Recurs- Partaj bunuri comune

Decizie 128 din 13.02.2009


Dosar nr. 1067/179/2007

DECIZIE CIVILĂ Nr. 128

Şedinţa publică de la 13 Februarie 2009

Referitor la recursul declarat de recurentul .........., împotriva Sentinţei civile nr. 729 din 02.10.2008 pronunţată de Judecătoria Babadag în dosarul cu nr. 1067/179/2007, tribunalul reţine următoarele :

Prin cererea adresată Judecătoriei Babadag, reclamanta .......... a chemat  în judecată pe pârâtul .......... solicitând desfacerea căsătoriei şi partajarea în cote de  1/2 pentru fiecare a apartamentului situat în .............

În motivarea  acţiunii, reclamanta a învederat că este despărţită de pârât din anul 1996, când acesta a părăsit domiciliul conjugal şi a intrat în relaţii de concubinaj cu o altă femeie şi că  este de acord cu desfacerea căsătoriei  fără a se mai stabili culpa uneia dintre părţi şi fără motivarea hotărârii dacă pârâtul consimte la această modalitate de desfacere a căsătoriei.

A mai precizat reclamanta  că suferă de o maladie psihică cronică ireversibilă  şi a fost  părăsită de pârât atunci când avea cel mai mult nevoie de sprijin .

În ceea ce priveşte partajul, reclamanta a arătat că solicită atribuirea în natură a apartamentului  în care locuieşte cu mama ei, care este în vârstă şi bolnavă şi că nu cunoaşte prin ce mijloace acest apartament care era închiriat pe numele părinţilor ei a ajuns să fie închiriat pe numele  pârâtului cu opt zile înainte de a fi cumpărat, mama ei nu şi-a dat acordul la schimbarea titularului contractului de închiriere fiind posibil ca aceasta să intervină în proces pentru a-şi apăra dreptul cu privire la acest apartament în care locuieşte de peste 50 de ani.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 37 alin. 2, 38, 40 alin. 3 , 36 , Codul Familiei, art. 607 şi următoarele 673 şi următoarele Cod procedură civilă.

În dovedirea cererii, reclamanta a arătat că înţelege să se folosească de proba  cu acte , martori , interogatoriu pentru partaj , expertiză tehnică , depunând la dosar  copie de pe contractul de vânzare-cumpărare nr. 390/1.08.1991.

Având în vedere că  ..........  suferă de handicap grav - I  , conform adresei nr. 1348/07.06.2006 eliberată de Consiliul Judeţean Tulcea s-a solicitat Primăriei oraş Babadag - Serviciul Autoritate Tutelară - numirea unui curator  pentru aceasta, iar prin Dispoziţia nr. 3786/2007 s-a instituit curatelă asupra bolnavei ..........  născută la data de ......  fiind  desemnat curator ....., cu domiciliul în ......, pentru a o reprezenta în faţa instanţei de judecată Babadag pe bolnava .......... .

Pârâtul ..........  a formulat întâmpinare  -cerere reconvenţională, la acţiunea formulată de reclamanta ..........  învederând că este de acord cu desfacerea căsătoriei fără a se stabili  culpa  uneia dintre părţi şi fără motivarea  acesteia, nedorind să dezvolte motivele ce au dus la destrămarea relaţiilor de familie.

În ceea ce priveşte apartamentul situat în ......, pârâtul a solicitat  ca acesta să-i fie lui încredinţat motivat de faptul  că este singurul ce a contribuit la achiziţionarea acestuia , mama reclamantei neavând nici o contribuţie la dobândirea lui .

A mai învederat  reconvenientul că apartamentul a fost cumpărat în rate în baza unui credit contractat  de către el şi ale cărui rate  au fost achitate în exclusivitate de el. Pârâta nu a lucrat niciodată , nu a realizat venituri sub nici o formă, el fiind singura persoană  ce asigura cele necesare  pentru gospodărirea familiei  ( lemne , cheltuieli casnice , apă , canal , etc.)  şi pentru un trai decent .

Pârâtul a solicitat ca în urma probatoriului ce va fi administrat în cauză să se constate că el are o cotă de contribuţie mai mare la dobândirea apartamentului , respectiv cota de 2/3 , restul de 1/3  fiind cota  de contribuţie a reclamantei  şi a-i fi lui atribuit apartamentul urmând  să achite contravaloarea cotei de 1/3 din valoarea acestuia  cu precizarea că este deacord  ca în condiţiile în care reclamanta îi va face  o ofertă reală şi serioasă cu privire la apartament  , să încheie o tranzacţie în vederea stingerii procesului de partaj .

