.2010, a Judecătoriei Moineşti, prin care probează încetarea procesului penal pornit la plângerea prealabilă a părţii vătămate S.A.C. împotriva clientului său, prin împăcarea părţilor – filele 22-23.

Cu privire la această ultimă cerere, instanţa constată reală solicitarea apărătorului, pentru inculpatul P.M., faptul că în prezenta cauză, faptele se presupune că s-au comis la data de 30.09.2009, iar în cauza în care a intervenit împăcarea părţilor – dosar 4022/260/2009 al Judecătoriei Moineşti –  faptele s-au petrecut la data de  23.05.2009. Cele două fapte ar fi putut afla în concurs real, însă, din eroare în dispozitivul rechizitoriului deducem reţinerea dispoziţiilor art. 37 lit.a c.pen. deşi în pag. 10 a actului de sesizare al instanţei se menţionează că starea de recidivă vizează doar pe inculpatul P.O., care într-adevăr se află în termenul de încercare stabilit prin sentinţa penală 360/09.09.2009 pronunţată de Judecătoria Moineşti.

În privinţa inculpatului P.O. instanţa reţine că a acţionat sub o puternică impresie, fiind chemat în afara barului, anunţat de faptul că fratele său este lovit de unul din fraţii A., de acelaşi cu carte cu câţiva ani în urmă a mai avut conflict. Ştia că este violent şi a sărit în ajutorul fratelui său. Aceste împrejurări determină instanţa să reţină circumstanţa atenuantă a provocării. Aşa cum este prevăzută ea de dispoziţiile art. 73 lit.b C.pen.

2. Î n drept:

Faptele inculpaţilor P.O. şi P.M., comise în forma de vinovăţie a intenţiei întrunesc elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor calificat, faptă prev. şi ped. de art. 20 C.pen. raportat la art. 174-175 alin. 1 lit. i C.pen., precum şi ale infracţiunii de vătămare corporală, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 181 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.

Inculpatul P.O., aflându-se în stare de recidivă postcodamnatorie a fost reţinută şi starea legală de agravare prev. de art. 37 lit. a C.pen. la fiecare dintre cele două infracţiuni.

Pentru fiecare dintre infracţiuni urmează a le fi angajată răspunderea penală, urmând a fi aplicată câte o pedeapsă cu închisoarea.

În baza dispoziţiilor art. 33 lit.a , 34 lit.b C.pen. se va aplica pedeapsa cea mai grea.

Urmare a reţinerii circumstanţei atenuante a provocării prev. de art. 73 lit.b C.pen. pentru inculpatul P.O., urmează a se face aplicarea prevederilor art. 76 alin.2 Cpen.

De asemenea, pentru inculpatul P.M., instanţa are în vedere comportarea sinceră a acestuia, atitudinea avută pe parcursul cercetării judecătoreşti şi a urmăririi penale, toate acestea cu valoare de circumstanţă atenuantă prevăzută de art. 74 lit.c C.pen. Pedeapsa ce se va aplica pentru fiecare inculpat se va coborî sub minimul special, cu respectarea disp. art. 76 alin.2 C.pen. şi respectiv 76 alin.1 lit.e C.pen.- pentru infracţiunea prev. de art. 181 C.pen. pentru ambii inculpaţi.

Instanţa va avea în vedere şi înscrisurile depuse de inculpaţi prin apărătorul ales, declaraţii ale consătenilor, prin care au probat comportamentul avut de aceştia, în colectivitatea din care provin, că de mici copii au rămas fără părinţi, că cel mai mare dintre ei, respectiv inc. P.O., i-a crescut cum a putut mai bine pe ceilalţi doi fraţi mai mici. Rezultă din aceste declaraţii extrajudiciare, filele 146-153 că violenţi şi periculoşi în sat sunt părţile vătămate, A.C. şi A.C., că s-au certat cu mulţi oameni din sat în comparaţie cu inculpaţii, care au fost caracterizaţi ca nişte oameni liniştiţi muncitori, care se întreţin din munca fizică.

 La individualizarea pedepsei vor fi avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C.pen.

