Acţiune prin care se valorifică un drept patrimonial. Calificarea corectă a căii de atac

Decizie 330 din 12.04.2010


Acţiune prin care se valorifică un drept patrimonial. Calificarea corectă a căii de atac

C.proc.civ., art. 2821

Potrivit art. 2821 C.proc.civ., nu sunt supuse apelului, printre altele, hotărârile judecătoreşti pronunţate în litigiile al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei.

Termenul de litigiu folosit în textul legal de mai sus desemnează toate acţiunile cu caracter patrimonial, prin raportare la obiectul acestora, care priveşte în mod direct o valoare patrimonială ori un act juridic al cărui obiect este un drept evaluabil în bani.

(Curtea de Apel Timişoara, Secţia civilă,

Decizia civilă nr. 330 din 12 aprilie 2010, G.O.)

Prin Decizia civilă nr. 330 din 12.04.2010, Curtea de Apel Timişoara a admis recursul declarat de reclamanta H.T. împotriva Deciziei civile nr. 982 din 18 noiembrie 2009  Tribunalului Arad, pe care a desfiinţat-o şi a trimis cauza la aceeaşi instanţă pentru judecarea apelului.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a avut în vedere considerentele ce în continuare sunt enunţate.

Obiectul acţiunii, aşa cum a fost determinat de reclamantă prin cererea investitoare de instanţă, l-a constituit constatarea nelegalei preluări a imobilului situat în Arad, compus din  casă şi teren în suprafaţă de 326 mp., înscris în CF Aradul Nou, anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat de Statul Român cu pârâţii C., restituirea în deplină proprietate şi posesie a imobilului sus-identificat cu consecinţa rectificării cărţii funciare.

Valoarea imobilului aşa cum a fost precizată la fila 20 din dosarul primei instanţe a fost stabilită la suma de 130.000 lei noi.

Potrivit art. 282  C.proc.civ.  „hotărârile  date în primă instanţă de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal”.

Art. 2821 C.proc.civ. prevede că „nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreţinere, litigii  al căror obiect are o valoare de până la 1miliard lei vechi, respectiv 100.000 lei noi …”.

Cererea  de chemare în judecată reprezintă actul de investire al instanţei iar obiectul cererii  îl constituie pretenţia concretă a reclamantului, în speţă, constatarea nelegalei preluări a imobilului situat în Arad, compus din  casă şi teren în suprafaţă de 326 mp., înscris în CF Aradul Nou şi anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat de Statul Român cu pârâţii C.

Ca atare, dreptul subiectiv ce se cere protejat în justiţie transferă caracterul său patrimonial litigiului, procesul putând fi evaluabil în bani ori de câte ori în structura raportului juridic dedus judecăţii intră un drept patrimonial, real sau de creanţă.

În acţiunea de faţă, fiind vorba despre restituirea unui imobil şi desfiinţarea unui contract de vânzare-cumpărare, este evident că lipsirea de efecte a acestor acte juridice are consecinţe patrimoniale şi, ca atare, acţiunea prin care se valorifică un asemenea drept este patrimonială, evaluabilă în bani.

Cum valoarea obiectului litigiului aşa cum a fost precizată la prima instanţă a fost peste 100.000 lei şi cum, potrivit art. 2821 C.proc.civ. „nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreţinere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1miliard lei vechi, respectiv 100.000 lei noi …” este evident că Tribunalul Arad, în mod greşit, a soluţionat cauza ca şi instanţă de recurs, încălcând dispoziţiile imperative cuprinse în art. 2821 C.proc.civ.

Faţă de cele ce preced, în temeiul art. 304 pct. 2 şi 3 şi art. 312 alin. (3) C.proc.civ., Curtea a admis recursul reclamantei, a casat decizia atacată şi a trimis cauza la Tribunalul Arad pentru judecarea apelului.