În cauză, ......,  a formulat cerere de intervenţie  la acţiunea de partaj  bunuri comune a soţilor ..........  şi .......... ,  solicitând  constatarea  nulităţii absolute a contractului de închiriere nr.316/18.07.1991 şi a contractului de vânzare - cumpărare nr.390/01.08.1991 încheiat între fostul R.A.G.C.L. Babadag  şi soţii .......... şi .......... , privind apartamentul ce constituie  obiectul partajului , în cauză solicitând a fi citată ca pârâtă şi  ........

În motivarea cererii  intervenienta ....... a învederat că apartamentul  în litigiu a fost locuit de ea  şi defunctul său soţ .......  în temeiul contractului de închiriere  nr.27/12.08.1964,iar după decesul soţului  ea a rămas în continuare  titulară  a contractului de închiriere a apartamentului  în care locuieşte de peste 50 de ani .

A mai arătat  intervenienta  că nu cunoaşte în ce împrejurări  pârâtul ..........  a reuşit să încheie contractul de închiriere pe numele său atâta timp  cât ea nu a renunţat la contractul de închiriere şi nu şi-a dat  acordul cu privire la schimbarea titularului acestui contract , fiind mai mult decât evident că acest lucru nu s-a putut realiza decât prin fraudarea legii, întrucât pe contract nu există semnătura fiicei sale .......... .

În contextul celor arătate, intervenienta ........ a solicitat constatarea nulităţii celor două contracte şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.

Întrucât soluţionarea acţiunii de partaj  , cererea reconvenţională şi cererea de intervenţie  atârnau la rezolvarea cererii privind desfacerea căsătoriei, situaţie care conducea la tergiversarea judecăţii acesteia , prima instanţa a disjuns acţiunea de desfacerea căsătoriei  de  cea de partaj bunuri comune şi de cererea de intervenţie .

Prin sentinţa civilă nr.582 din 25 octombrie 2007  pronunţată de Judecătoria Babadag în dosarul nr. 811/179/2007 s-a dispus desfacerea  căsătoriei încheiată de părţi la data  de 17 ianuarie  1981 şi înregistrată sub nr.2 din 17 ianuarie 1981 în Registrul de stare civilă la fostul Consiliu Popular al oraş Babadag , prin acordul părţilor.

Pârâtul .......... a formulat întâmpinare la  cererea de intervenţie formulată de .......

La termenul de judecată din data de  29 nov.2007, instanţa de fond a  solicitat de la Primăria oraş Babadag şi SC....... să comunice  dacă în evidenţa acesteia  există vreo cerere de schimbare a titularului  de contract de închiriere privind imobilul situat în ....... , respectiv dacă în anul 1991 ........ a făcut o cerere de  schimbare a contractului de închiriere de la ....... şi .......... , sens în care se solicită a fi comunicată o copie de pe această cerere.

Cu adresa nr. 11612/07.12.2008 Primăria Babadag a comunicat că în urma verificărilor efectuate ....... nu figurează cu nici o cerere de schimbare a titularului de contract de închiriere privind  imobilul situat în ......., înregistrată la Primăria Babadag în anul 1991 , iar ....... a comunicat cu adresa nr. 1276/10.10.2007 că nu există nici o cerere făcută de d-na ....... , pentru schimbarea contractului de închiriere de la ...... la .......... , de asemenea menţionează că schimbarea contractului de închiriere s-a făcut în urma unui act primit de la Primăria Babadag , act ce l-au anexat în copie .

Prin sentinţa civilă nr. 729 din 02.10.2008 pronunţată de Judecătoria Babadag în dosarul cu nr. 1067/179/2007 a fost admisa acţiunea  formulată de  reclamanta ..........  pentru partaj bunuri comune.

Totodată a fost admisă  în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtul - reconvenient  .......... pentru partaj bunuri comune şi a respins cererea de intervenţie formulată de intervenienta  ....... pentru constatarea nulităţii  absolute contract de închiriere şi contract de vânzare cumpărare.