Art. 71 cod penal, astfel cum a fost modificat prin legea nr. 278/2006, prevede că drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. „a-c „se interzic de drept  în cazul condamnării la  pedeapsa închisorii sau a detenţiunii pe viaţă, este de observat că potrivit art. 11 alin. 2 şi art. 20 alin. 2 din Constituţie, tratatele ratificate  de Parlament fac parte din dreptul intern şi au prioritate atunci când privesc drepturile omului şi sunt mai favorabile decât legile interne. Or, interdicţia absolută de a vota, impusă persoanelor condamnate , contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeană  a Drepturilor Omului prin hotărârea din 30 martie 2004 în cauza Hirst contra Marea Britanie . Indiferent de durata pedepsei şi de natura infracţiunii care a atras-o , nu se justifică  excluderea persoanei condamnate din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nici o legătură între interdicţia votului şi scopul pedepsei, acela de a prevenii săvârşirea de noi infracţiuni şi de a asigura reinserţia socială a infractorilor .În consecinţă  inculpatului  i se va  interzice numai drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 teze 2, lit.”b” cod penal, potrivit art.71 alin.2 C.pen. 

De asemenea,  fiind obligatorie, se va aplica inculpaţilor şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, potrivit art. 64 lit. a teza a II-a , lit. b C.pen., pentru infracţiunea de tentativă de omor calificat.

In privinţa inculpatului P.O., urmează a se face aplicarea dispoziţiilor art. 83 C.pen. având în vedere că faptele deduse judecăţii in prezenta cauza sunt comise in termenul de încercare al sentinţei penale 360/09.09.2008, definitivă la 26.09.2008, când a fost condamnat la doi ani închisoare cu suspendarea condiţionată, pentru violare de domicilii, ameninţare lovire şi distrugere, de către Jud. Moineşti. Pedeapsa din această sentinţă penală  se va aduna la pedeapsa din prezenta cauză.

Potrivit art. 88 C.pen. urmează a deduce din pedeapsa aplicată perioada executată deja, prin reţinere şi arest preventiv începând cu data de 16.11.2009 la zi, pentru inculpatul P.O. şi până la data de 09.07.2010 pentru inc. P.M.. 

Va fi menţinută starea de arest preventiv a inculpatului P.O. întrucât sub aspectul legalităţii, analizând dosarul cauzei, instanţa constată că luarea acestei măsuri preventive faţă de inculpat  s-a luat cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale în vigoare, atât sub aspectul condiţiilor de fond cât şi sub aspectul condiţiilor de procedură şi întinderii în timp a măsurii.

Încheierea prin care  s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, din 17.11.2009 Tribunalului  Bacău, apreciem că este legală  neimpunându-se  revocarea ei, şi că temeiurile  care au determinat arestarea preventivă a  acestuia  nu au încetat, fiind dată  cu respectarea dispoziţiilor art.  149 ind. 1, 143 şi 148  lit. f C.p.p. pentru următoarele considerente:

Pentru luarea şi menţinerea  măsurii arestării preventive  a arestării  este necesar  să subziste  cumulativ probe  şi indicii temeinice  că inculpatul P.O., este  prezumtivul autor,  că ar fi comis  o faptă prevăzută de legea penală, aşa cum  prevăd dispoziţiile  art. 143 C.p.p. şi, de asemenea  să existe  probe din care să rezulte  una din  condiţiile prevăzute de art. 148 C.p.p.

Cu privire la prima condiţie, tribunalul reţine că  probatoriul administrat până la această dată, demonstrează  că există „  indicii temeinice  că a săvârşit  o faptă  prevăzută de legea  penală „ (art. 143 alin. 1 C.p.p.), care să nască presupunerea rezonabilă că aceşti inculpaţi ar fi comis fapte de natură penală,

De asemenea, potrivit art. 136 alin. 8 C.p.p. la „alegerea măsurii ce urmează a fi luată se face ţinându-se seama de  scopul acesteia, de  gradul de pericol social al infracţiunii, de sănătatea, vârsta , antecedente şi alte situaţii privind persoana faţă de care se ia măsura „.

Infracţiunea pentru care inculpatul P.O. este cercetat este tentativă la săvârşirea infracţiunii de omor calificat şi pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală, fapte prev. de art.20 Cod penal raportat  la art.174-175 alin.1 lit.i Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal şi art.181 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal. Acestea sunt sancţionate de lege cu  închisoarea până la un maxim de 25 de ani .

