Acţiune în revendicare. Obligaţia proprietarului de a permite traversarea terenului pentru cauză de utilitate publică.

Prin cererea formulata la data de 2.02.2011 si înregistrata rolul Judecatoriei Sibiu, reclamantii F. C. si F. D. au solicitat instantei ca în contradictoriu cu pârâta S. „R.” S.A. sa se dispuna obligarea acesteia sa lase în deplina proprietate si posesie reclamantilor suprafata de 10 mp din nr. top 9/3 înscris în CF 9 Rusi precum si obligarea pârâtei sa readuca în starea initiala imobilul sus identificat, în suprafata de 10 mp, cu destinatia de loc de casa, sub sanctiunea de daune cominatorii de 1000 lei/zi de întârziere, cu cheltuieli de judecata.

În fapt, se arata, în esenta, împrejurarea ca pe proprietatea acestora este amplasata fara acordul lor o statie de gaz metan iar pentru a avea acces la aceasta pârâta distruge terenul pe jumatate din suprafata si nici nu pot solicita edificarea de constructii provizorii sau definitive, desi terenul este intabulat cu destinatia de loc de casa.

În drept, art. 480 Cod civil, art. 1075 Cod civil si art. 274 CPC.

În sustinerea cererii, reclamantii au depus la dosarul cauzei, în fotocopie, înscrisuri

(f. 7-37).

Pârâta a depus întâmpinare în cauza prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata întrucât sonda nr. 142 apartinând grupului 1 Rusi a fost identificata si înscrisa în cf conform încheierii nr. 70300/2008 în CF nr. 4 Rusi, Slimnic, judetul Sibiu cu nr. top 9/2, ce provine din dezmembrarea nr. top 9 care a apartinut CF nr. 7 rusi având drept proprietar Statul Român.

În drept, Legea nr. 18/1991, Legea nr. 351/2004 si art. 115 si urm. din Codul de procedura civila.

A anexat întâmpinarii pârâta, cartea funciara nr. 4 Rusi.

În probatiune, reclamantii au solicitat si instanta a încuviintat administrarea probei cu înscrisuri si cea cu expertiza în specialitatea topografie fiind întocmit si depus la dosar raport de expertiza de catre expertul judiciar T. M. D.

Analizând actele si lucrarile dosarului instanta de fond a retinut urmatoarele:

Potrivit cartii funciare 9 Rusi imobilul de sub A+1 cu nr. top 9/3 loc de casa în suprafata de 1152 mp este în proprietatea reclamantilor, ca bun comun, dobândit prin cumparare iar potrivit  raportului de expertiza întocmit de catre expertul judiciar T. M. D. pe nr. top 9/3 se afla amplasata o instalatie (robinet, racord sonda gaz) apartinând pârâtei cu teren aferent de aproximativ 10 mp.

De asemenea, tot potrivit concluziilor raportului de expertiza, suprapus peste terenul reclamantilor a fost identificat gresit  din punct de vedere al cartii funciare nr. top 9. din CF 7. Rusi care în urma încheierii 70300/2008 a fost dezmembrat în nr. top nou 9./1 si nr. top nou 9./2 care ulterior a fost înscris în CF 4. Rusi loc de casa + sonda 142 Grup 1 Rusi, nr. top 9. fiind amplasat pe plansa anexata raportului la aproximativ 240 m în partea de sud a localitatii si din punct de vedere cadastral în extravilan sat Rusi identificat pe planul cadastral parcela A1./1, parcela care a facut obiectul Legii 18/1991.

Prin urmare, cum reclamantii sunt proprietarii imobilului pe care se afla amplasata sonda pârâtei si cu care ocupa aproximativ 10 mp, acestia au dreptul de a revendica terenul ocupat si detinut fara drept de catre pârâta, astfel încât, în baza art. 480 Cod civil se ca dispune admiterea actiunii si obligarea pârâtei sa lase în deplina proprietate si posesie reclamantilor suprafata de 10 mp din nr. top 9./3 înscris în CF 9 Rusi precum si sa readuca imobilul sus identificat în suprafata de 10 mp, în starea initiala, cu destinatia de loc de casa, sub sanctiunea de daune cominatorii de 1000 lei/zi de întârziere.