Judecătoria Babadag a constatat că  părţile au dobândit în cotă de 1/2  fiecare, un apartament  situat în .......,  în valoare de 73231,6 lei, conform raportului de  expertiză ...... , a dispus partajarea apartamentului în cotă de 1/2 fiecare prin atribuirea acestuia ,reclamantei şi a obligat reclamanta la plata sumei de 36615,8 lei  cu titlu de sultă către pârât.

Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut că din declaraţia martorului ........ , reiese că a fost vecin de apartament cu acestea din anul 1980 , iar familia ...... a locuit în acest apartament de  când s-a dat blocul în folosinţă , cu mult înainte de a se muta el în acel bloc , iar ....... , defunctul soţ al intervenientei era titularul contractului de închiriere.

A mai declarat martorul că  nu cunoaşte şi nici nu a auzit ca titularul contractului de închiriere să  fi fost schimbat din ....... în .......... şi  ....... şi nici pârâtul nu i-a spus că ar fi cumpărat apartamentul în discuţie.

Martora ....... , propusă de intervenientă a declarat că  locuieşte în acelaşi bloc cu intervenienta dar la  scări diferite , ea mutându-se în acel bloc în anul 1968 , iar intervenienta era deja locatar  al blocului.

A mai declarat martora că îl cunoaşte pe pârât  şi ştie că acesta căsătorindu-se cu fiica intervenientei a locuit în apartamentul în litigiu câţiva ani dar nu poate preciza câţi .

Martora mai arată că ştie că după ce  s-a  îmbolnăvit reclamanta  , pârâtul a plecat din apartament părăsind-o pe aceasta şi până la acest proces toţi vecinii  au cunoscut că ....... este proprietara apartamentului .

A mai reţinut prima instanţă că pârâtul .......... a administrat de asemenea proba testimonială cu martorii ...... , ....... şi ........

Martora ....... a declarat că  îl cunoaşte pe pârât şi ştie că acesta a locuit la .......... şi lucra la Fabrica de Zahăr , pârâtul fiind soţul reclamantei.

A mai declarat martora că  soţul său şi pârâtul erau prieteni şi lucrau la aceeaşi întreprindere , iar de la pârât  ştie că în anul 1991 , acesta vroia să cumpere apartamentul intervenientei , iar aceasta spunea  că trebuie să fie  schimbat titularul contractului de închiriere din ....... în .......... pentru a cumpăra acest  apartament.

Fiind prieteni de familie  cu familia ......, aşa a  aflat că aceştia vor să cumpere acest  apartament , tot în acea perioadă îl auzea pe pârât că o aştepta pe .......... să vină de la Constanţa pentru a  întocmi actele în vederea cumpărării apartamentului , să semneze actul de schimbare a  titularului contractului de închiriere din ..... în ....... După o perioadă  pârâtul i-a spus că soacra sa a  venit în Babadag şi a semnat actele pentru schimbarea contractului de închiriere , la vremea respectivă .......... era sănătoasă psihic , aceasta s-a îmbolnăvit  prin anii 1995-1996 .

Martorul .......... a declarat că  le cunoaşte pe ambele părţi , iar  ..........  a lucrat cu el la Fabrica de Zahăr şi cunoaşte că reclamanta nu a avut niciodată serviciu.

Mai arată martorul că familia ....... a locuit într-un apartament în oraşul Babadag , apartament ce l-au cumpărat dar nu ştie de unde , ştie doar că m pârâtul era cel care achita ratele întrucât i se opreau banii pe ştatul de plată. De asemenea arată că  el a fost în casa părţilor  şi ştie că acolo mai locuia şi mama reclamantei , dar aceasta a fost plecată câţiva ani de zile la Constanţa , iar pârâtul a început să achite  ratele la apartament în anul 1991 şi tot în acelaşi an  a văzut că soacra acestuia era plecată la Constanţa.

A mai arătat martorul că fiind coleg şi prieten cu pârâtul a mers des în casa părţile dar nu poate preciza cu exactitate de câte ori , dar crede că apartamentul era format din două  camere şi o bucătărie , dar el stătea mai mult la bucătărie atunci când mergea în casa părţilor.

Martorul  .......... a arătat că înscrisul de la pagina 13 din dosar , îşi aminteşte că a fost primit de el  , îşi recunoaşte semnătura , iar cealaltă semnătură aparţine numitului ..... , care era  la vremea respectivă primarul oraşului Babadag.

