Drept civil

16.Lipsa analizării tuturor aspectelor de fapt şi de drept invocate reprezintă o necercetare a fondului de către prima instanţă, sancţionată potrivit art.297 alin.1 C.p.c. cu desfiinţarea senţinţei – dec.civilă nr.94/26.02.2010 – dosar nr.20771/212/2008.

Prin sentinţa civilă nr.2257/06.02.2009, Judecătoria Constanţa a respins exceptia nulitatii absolute a dosarului si formelor de executare, exceptia perimarii executarii şi contestatia la executare formulata de contestatorii C.S., C.B.G. si G.A. in contradictoriu cu intimatul B.C.

Pentru a pronunţa această hotărâre, a reţinut prima instanţă că prin contestaţia la executare formulată de contestatori, s-a solicitat anularea tuturor formelor de  executare efectuate in dosarul 715/2007 al BEJ Deacu si Gavrilescu si radierea somatiei transcrisa in Cartea Funciara nr.120334 Constanta, formulându-se critici atât cu privire la anularea formelor de executare cât şi referitor  la însăşi valabilitatea titlului executoriu.

Au solicitat contestatorii admiterea excepţiei nulităţii absolute a dosarului de executare precum şi a formelor de executare întrucât au fost făcute fără respectarea prevederilor art. 374 Cod pr.civilă, în sensul că titlul executoriu trebuia să fie învestit cu formulă executorie.

Au apreciat ca nulitatea formelor de executare derivă şi din faptul că imobilul asupra căruia s-a început executarea este menţionat ca fiind cel din str. Hortensiei , iar imobilul debitorilor este situat în str. Ortensiei .

 Au invocat, totodată, nulitatea formelor de executare şi motivat de faptul că antecontractul de vânzare-cumpărare se referă la un bun comun devălmaş dobândit de promitentă împreună cu soţul său, contestatorul C. B..

Contestatorii au ridicat si exceptia perimarii executarii, raportat la faptul ca in cauza nu s-a efectuat de mai mult de 6 luni nici un act de executare. 

Prima instanţă a analizat cu prioritate excepţiile şi a reţinut că în cauza de faţă titlurile executorii sunt reprezentate de înscrisuri notariale, iar potrivit dispozitiilor Legii 36/1995, acestea sunt titluri executorii fără a fi necesară  învestirea lor cu formulă executorie.

Referitor la nulitatea formelor de executare derivată  din faptul că toate actele de executare se refera la imobilul din Constanta str Hortensiei, iar imobilul debitorilor este situat în str. Ortensiei, altul decât cel menţionat in actele executorului judecătoresc, s-aapreciat ca este vorba de o simpla eroare materiala care nu este de natura a afecta valabilitatea actelor de executare.

 Raportat la împrejurarea că bunul care formează obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare este un bun comun devălmaş şi acest aspect atrage nulitatea actelor de executare, instanta de fond a apreciat ca înscrisurile notariale constituie acte autentice în întelesul art. 1171 cod civil şi în consecinţă beneficiaza de prezumtia de valabilitate pana la admiterea unei actiuni in anularea lor.

In consecinţă, instanta a respins exceptia nulitatii absolute a dosarului si formelor de executare.

Analizând excepţia perimării executării, prima instanţă a apreciat-o ca neîntemeiată întrucât din actele de executare întocmite în dosarul execuţional nr. 715/2007 al BEJ Deacu si Gavrilescu nu rezultă o asemenea situatie.

Raportat la apărările care au vizat chiar fondului titlului executoriu a constatat judecătorul fondului că pentru constatarea nulitatii antecontractului de vanzare cumparare este necesara introducerea unei actiuni in constatarea nulitatii, de catre persoana ale carei interese au fost vatamate,iar până la anularea prin hotarare judecatoreasca, aceste acte juridice incheiate intre parti isi produc efectele.

Împotriva acestei hotărâri judecătoreşti au declarat apel,în termen legal, contestatorii, care au invocat nelegalitatea şi netemeincia sentinţei apelate, invocând în esenţă  criticile expuse în cadrul contestaţiei la executare atât cu privire la nulitatea formelor de executare cât şi cu privire la nulitatea titlului executoriu în baza căruia s-a început urmărirea silită.

Asupra apelului tribunalul reţine:

În urma analizării cererii de apel se constată că motivele de apel invocate reprezintă în realitate motivele contestaţiei la executare, motive care nu au fost analizate decât parţial de către judecătorul fondului.

Astfel, au fost avute în vedere motivele referitoare la necesitatea învestirii cu formulă executorie a antecontractului de vânzare-cumpărare pentru ca acest act să fie considerat titlu executoriu, motiv dezlegat greşit la fond în raport cu prevederile neechivoce ale art.66 din Legea nr.36/1995, motivul nulităţii actelor de executare pentru greşita indicare a adresei imobilului care formează obiect al urmăririi silite, corect analizat şi respins şi excepţia perimării executării silite, care a fost soluţionată fără a fi însă motivată.

Reţinem însă că apărările care au vizat nulitatea executării silite din punctul de vedere al contestatorei G. A., care invocă un drept de proprietate propriu asupra bunului imobil urmărit şi necesitatea respectării prevederilor art.493 C.pr.civilă în cazul urmăririi unui bun imobil aflat în copropietate nu au făcut obiectul analizei primei instanţe, care nu a făcut nicio referire la aceste susţineri.

Nu au fost examinate nici apărările referitoare la lipsa caracterului cert şi lichid al creanţei constatate prin actul juridic civil calificat drept titlu executoriu şi legalitatea urmăririi silite prin prisma prevederilor art.379 alin.1 C.pr.civilă.

Efectul devolutiv al apelului presupune readucerea în faţa instanţei de control judiciar a problemelor de fapt şi de drept care au făcut obiectul dezbaterilor contradictorii din prima instanţă, putându-se verifica în ce măsură prima instanţă a aplicat şi interpretat corect legea şi dacă situaţia de fapt stabilită prin hotărâre corespunde probelor administrate.

Lipsa analizării unora dintre aspectele de fapt şi de drept al cauzei face imposibilă examinarea în apel a legalităţii şi temeiniciei soluţiei fondului în întregul său şi reprezintă o necercetare a fondului de către prima instanţă, sancţionată potrivit art.297 alin.1 C.pr.civilă cu desfiinţarea sentinţei.

Atâta vreme cât aceeaşi sentinţă nu poate fi parţial desfiinţată şi parţial schimbată,pentru a se asigura o judecată unitară, cu respecatrea dublului grad de jurisdicţie, sentinţa civilă apelată va fi desfiinţată în întregime şi trimisă  instanţei de fond în vederea rejudecării.

Rejudecarea va viza analizarea şi motivarea în fapt şi în drept a tuturor susţinerilor şi apărărilor părţilor din raportul execuţional şi a terţului faţă de acest raport juridic.

Domenii speta

Spete similare