Pentru aceste motive, prin sentinta civila nr.7./2011 Judecatoria Sibiu a admis actiunea reclamantilor, obligând pârâta si la plata daunelor cominatorii si a cheltuielilor de judecata în suma de 3517, 50 lei.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs pârâta S. „R” S.A. Medias solicitând modificarea în tot în sensul respingerii actiunii.

În motivarea recursului se invoca art.304 pct.9 Cod procedura civila.

Recurenta arata ca sentinta instantei de fond este criticabila întrucât art.42 alin.3 din Legea fondului funciar prevad ca nu pot fi reconstituite drepturi de proprietate asupra terenurilor pe care exista deja investitii efectuate, altele decât îmbunatatiri funciare. Astfel, sonda în litigiu fiind în functiune din anul 1983, iar reclamantii dobândind dreptul de proprietate în 2001, acesta a fost dobândit nelegal si nu se poate pune problema acordului lor la amplasarea sondei.

Recurenta mai arata ca sonda a fost amplasata legal, în temeiul H.G. nr.834/1991 care îi atesta dreptul de proprietate si ca numai o eroare de identificare de CF  a facut ca aceasta parcela sa poata face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate. De asemenea, intimatii nu puteau cumpara acest teren afectat de sonda, vânzarea fiind lovita de nulitate absoluta.

Un alt motiv de recurs este acela ca sonda este una productiva, care extrage aproximativ 4000 mc/zi, închiderea ei afectând aprovizionarea cu gaz a tarii, obiectivele din domeniul gazelor naturale fiind de interes national si strategic pentru economia nationala. În acest sens au fost adoptate reglementari specifice, Legea gazelor acordând operatorilor protectie si facilitati în desfasurarea activitatii lor.

De asemenea se sustine ca daunele cominatorii sunt nerealiste cât timp reclamantii oricum nu pot edifica nicio constructie în zona de siguranta si protectie a sondelor si conductelor de gaz deja amplasate.

În drept se invoca si Legea nr.238/2004, Legea nr.351/2004, Legea nr.18/1991 si Codul civil.

Prin întâmpinare s-a solicitat respingerea recursului si obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata.

Intimatii arata ca ei au cumparat terenul în anul 1986 si îl stapânesc de 26 de ani, prin dosarul nr.7/3/2009 reglementându-se situatia juridica a acestei proprietati. Din acest teren nu a fost expropriata nicio suprafata de teren, iar sonda existenta pe terenul lor este întabulata în CF pe un nr. top. 9 Rusi, aflat la câtiva km departare. Doar în 2008, recurenta a expropriat 10 mp în partea de sud a localitatii.

Intimatii mai arata ca au chemat recurenta la negociere pentru solutionarea amiabila a litigiului, însa ofertele lor de împacare au fost refuzate. Sonda amplasata pe 10 mp de teren afecteaza întreaga suprafata de teren care a fost distrus de calea de acces si de zona de protectie.

Analizând sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs si, din oficiu, tribunalul retine ca recursul este întemeiat si va fi admis pentru considerentele pe care le vom arata în continuare.

Imobilul în litigiu este înscris în CF 9 Rusi nr. top. 9/3, loc de casa, de 1152 mp, fiind proprietatea tabulara a reclamantilor F. C. si F. D. Întabularea dreptului de proprietate al reclamantilor s-a facut prin încheierea nr. 34148/2010.

La baza acestei întabulari a stat sentinta civila nr. 3/2010 a Judecatoriei Sibiu prin care s-a admis actiunea reclamantilor în prestatie tabulara, actiune prin care acestia si-au valorificat un antecontract de vânzare-cumparare încheiat în anul 1983 si, de asemenea, s-a rectificat eroarea de identificare a imobilului dobândit de reclamanti.

Recurenta este înscrisa ca proprietar asupra unui loc de casa cu sonda, în suprafata de 10 mp în CF 4 Slimnic sat Rusi nr. top. 9/2, întabularea fiind facuta în temeiul H.G. 834/1991 cu titlu de construire.