A mai declarat martorul că nu poate  spune cu certitudine dacă a văzut-o pe ..........  că a venit la Comunale  pentru a solicita  schimbarea contractului de închiriere de pe numele soţului său pe numele familiei .......... şi ...... , iar în legătură cu actul de la pagina 13 , menţionează că aşa  obişnuia primarul ....... să trimită la Comunale.

De asemenea a mai arată că nu-şi aminteşte în ce condiţii s-a schimbat contractul de închiriere de pe numele de ..... pe numele de ...... , dacă ar fi existat vreo cerere din partea familiei ..... în acest sens , cererea trebuia să existe  , să fie înregistrată şi la comunale . În asemenea situaţii se întocmea un dosar , iar o asemenea cerere era ataşată  dosarului.

Martorul a mai arătat că atunci când a precizat că aşa era uzanţa primarului de a trimite bileţele conform celui de la pagina 13 , nu s-a referit numai la schimbarea contractelor de închiriere , menţionând de asemenea că în anul 1994 a suferit un accident vascular , iar memoria sa a fost afectată , astfel că nu îşi aduce aminte anumite lucruri petrecute în anii anteriori.

Crede că la vremea respectivă a considerat că era necesar un număr de înregistrare de la primărie de aceea a făcut acea menţiune pe actul de la fila 13 , dar de obicei  asemenea bileţele ce îi erau trimise nu era înregistrate la  primărie, erau  înregistrate doar actele oficiale.

A mai declarat martorul că nu ar fi scris acel bilet  către numitul ......., dacă .......... şi fiica sa .......... nu ar fi venit la el pentru a-şi da acceptul , dar acest aviz al său nu era suficient  pentru a schimba contractul de închiriere , era necesară şi o  declaraţie a persoanei care era de acord  cu schimbarea contractului de închiriere. Martorul revine şi arată că  declaraţia  era de fapt o cerere  în acest sens care  era semnată de persoana  respectivă şi datată , cererea era făcută  la Comunale şi aceea trebuia să apară în dosarul de închiriere .

După emiterea biletelor cum este cel de la pagina 13 din dosar , schimbare titularului  contractului de închiriere se făcea în maniera în care a expus-o  mai sus şi precizează încă o dată că fără un  asemenea bilet din partea sa nu se opera schimbarea contractului de închiriere de la o persoană la altă persoană.

Au recurs la această modalitate de eliberare a respectivelor bilete către Directorul de la comunale pentru că a existat un precedent când unei persoane i s-a  încheiat contract de închiriere pentru acelaşi apartament  , ce a fost vândut  ulterior. 

La cererea reclamantei , în cauză s-a întocmit de expert ....... un raport de expertiză având ca obiective - evaluarea imobilului situat în  ......., dacă acesta este comod partajabil în natură  iar în caz  contrar  stabilirea de sulte corespunzătoare.

Raportul de expertiză a concluzionat că , apartamentul în litigiu are o valoare de circulaţie de 71.000 RON ( 19.166 euro) aşa cum s-a detaliat la cap. H, mai ales ca urmare a suprafeţei utile mici şi a uzurii normate de 60 % - comparată cu a blocurilor de apartamente construite după 1977 , cu valori de circulaţie mai mari , aşa cum s-a consemnat în anexa 1 , prin extrase din ofertele  achiziţiilor imobiliare .

Apartamentul nu este comod partajabil în natură fiind prevăzut cu o singură intrare comună - dar şi pentru că are o singură  baie şi o singură bucătărie.

În condiţiile în care .......... , nedând curs convocării nu s-a prezentat la măsurători , deci  nu este interesat de ieşirea din indiviziune , expertul a propus ca apartamentul să  rămână în continuare în folosinţa  exclusivă a reclamantei , pârâtul .......... urmând să beneficieze  de o sultă de egalizare  de jumătate din valoarea de circulaţie , adică 35.000 lei Ron.

A mai menţionat expertul că la data măsurătorilor , apartamentul era folosit de reclamantă ( paralizată general şi în imposibilitate de a vorbi ) şi de mama sa  în vârstă şi de asemenea aproape în imposibilitatea de a se mişca şi 8 ore  zilnice  asistenta personală a reclamantei d-na ....... , ce l-a ajutat  la măsurători.

La termenul de judecată din data de 06 martie 2008 s-a admis de instanţă , la propunerea pârâtului - reconvenient efectuarea unei noi expertize fiind numit pentru efectuarea expertizei , expert ........ , expertiză ce a avut  ca  obiective evaluarea imobilului situat în  ....... , dacă acesta este comod partajabil în natură , dacă nu  , stabilirea de sulte corespunzătoare.

