Cererile referitoare la un anumit bun din patrimoniu (chiar dacă au ca finalitate scoaterea acestui bun din activul debitoarei) nu sunt de competenţa judecătorului sindic, legea reglementând strict competenţele acestuia

Constată că prin cererea formulată la data de  16.02.2012 reclamanta SC D. P. D.  P. A. SRL Bucureşti a chemat în judecată pe pârâta SC T.  C. SRL, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună  obligarea pârâtei  la restituirea bunurilor ce au făcut  obiectul contractelor de comodat nr. 433-1/30.06.2009 şi nr. 433-2/30.06.2009 respectiv  a celor două tancuri de răcire  tip Krios-KC, marca Westfalia – Japy, seria 07J60-02802 şi seria 07J60-02803.

În motivare, a arătat că în data de 30.06.2009 între  SC D. P. D.  P. A. SRL Bucureşti  în calitate  de cumpărător şi SC T.  C. SRL  s-a încheiat  contractul de aprovizionare cu lapte nr. 433, contract  ce a fost modificat succesiv  prin 4 acte adiţionale încheiate în datele de  01.10.2009, 15.12.2009, 09.02.2010 şi 28.04.2010.

S-a susţinut că, deşi  avea obligaţia de a furniza anumite  cantităţi de lapte  conform graficului de livrare stabilit de comun acord, în data de 08.10.2010 debitoarea a refuzat accesul a două autocisterne sosite în vederea aprovizionării cu lapte în conformitate cu condiţiile  contractuale.

Prin refuzul  de a mai furniza lapte conform contractului, pârâta şi-a încălcat în mod nejustificat obligaţia asumată, deşi creditoarea  îşi îndeplinise până la acel moment toate obligaţiile care îi reveneau.

Având în vedere refuzul pârâtei SC T. C. SRL  de a-şi îndeplini obligaţiile  contractuale, prin notificarea înregistrată sub nr.  4627/19.10.2010 reclamanta  a adus la cunoştinţa acesteia rezilierea contractului de aprovizionare cu lapte, în conformitate  cu prevederile  art. 28, pct. ii din contract.

Reclamanta a arătat că la data de 30.06-2009, în considerarea contractului de aprovizionare  cu lapte  din aceeaşi dată au fost încheiate două contracte de comodat, nr. 433-1 şi nr. 433-2 având ca obiect  darea în folosinţă gratuită a două tancuri de răcire şi stocare a laptelui marca Westfalia – Japy având o capacitate de 6.000 de litri fiecare.

Prin notificarea nr. 4678/21.10.2010 reclamanta a adus la cunoştinţa  SC T.C. faptul că la data de  25.10.2010 se va prezenta la ferma Robăneştii de Sus pentru preluarea celor două tancuri de răcire, aflate în proprietatea  reclamantei.

Răspuns  la notificarea efectuată, prin adresa  nr. 147/22.10.2010 T. C.  a arătat că  refuză să predea tancurile de răcire. Deşi a  trecut un an de la acest moment, debitoarea nu a înţeles să restituie  bunurile proprietatea reclamantei şi nici  să permită accesul  angajaţilor  SC D. P. D.  P. A. SRL Bucureşti în vederea preluării  acestor bunuri.

S-a  precizat că , ulterior  deschiderii procedurii insolvenţei  în privinţa debitoarei SC T. C.,  reclamanta s-a adresat atât administratorului judiciar cât şi debitoarei în vederea recuperării acestor bunuri, dar  nu a primit nici un răspuns.

Având  în vedere  calitatea de proprietar a reclamantei  asupra bunurilor sus menţionate, aceasta a considerat că are dreptul  la recuperarea şi extragerea lor din patrimoniul debitorului  întrucât acestea nu-i aparţin.

S-a precizat că, potrivit clauzei  nr. 5.1 din contractele de comodat „ comodantul are dreptul de a ridica  oricând  Bunurile fără o prealabilă notificare” iar  potrivit clauzei nr. 6.2 „ comodatarul  are obligaţia de a permite  ridicarea Bunurilor de către Comodant, fără a formula obiecţiuni, caz în care contractul va fi reziliat de drept”.

Reclamanta a  susţinut  că, având în vedere prevederile contractuale  precum şi dispoziţiile legale - art. 1560 şi urm  Cod Civil – T. C. avea obligaţia de a restitui  la solicitarea reclamantei  bunurile care au făcut  obiectul contractelor de comodat, cu atât mai mult  cu cât la data solicitării  fusese reziliat şi contractul de furnizare de lapte care constituia premisa încheierii acestor contracte de comodat.

A considerat reclamanta  faptul că este evident că  bunurile  proprietatea acesteia trebuie restituite cât mai curând posibil, neexistând nici un temei pentru reţinerea acestora, întrucât dreptul de proprietate asupra bunurilor ce au făcut obiectul  contractelor de comodat menţionate  aparţine  SC D. P. D.  P. A. SRL Bucureşti având în vedere  că aceste contracte prin care a fost transmis către SC T.C. SRL numai un drept de folosinţă asupra acestor  bunuri şi-au încetat existenţa, precum şi faptul că contractul  de aprovizionare cu lapte în considerarea căruia au fost încheiate contractele de comodat a fost reziliat.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 90, alin. 1 din Legea nr. 85/2006 şi OG nr. 51/1997.

Au fost anexate acte în susţinerea cererii.

La acest termen de judecată s-a pus în discuţia părţilor excepţia necompetenţei judecătorului sindic în soluţionarea cererii.

Se reţine că în conformitate cu art. 2 din legea insolvenţei, scopul acestei legi este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului prin reorganizare sau prin transformarea patrimoniului în lichidităţi.

Cererile referitoare la un anumit bun din patrimoniu (chiar dacă au ca finalitate scoaterea acestui bun din activul debitoarei) nu sunt de competenţa judecătorului sindic, legea reglementând strict competenţele acestuia: exercitarea "procedurilor prevăzute de prezenta lege" (art. 6), soluţionarea cererilor prevăzute la art. 11 alin. 1, controlul judecătoresc asupra măsurilor luate de administratorul judiciar şi cererile de natură judiciară "aferente procedurii insolvenţei".

Or, cererea de restituire a unor bunuri în temeiul unor contracte încheiate între debitoarea în insolvenţă şi reclamant nu este aferentă procedurii insolvenţei şi nu atrage competenţa judecătorului sindic. Cererea nu poate fi calificată ca o acţiune de realizare a creanţei în sensul art. 36 din lege, iar faptul că art. 90 dă dreptul proprietarului bunului de a-l recupera de la debitorul ce îl deţine nu determină competenţa judecătorului sindic - pe lângă faptul că nu este prevăzută de lege această competenţă, fiind şi excesiv.

În consecinţă, raportându-se la disp. art. 1-2 şi 159 C.pr.civ., va fi declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.

Domenii speta

Spete similare