În privinţa celei de-a doua  condiţii cerută de dispoziţiile art. 148 lit. f, apreciem că există  în continuare probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea  publică , datorită  modului în acre a fost săvârşită infracţiunea .

Fata de probatoriul administrat in cauză pană la acest moment procesual,ca temeiurile de care s-a ţinut seama la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, subzistând un pericol concret pentru ordinea publica prin punerea in libertate a inculpatului, fata de natura si gravitatea faptelor de care este acuzat acesta , rezonanta sociala deosebita a acestora persistând cu repercusiuni nu  doar materiale dar si morale, de natură să insufle temere şi repulsie în rândul opiniei publice.

Totodată, conduita oscilanta a inculpatului pe parcursul judecării cauzei, confirma pericolul concret al acestora si generează temerea rezonabila, ca, aflat in stare de libertate, ar putea împiedică buna desfăşurare a cercetării judecătoreşti.

Cercetarea judecătorească este în plină desfăşurare.

Ori complexitatea cauzei determinata de atitudinea inculpaţilor care  au recunoscut în parte,  săvârşirea faptelor  natura  faptelor care fac obiectul cauzei  ,numărul  martorilor ce trebuie audiaţi in cauza,conduce la concluzia ca durata arestării preventive a inculpaţilor nu a depăşit exigentele unui termen rezonabil.

Inculpatul pentru faptele  pentru care este cercetat  beneficiază în continuare  de prezumţia de nevinovăţie, până la  exercitarea  tuturor  căilor de atac.

Sub aspectul temeiniciei, analizând probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual, instanţa apreciază că măsura arestării preventive se impune a fi menţinută în continuare întrucât temeiurile care au determinat arestarea sa şi în continuare privarea de libertate . Nimic din ce a determinat arestarea lui, nu s-a schimbat până în acest moment..

Conform dispoziţiilor articolului 5 paragraful 1 litera c din Convenţia europeana a drepturilor omului, care face parte integrantă din dreptul intern în urma ratificării sale prin Legea nr.30/1994 si prin prisma prevederilor articolului 20 raportat la articolul 11 din Constituţia României, este permisă restrângerea libertăţii persoanei, când există motive verosimile pentru a bănui că persoana faţă de care s-a luat această măsură extremă, a săvârşit o infracţiune fără a aduce atingere prin aceasta prezumţiei de nevinovăţie de care se bucură inculpatul pana la soluţionarea definitiva a cauzei.

Ori, raportat la probele administrate până în acest moment al procesului penal,respectiv ceea ce s-a administrat la urmărirea penală, şi cu prilejul soluţionării propunerilor de arestare preventivă, a celor de prelungire a acestei măsuri, a cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul P.O., îl plasează pe inculpat ca fiind prezumtivul autor al săvârşirii faptei, instanţa apreciază că în speţă, există motive temeinice de bănuială în sensul Convenţiei. Totodată instanţa retine ca probele care fac dovada acestor motive verosimile nu trebuie sa aibă aceeaşi greutate ca si probele care ar justifica o soluţie de condamnare iar luarea acestei masuri preventive restrictive de libertate nu este de natura sa aducă atingere prezumţiei de nevinovăţie de care beneficiază inculpatul,  până la  exercitarea  tuturor  căilor de atac.

Împrejurarea că inculpatul P.O. a dat dovadă de clemenţă cu altă ocazie faţă de aceleaşi părţi vătămate A.C. şi Costel, că au avut o viaţă de familie dificilă, că a sărit în apărarea fratelui său, urmează a fi avute în vedere de instanţa de fond la momentul individualizării judiciare, dacă prezumţia de nevinovăţie va fi răsturnată şi se va ajunge la aplicarea unei pedepse.

De altfel, încheierile date de Tribunalul Bacău şi verificate în faza de control judiciar au dobândit autoritate de lucru judecat în ceea ce priveşte  verificarea condiţiilor cerute de dispoziţiile art.136, 143, 148 Cod pr.penală.

De la ultimul control, 10.08.2010, apreciem că nu s-au mai administrat nici un fel de probe, nu s-au depus înscrisuri, nu s-au modificat deci temeiurile care arestării preventive şi menţinerii sale, care să atragă eventual aplicarea dispoziţiilor art.139 alin.1 sau alin.2 Cod pr.penală.