Din expertiza efectuată în cauză de expert ........  se reţine că , apartamentul  supus expertizei se găseşte la ........ , care este o structură de Tip P+ 2E şi a fost pus în folosinţă în anul 1964 .

Atât apartamentul cât şi blocul se prezintă nesatisfăcător , ambele având  nevoie de intervenţii serioase de igienizare şi renovare ,apartamentul  care este un apartament cu trei camere , cu încălzire cu sobe  cu lemn , se prezintă neîngrijit , având mai multe defecţiuni şi anume : pardoselile  din camere ( din parchet ) sunt deteriorate şi în mare parte trebuie înlocuire ; tâmplăria exterioară este învechită , nu mai asigură etanşeitatea şi ar trebui înlocuită , dacă nu măcar reparată ; în dormitorul cu vedere în curtea interioară , aflat la rostul dintre tronsoane  , din cauza defecţiunii de la rost , 3/4 din tavan şi perete exterior are igrasie şi mucegai ; instalaţiile sanitare din baie sunt învechite şi curg .

Conform situaţiei din teren , apartamentul nu este comod partajabil în natură , întrucât nu se pot asigura intrări separate , în concluzie se va apela la sulte

În urma măsurătorilor a rezultat o suprafaţă utilă de 57,94 mp egală cu cea din actul de vânzare-cumpărare  , iar valoarea de circulaţie a apartamentului a fost stabilită la suma de  73.231,6 lei Ron  - 20.007,5 euro - 1 euro - 3,6602 lei Ron  , iar conform cotelor de 1/2 , sulta a fost stabilită  la valoarea de  36.615,8 lei Ron.

A mai constatat prima instanţă că pârâtul - reconvenient a solicitat  partajarea apartamentului situat în ......., iar acesta să-i fie atribuit  considerând că are o contribuţie mai mare la dobândirea lui , respectiv cota de 2/3  , iar restul de 1/3 fiind cota de contribuţie a reclamantei fiind astfel de acord  să-i achite acesteia sultă  proporţională  cu cota de  1/3  din valoarea apartamentului .

Pârâtul - reconvenient  nu a făcut dovada indubitabilă a contribuţiei sale  de 2/3  la achiziţionarea bunurilor comune .

Potrivit art. 30 al. 1 din Cod Fam., bunurile dobândite în timpul căsătoriei  de oricare dintre soţi sunt de la data dobândirii lor , bunuri comune ale soţilor.

Regimul comunităţii de bunuri instituit de Codul Familiei este obligatoriu.

Contribuţia soţilor la dobândirea bunurilor comune trebuie să fie  înţeleasă nu numai sub forma activităţilor direct producătoare de venituri , ci şi munca depusă  de femeie în cadrul gospodăriei , realizarea de economii sau reducerea cheltuielilor gospodăreşti , întrucât şi această activitate constituie , în mod  indirect , o contribuţie la dobândirea lor.

Cum cota pârâtului nu a fost stabilită cu certitudine , atunci operează prezumţia  comunităţii de bunuri.

Reclamanta a solicitat atribuirea în natură a  apartamentului în care locuieşte cu mama sa  , care este în vârstă şi bolnavă.

Din probele administrare a rezultat că şi reclamanta  are probleme de sănătate  având un grad de handicap grav  -I- ,motiv pentru care instanţa constată că .......... are mai multă nevoie de acest apartament decât pârâtul,  motiv pentru care  instanţa va dispune partajarea apartamentului în cotă de 1/2 fiecare prin atribuirea acestuia ,reclamantei  , cu obligarea sa la plata  sumei de  36615,8 lei  cu titlu de sultă către pârât.

În ceea  ce  priveşte cererea de intervenţie  formulată de  .......... , deşi aceasta a susţinut că  nu şi-a dat acordul pentru schimbarea  titularului contractului de închiriere de la ....... la ..........  motiv pentru care a şi solicitat constatarea nulităţii acestui contract precum şi a contractului de vânzare cumpărare nr.390/1991  încheiat între fostul RAGCL Babadag  şi soţii .......... şi ....... , susţinerile sale sunt infirmate de  acel înscris  ce a emanat  de la fostul primar al oraşului Babadag ,de la acea vreme , ....... care şi-a dat acordul pentru schimbarea titularului  contractului de închiriere , titular urmând a deveni .......... şi ..........  , act ce se  coroborează şi  cu declaraţia  numitului .........  , care fiind audiat în şedinţa  de judecată din data de 25  septembrie 2008  , în calitate de martor , a relatat  că a emis acel bilet către directorul  RAGCL , de la acea vreme ,.......... , pentru că a existat o înţelegere între el şi ..........  ca  în cazul schimbului titularului  unui contract de închiriere  acesta să se facă doar cu avizul  său favorabil .