În fapt, prin expertizele extrajudiciare aflate la dosar se constata ca sonda se afla pe terenul proprietatea reclamantilor, înscrierea sa în CF 4 Slimnic sat Rusi nr. top. 9/2 fiind gresita (a se vedea documentatia aflata la fila 32-35 dosar fond, documentatia fiind efectuata la cererea reclamantilor în anul 2009, în vederea uzucaparii terenului pe care se afla amplasata sonda. Ulterior, dreptul de proprietate a fost dobândit prin prestatie tabulara).

Aceasta stare de fapt a fost confirmata si prin expertiza topografica efectuata în fata instantei de fond, f.76-77, care a concluzionat ca terenul înscris în CF 9 Rusi nr. top. 9/3, loc de casa, de 1152 mp, este proprietatea tabulara a reclamantilor F. C. si F. D. Expertul numit de instanta a aratat ca „suprapus peste acest teren a fost identificat eronat din punct de vedere CF nr. top. 9 din CF 7 Rusi care în urma încheierii 70300/2008 se dezmembreaza în nr. top. nou 9/1 si nr. top. 9/2 care ulterior se transmite în CF 4 Rusi loc de casa+sonda 142 Grup 1 Rusi în proprietatea S. „R.” S.A. Medias”.

Fata de aceasta concluzie a expertizei topografice, solutia primei instante apare ca neîntemeiata si ca urmare se impune modificarea acesteia.

Expertul a aratat clar ca exista o suprapunere între cele doua terenuri si o identificare eronata de CF, ca urmare nu se justifica admiterea actiunii în revendicare, atât timp cât ambele parti aveau un titlu de proprietate, chiar daca al pârâtei era afectat de o eroare de identificare.

Dar chiar si în cazul în care consideram ca reclamantii au dovedit dincolo de orice dubiu dreptul lor de proprietate asupra întregului teren înscris în CF 9 Rusi nr. top. 9/3, loc de casa, de 1152 mp, actiunea este neîntemeiata.

În ceea ce priveste utilizarea subsolului unei proprietati imobiliare, art. 44 alin. 5 din Constitutie prevede ca "pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii". Asadar, limitarea exercitiului dreptului de proprietate prin folosirea subsolului unei proprietati trebuie sa fie justificata de un interes general si trebuie însotita si de acordarea unei indemnizatii pentru prejudiciul produs proprietarului. Cuantumul acestei despagubiri se calculeaza proportional cu paguba produsa si poate fi stabilit de comun acord de catre cei implicati, sau în caz de neîntelegere, de catre instanta de judecata, conform art. 44 alin. 6 din Constitutie.

Prin Legea gazelor nr. 351/2004 (ca si prin alte legi speciale) se instituie în favoarea beneficiarilor de licente de exploatare a gazelor naturale un drept de superficie gratuita asupra imobilelor afectate de aceste obiective. Aceasta nu înseamna însa ca beneficiarii licentelor sunt scutiti de plata oricarei despagubiri. Dimpotriva, pentru mentinerea unui just echilibru între interesul general si cel particular si în virtutea principiului echitatii si al dreptului proprietarului la respectarea bunurilor sale, este obligatorie acordarea unei despagubiri care sa acopere prejudiciile suportate de proprietar, prin restrângerea prerogativelor recunoscute de art. 480 Cod civil. Pe de alta parte, chiar daca obligatia despagubirii proprietarului nu ar fi fost reglementata la nivelul legilor speciale, aceasta era impusa atât de prevederile constitutionale cât si de cele ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.

Conform art. 44 alin. 5 din Constitutie, autoritatea publica ce acorda licenta de exploatare are obligatia de a-l despagubi pe proprietar pentru daunele provocate solului, plantatiilor sau constructiilor sau pentru orice alta dauna. În practica judiciara s-a apreciat ca în sintagma "orice alta dauna" este inclusa imposibilitatea proprietarului de a realiza constructii pe terenul afectat, scaderea valorii de circulatie a terenului sau constructiilor pe piata libera etc.

