Anularea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare. Condiţii

Anularea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare. Condiţii

- Codul de procedură civilă – art. 297 alin. (1)

Articolul 297 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede în mod expres doar două cazuri în care instanţa de apel anulează hotărârea primei instanţe şi, la cererea expresă a părţilor, trimite cauza spre rejudecare, o singură dată, primei instanţe, şi anume: atunci când prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată.

Astfel, este nelegală asimilarea oricăror altor situaţii celor două cazuri expres prevăzute de lege.

Decizia civilă nr. 854 din 21 martie 2012, Secţia I civilă

Prin sentinţa civilă nr. 614 din 16 martie 2011, Judecătoria Caransebeş a admis în parte acţiunea reclamantului D.I., pentru revendicare imobiliară şi obligaţia de a face, şi a obligat pârâta Cooperativa Meşteşugărească C.O. să-i lase în deplină proprietate reclamantei suprafaţa de 425 mp. din imobilul evidenţiat în CF nr. 2494 T., fără nr. top %, respingând capătul de cerere privind obligaţia de a face (ridicare construcţie).

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta Cooperativa Meşteşugărească C.O., iar prin Decizia civilă nr. 241 din 3 noiembrie 2011, Tribunalul Caraş-Severin a admis apelul pârâtei, a anulat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Caransebeş.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a avut în vedere considerentele mai jos redate.

Sentinţa instanţei de fond este nelegală şi netemeinică, dată cu încălcarea probelor aflate la dosar şi dispoziţiile legale în materie.

Prin sentinţa civilă apelată, prima instanţă a pronunţat o soluţie fără a cerceta fondul cauzei, iar suplimentarea probelor de la dosar în calea de atac a apelului ar prejudicia părţile, prin suprimarea unei căi de atac având în vedere că prima instanţă nu a depus toate diligenţele pentru a stabili competenţa teritorială a instanţei.

Astfel, din cererea introductivă rezultă că intimatul reclamant a revendicat un imobil înscris în CF 2494 T., fără nr. top (cadastral 75) […] în suprafaţă de 2877 mp.

Din toate actele depuse la dosar, nu s-a stabilit cu certitudine dacă imobilul revendicat se află pe terenul judeţului Caraş-Severin sau a judeţului Mehedinţi având în vedere că apelanta pârâtă Cooperativa Meşteşugărească C.O., a invocat faptul că imobilul respectiv se află înscris în CF 14 O., nr. cadastral 45 – Mehedinţi.

Tribunalul a constatat că se impune anularea sentinţei Judecătoriei Caransebeş şi trimiterea spre rejudecare la prima instanţă unde să se administreze o nouă expertiză cu trei experţi care să stabilească exact amplasamentul terenului ce face obiectul prezentului litigiu, cu obligaţia de a verifica evidenţele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti pentru a se stabili apartenenţa imobilului la unul dintre cele două judeţe.

După efectuarea expertizei se poate stabili competenţa teritorială a instanţei.

Faţă de acestea, în baza art. 297 C. proc. civ., Tribunalul a admis apelul pârâtei, a anulat sentinţa apelată şi a trimis cauza spre rejudecare la prima instanţă.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul D.I., care a solicitat reformarea ei, în sensul ca Tribunalul să se pronunţe asupra apelului formulat de pârâtă.

Reclamantul recurent şi-a motivat în drept recursul cu dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătând, în esenţă, că soluţia instanţei este nelegală, întrucât în niciuna din fazele procesuale nu a fost contestată competenţa Judecătoriei Caransebeş.

Că, terenul se află pe raza Judeţului Mehedinţi, dar, având în vedere că până la organizarea administrativ-teritorială din 1968 localitatea Orşova nu a făcut parte din Regiunea Oltenia, ci doar în 1968 a fost încorporată Judeţului Mehedinţi, este logic că toate extrasele de carte funciară din Zona Valea Cernei aparţineau şi erau înregistrate pe raza Comunei Topleţ din actualul judeţ Caraş-Severin.

Astfel, recurentul a susţinut că în mod corect a fost sesizată Judecătoria Caransebeş şi în mod incorect s-a trimis cauza spre rejudecare.

Prin întâmpinare, pârâta intimată a solicitat respingerea recursului, învederând, pe de o parte, că în acea zonă nu există o delimitare exactă a hotarului dintre judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin, iar pe de altă parte, că terenul se află pe raza Judeţului Mehedinţi, astfel încât Judecătoria Orşova era competentă să judece litigiul.

Prin Decizia civilă nr. 854/R din 21 martie 2012, pronunţată în dosarul nr. 2033/208/2007, Curtea de Apel Timişoara a admis recursul declarat de reclamanta D.I. împotriva Deciziei civile nr. 241 din 3 noiembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Caraş-Severin în dosarul nr. 2033/208/2007, a casat decizia atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Caraş-Severin.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a apreciat că recursul reclamantei este întemeiat, pentru argumentele ce succed.

Articolul 297 alin. (1) C. proc. civ. prevede în mod expres doar două cazuri în care instanţa de apel anulează hotărârea primei instanţe şi, la cererea expresă a părţilor, trimite cauza, o singură dată, primei instanţe, şi anume atunci când prima instanţă a soluţionat procesul  fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată.

Or, aceste două cazuri nu se regăsesc în speţa de faţă, iar pe de altă parte apelul are efect devolutiv, astfel încât instanţa de apel trebuia să administreze contraexpertiza dispusă pentru a stabili exact amplasamentul terenului ce face obiectul litigiului de faţă, în funcţie de care să procedeze în consecinţă.

Prin urmare, văzând că nu s-a cercetat fondul cauzei de către instanţa de apel, iar hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a art. 297 C. proc. civ., în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. (3) C. proc. civ., Curtea a admis recursul reclamantului, a casat decizia atacată şi a trimis cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul Caraş-Severin.

Domenii speta

Spete similare