Instanţa  de fond a considerat că ,  dacă susţinerile intervenientei  ar fi veridice în sensul că nu şi-a dat acordul pentru încheierea celor două contracte  de închiriere  nr. 316/1991  şi de vânzare-cumpărare nr.390/1991, nu se explică  de ce pe contractul de închiriere nr.316/1991 , precum şi pe  contractul de  vânzare cumpărare a apartamentului semnează  la chiriaşi  şi la cumpărător  reclamanta .......... , fiica intervenientei .

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs pârâtul .........., care a criticat-o pentru nelegalitate.

În motivarea recursului, s-a arătat că Judecătoria Babadag a apreciat în mod greşit că la achiziţionarea apartamentului părţile au avut o cotă de contribuţie egală , în cauză fiind incidente  prezumţia comunităţii de bunuri.

S-a mai arătat că apartamentul a fost achiziţionat de către pârât cu credit  în rate fiind plătit  în întregime de către acest, aspecte de care prim instanţă nu a ţinut seamă.

S-a mai arătat că instanţa de fond nu avea nevoie de expertiză care să cuantifice sumele plătite de către pârât după despărţirea  în fapt, ci trebuia să aprecieze cât din valoarea imobilului reprezenta contribuţia materială a reclamantei-intimate.

În al doilea rând, s-a criticat faptul că Judecătoria Babadag a ajuns la concluzia greşită că apartamentul trebuia atribuit intimatei-reclamante invocându-se considerente umanitare.

Totodată, s-a arătat că  intimata nu va avea de unde să plătească sulta de 36.615,8 lei, putându-se ajunge la vânzarea imobilului cu o valoare  mult mai scăzută decât cea din raportul de expertiză

Analizând recursul, tribunalul constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente :

Astfel, în mod corect prima instanţă a apreciat că  în cadrul regimului comunităţii de bunuri reglementat de art. 30 al. 1 Codul familiei, contribuţia soţilor trebuie să fie înţeleasă nu numai sub forma activităţilor direct producătoare de venituri ci şi munca depusă de reclamanta .......... în cadrul gospodăriei prin realizarea de economii sau reducerea cheltuielilor casnice.

Totodată, susţinerea pârâtului recurent că pentru achitarea apartamentului a contractat un credit nu a fost confirmată situaţia fiind la fel şi în cazul susţinerii privind plata ratelor de către pârât, inclusiv după despărţirea în fapt de reclamantă.

Având în vedere că  pârâtul nu a făcut dovada certă a contribuţiei sale de 2/3 la achiziţionarea imobilului, tribunalul constată că instanţa de  fond  a reţinut în mod corect contribuţia celor 2 părţi de 1/2 fiecare.

Referitor la cea de a doua critică invocată în recurs, în sensul că apartamentul trebuia atribuit pârâtului, tribunalul constată că şi aceasta este nefondată.

Astfel, în mod legal s-a apreciat de către judecătorul fondului că reclamanta intimată .......... are probleme de sănătate grave, fiind încadrată în grad de handicap 1, fapt pentru care în mod corect s-a dispus atribuirea imobilului către intimată.

Referitor la acordarea sultei în favoarea pârâtului în sumă de 36.615,8 lei, tribunalul constată că aceasta a fost stabilită în urma unei expertize de evaluare a imobilului reprezentând o sumă care a fost calculată în raport de valoarea de circulaţie a apartamentului partajat.

În aceste condiţii, se observă că sentinţa atacată este legală şi temeinică, fapt pentru care recursul va fi respins ca nefondat.

Deşi recurentul pârât a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în recurs, depunând o chitanţă care atestă plata sumei de 800lei reprezentând onorariu apărător ales şi taxa de timbru aferentă, tribunalul nu poate acorda aceste sume, având în vedere că  recurentul este cel care a căzut în pretenţii.

Urmare a respingerii recursului, va fi menţinută sentinţa atacată ca legală şi temeinică.