Curtea  Constitutionala, sesizata fiind cu o cerere de a se constata neconstitutionalitatea unor dispozitii din Legea gazelor a hotarât ca, potrivit dispozitiilor constitutionale, legiuitorul este competent sa stabileasca regimul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, astfel încât sa nu contravina intereselor generale sau intereselor particulare ale altor subiecte de drept, "instituind astfel limitari rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat".

În acelasi sens, art.1 din Protocolul aditional nr.1 la Conventia europeana a drepturilor Omului si practica constanta a Curtii europene care reglementeaza protectia proprietatii prevede în alin.1 ca „ Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauza de utilitate publica si în conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.”

Alineatul 2 aduce însa o limitarea acestui drept prevazând ca „Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor.”

În cauza Sporrong et Lonnroth c/Suediei Curtea a retinut ca nu a operat o expropriere de fapt a proprietarilor cât timp acestia puteau sa-si foloseasca bunurile, sa le vânda, sa le lase mostenire, sa le doneze sau sa le ipotecheze. Cu toate acestea, interdictiile de construire, pierderea posibilitatii de a vinde imobilele în conditii normale de piata, desi lasa intact, din punct de vedere juridic, dreptul celor interesati de a dispune de bunurile lor si de a le folosi, sunt totusi în masura sa reduca semnificativ posibilitatea practica a acestora de a-l exercita. În consecinta, dreptul de proprietate devine precar, fiind afectat în însasi substanta sa, asa încât interdictiile aratate se constituie într-o povara speciala si excesiva pe care ar putea-o face legitima numai posibilitatea de a reclama scurtarea duratei interdictiei sau aceea de a cere reparatii.

În cauza Mellacher si altii c/ Austria sau în cauza James si altii c/ Marea Britanie Curtea recunoaste competenta statului de a reglementa folosinta unor bunuri proprietate privata atunci când se urmareste un scop de interes general dar, în aceeasi masura, nu trebuie pierdute din vedere imperativele de protejare a interesului individual, iar pastrarea raportului de proportionalitate implica acordarea unei despagubiri, dreptul de indemnizare fiind un element constitutiv al dreptului de proprietate.

Aceasta solutie de mentinere a sondei pe terenul reclamantilor se impune cu atât mai mult fata de starea de fapt existenta în cauza.

Sonda în litigiu exista la data la care reclamantii au dobândit terenul, deci acestia cunosteau existenta sondei atât la data intrarii în posesia lui, în anul 1986, cât si la data la care si-au reglementat situatia juridica a imobilului în anul 2010. Ca urmare, ei au preluat terenul cu sarcinile impuse de existenta sondei pe teren, sarcini pe care trebuie sa le respecte, ei neputând dobândi mai mult decât avea antecesorul lor.

Ca aceasta este interpretarea corecta a dispozitiilor legale referitoare la proprietate si limitele ce pot fi aduse proprietatii pentru cauza de utilitate publica a confirma si legiuitorul care, în noul Cod civil reglementeaza expres dreptul de trecere pentru utilitati în art.621 care prevede ca proprietarul este obligat sa permita trecerea pe fondul sau a retelelor edilitare daca trecerea prin alta parte ar fi (…) foarte costisitoare. Pentru aceasta proprietarul are dreptul la despagubiri, care, în cazul unor utilitati noi, trebuie sa fie si prealabile.

Aceste text legal, chiar daca a fost adoptat dupa nasterea acestei situatii juridice, este aplicabil si cauzei de fata, în temeiul art.6 alin.6 din noul Cod civil care prevede ca „ Dispozitiile legii noi sunt de asemenea aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii în vigoare a acesteia, derivate din (…) raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea în vigoare a legii noi.” 

Fata de toate aceste dispozitii din Constitutia României, legislatia interna si Conventia Europeana a Drepturilor Omului tribunalul constata ca recursul este întemeiat si, în baza art.312 Cod proc. civ. va fi admis cu consecinta modificarii în tot a sentintei atacate si respingerii actiunii formulate de reclamanti ca neîntemeiate, singura posibilitate oferita acestora pentru reîntregirea dreptului lor de proprietate fiind aceea de a cere despagubiri.

Domenii speta

Spete similare