Considerând că temeiurile care au determinat arestuia impun în continuare privarea de libertate, că acestea nu au încetat, existând în continuare temerea că sub influenţa băuturilor alcoolice, ar fi capabil de comiterea de fapte cu violenţă, existând posibilitatea să se întâlnească cu celălalt părţile vătămate, sau cu martorii din lucrări, precum şi rezonanţa socială a faptei comisă, fapta fiind recent săvârşită.

Prin  lăsarea acestuia în libertate apreciem că se poate influenţa cursul normal al acestei cercetări, inc. având posibilitatea să se întâlnească cu consătenii săi, martorii  indicaţi mai sus.. De asemenea, pericolul concret se menţine în continuare, ar fi posibil comiterea de fapte similare . La aprecierea pericolului pe care l-ar prezenta în concret pentru ordinea publică, lăsarea în libertate a inculpatului,  instanţa are în vedere natura faptei de care este suspectat, sfera relaţiilor sociale lezate (integritatea vieţii şi sănătăţii), rezonanta sociala a faptei date fiind gravitatea acesteia,sfera largă de acţiune a acestuia ,  împrejurările in care se presupune a fi fost săvârşita fapta, prin colaborarea sa cu celălalt inculpat. Toate aceste aspecte,coroborate,conduc la concluzia ca se impune menţinerea in stare de arest preventiv a inculpatului pentru a asigura ordinea publica si securitatea cetăţenilor.

II. LATURA CIVILĂ

Sub aspectul laturii civile, la dosarul de urmărire penală, există declaraţiile părţilor vătămate A.C. şi A.C. filele 43, 69, 70, 73, 74 date în faţa instanţei, deşi anterior, la urmărirea penală au precizat că nu nici un fel de pretenţii de la inculpaţi. Aşadar, în instanţă au revenit, procedural, înainte de citirea actului de sesizare al instanţei, s-au constituit părţi civile în cauză, A.C. cu suma de 7500 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu plata muncitorilor angajaţi  pe o perioada incapacităţii sale  de muncă şi 20.000 lei daune moral. Şi cealaltă parte civilă A.C.a solicitat de la cei doi inculpaţi, despăgubiri materiale reprezentând diferenţa de salariu pe perioada internării, cheltuieli ocazionate cu spitalizare, toate în cuantum de 7000 lei precum şi 50.000 RON daune morale.

În dovedirea acestora au depus la dosar adeverinţa de salariu - fila 102, depoziţii de martori: D.V., M.S., M.V..

De asemenea, părţile vătămate au avut apărător angajat, solicitând şi aceste cheltuieli de judecată. S-au depus la dosar chitanţele emise de cabinetul Avocat Ş.D. – filele112-117 dosar instanţă.

Unităţile sanitare care au prestat servicii medicale, respectiv Serviciul de Ambulanţă Bacău, Spitalul Mun.Moineşti, şi Spitalul de Urgenţă Bacău, s-au constituit părţi civile în cauză, reprezentând cheltuieli efectuate cu transportul părţilor vătămate şi cu spitalizarea acestora, filele 76-78 dosar urmările penală. Prin urmare, fiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi cele  ale legii speciale respectiv art. 313 din Legea nr. 95/2006 urmează, deci a  admite pretenţii civile formulate de părţile civile Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, Spitalul Mun. Moineşti şi Serviciu de Ambulanţă Bacău şi în consecinţă obligă inculpaţii în solidar să plătească suma de 2.643,98 RON către Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău , suma de 1.697,18 lei către Spitalul Mun. Moineşti şi la suma de 213,8 lei către Serviciul de Ambulanţă Bacău, reprezentând cheltuielile efectuate  cu transportul cu ambulanţa a părţii vătămate A.C. şi  A.C. şi cu spitalizarea acestora.

Din depoziţiile de martori,  a prezumţiilor relative care se deduc în astfel de situaţii, instanţa consideră dovedite doar în parte pretenţiile civile, respectiv daunele materiale solicitate de părţile civile, astfel că vor fi obligaţi inculpaţii în solidar , la plata a câte 5ooo Ron cu titlu de daune materiale. În aceste sume sunt incluse plata făcută muncitorilor angajaţi pe perioada incapacităţilor lor de muncă – a părţilor vătămate, cheltuieli efectuate cu medicaţia, cu alimentaţia specială pe zi pul spitalizării şi ulterior.

În privinţa daunelor morale solicitate, instanţa nu poate să le admită având în vedere comportamentul violent al părţilor vătămate, de-a lungul timpul, provocarea ce a fost reţinută în favoarea inc. P.O., dovedite prin înscrisurile concetăţenilor, prin procesul ce a avut loc mai demult între P.O. şi A.C., soldat cu retragerea plângerii din partea inculpatului în prezenta cauză, parte vătămată în acel dosar. În cauza de faţă conflictul a pornit de la partea vătămată A.C., care a jignit inculpatul P.M., numindu-l „Bilă”- datorită conformaţiei capului său,  i-a arătat cuţitul ce-l purta asupra sa, pe terasa magazinului.

CHELTUIELI JUDICIARE

Vom consta că inculpaţii au avut apărător ales, precum şi  părţile vătămate. Apărătorul ales al acestora a depus la dosar chitanţele, urmând ca inculpaţii, în baza art. 193 C.pr. pen. să le despăgubească.

Fiind în culpă procesuală şi infracţională, inculpaţii vor fi obligaţi şi la plata cheltuielilor judiciare, incluzându-se cele efectuate la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească., potrivit dispoziţiilor art. 191 alin.1.2 C.pr.pen.

În temeiul art. 334 C.pr.pen. admite cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de  reprezentantul parchetului, în sensul înlăturării prevederilor art.37 lit.a C.pen. de la încadrările juridice dată faptelor inculpatului P.M., şi în consecinţă:

I. În temeiul art. 20 C.pen. rap.la art.174-175 alin.1 lit.i C.pen.  rap. la art. 74 lit.c C.pen. şi  la art. 76 alin.2 C.pen.  pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de „omor calificat ”  condamnă pe inculpatul P.M. la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare şi 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor pre. de art. 64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.pen. (parte vătămată A.C.).

În temeiul art. 181 alin.1 C.pen. cu  art. 74 lit.c C.pen.. rap. la art. 76 lit.e C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de „vătămare corporală” condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare (parte vătămată A.C.).

În temeiul art. 33 lit.a C.pen. rap. la art. 34 lit.b C.pen. aplică inculpatului P.M. pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare şi 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor pre. de art. 64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.pen.

PEDEAPSĂ DE EXECUTAT = 5 (cinci) ani închisoare şi 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor pre. de art. 64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.pen.

În temeiul art.71 alin.2 C.pen. aplică inculpatului P.M.  pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza a II-a şi lit.b C.pen.

II.  În temeiul art. 20 C.pen. rap.la art.174-175 alin.1 lit.i C.pen. cu art. 37 lit.a C.pen.  cu art. 73 lit.b C.pen.rap. la art. 76 alin.2 C.pen.  pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de „omor calificat ”  condamnă pe inculpatul P.O. la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare şi 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor pre. de art. 64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.pen. (parte vătămată A.C.).

În temeiul art. 181 alin.1 C.pen. cu art. 37 lit.a C.pen. art. 73 lit. b C.pen. rap. la art. 76 lit.e C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de „vătămare corporală” condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare (parte vătămată A.C.).

În temeiul art. 33 lit.a C.pen. rap. la art. 34 lit.b C.pen. aplică inculpatului P.O. pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) ani închisoare şi 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor pre. de art. 64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.pen.

În temeiul art.71 alin.2 C.pen. aplică inculpatului P.O. ,  pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza a II-a şi lit.b C.pen.

În temeiul art. 83 C.pen. dispune revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani aplicate inculpatului P.O. prin sent.pen. nr.360/09.09.2008 def. la 26.09.2009 de către Judecătoria Moineşti, urmând ca inculpatul P.O. să execute pedeapsa de doi ani alături de pedeapsa aplicată în cauză.

PEDEAPSĂ DE EXECUTAT = 8 (opt) ani închisoare şi 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor pre. de art. 64 lit.a teza a II-a şi lit.b C.pen.

În temeiul art. 88 C.pen. compută din pedeapsă durata executată prin reţinere şi arestare preventivă, începând cu data de 16.11.2009 şi până la data de 09.07.2010 pentru inculpatul P.M. şi de la data de 16.11.2009 la zi pentru inculpatul P.O.. 

În temeiul art. 350 C.pr.pen. menţine arestarea preventivă a inculpatului P.O..

Domenii speta

Spete similare