Daune-interese, chemare in garantie, lipsa calitate procesuala pasiva parat

Sentinţă civilă 628/2013 din 23.04.2013


Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 04.12.2012, reclamanta SC S.T. SRL a chemat în judecată pârâta G&B  LEASING GMBH - prin madatar  DM I.C., solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa  să se dispună obligarea acesteia la restituirea autotractorului cap tractor R 402, marca Scania, cu seria de identificare XLER4X20004443319 sau contravaloarea acestuia, să fie obligată pârâta la plata sumei de 200000 lei cu titlu de daune interese compensatorii, reprezentând prejudiciul cauzat de lipsa de folosinţă a acestui autovehicul începând data ridicării abuzive a acestuia (01.09.2011) şi până la restituirea efectivă, cu posibilitatea măririi sau micşorării câtimii obiectului cererii în raport de sumele care se vor stabili potrivit probelor ce se vor administra, cu obligarea la cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat că între reclamantă şi pârâtă s-a  încheiat contractul de leasing nr…./05.03.2008 prin care reclamanta a preluat de la pârâtă în sistem leasing, două bucăţi autotractoare marca Scania R 420 LA 4X2 HLA, având seriile de şasiu XLER4X20055120312, respectiv XLER4X20055120257.

Că la data de 01.09.2011 pârâta s-a deplasat la sediul reclamantei din loc. BF, sub pretextul neachitării la scadenţă de către societatea reclamantă a ratelor, a procedat în mod abuziv la ridicarea unui alt autovehicul  decât cel ce făcea obiectul  contractului de leasing, autovehicul ce are exclusiv în proprietatea societăţii, acest aspect rezultând din procesul verbal întocmit la faţa locului  unde s-a menţionat expres că „auto nu corespunde cărţii de identitate”.

A mai arătat reclamanta că a încercat soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, chemând pârâta la conciliere directă, însă aceasta nu a dat curs invitaţiei, faptele acesteia constituind premisele antrenării răspunderii civile delictuale potrivit art.998 şi următoarele din Codul Civil.

În drept şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art.998, 999 C.pr.civ.

La data de 21.01.2013, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind nefondată, cu cheltuieli de judecată, iar la data de 25.01.2013 pârâta a depus o cerere de chemare în garanţie a numitei SC DM I.C. SRL.

La data de 19.02.2013, chemata în garanţie  SC DM I.C. SRL a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată şi nefondată, cu cheltuieli de judecată.

La termenul de judecată din 19.03.2013, s-a pus în discuţie calificarea obiectului primului capăt de cerere, respectiv dacă reclamanta a înţeles să învestească instanţa cu  o acţiune în revendicare mobiliară sau cu o acţiune privind obligaţia de restituire a autotractorului, întemeiată pe contractul de leasing, apărătorul arătând că reclamanta a înţeles să promoveze o acţiune în revendicare, urmând să solicite contravaloarea autotractorului, întrucât obiectul acţiunii ar fi pierit.

La data de 02.04.2013, reclamanta a depus o precizare scrisă prin care a arătat că solicită obligarea pârâtei la contravaloarea autovehiculului marca Scania, cu seria de identificare XLER4X20004443319, ridicat la data de 01.09.2011, renunţând la capătul de cerere privind acţiunea în revendicare, temeiul juridic indicat fiind dispoziţiile art. 998-999 şi urm. C.civ.

La termenul de judecată din  16.04.2013, instanţa din oficiu a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine următoarele:

Între reclamantă şi pârâtă, la data de 05.03.2008, s-a încheiat contractul de leasing nr. ….. (filele 25 şi urm) având ca obiect 2 buc. Autotractoare tip SCANIA R 420 LA 4x2 HLA, serie de sasiu XLER 4x20055120312 şi XLER 4x20055120257, an de fabricaţie 2005.

Între pârâtă şi chemata în garanţie a fost încheiat, la data de 09.04.2008, contractul de prestări servicii (filele 39 şi urm)  având ca obiect colectarea debitelor restante şi/sau recuperarea obiectelor contractelor încheiate de beneficiar (pârâta) de la clienţii-debitori ai acesteia.

La data de 04.08.2011, pârâta a împuternicit chemata în garanţie în vederea efectuării tuturor procedurilor legale pentru reposesia celor două vehicule ce au făcut obiectul contractului de leasing încheiat cu reclamanta.

În acest scop, reprezentantul chematei în garanţie a preluat de la reclamantă autovehiculul cap tractor SCANIA R 402 serie saşiu XLER 4x20055120312, încheindu-se procesul verbal de predare primire din 01.09.2011, cu anexa privind starea bunului (filele 33, 34).

Prin acţiunea formulată, aşa cum a fost precizată, reclamanta solicită obligarea pârâtei la contravaloarea autovehiculului marca Scania, cu seria de identificare XLER4X20004443319, ridicat la data de 01.09.2011, în temeiul art. 998-999 şi urm. C.civ., renunţând la capătul de cerere privind acţiunea în revendicare, cel de-al doilea capăt de cerere rămânând nemodificat.

Pârâta a chemat în garanţie pe prestatorul cu care a încheiat contractul având ca obiect recuperarea bunurilor.

Având în vedere obiectul acţiunii, aşa cum a fost precizat, precum şi cadrul procesual stabilit prin cele două cereri cu care instanţa a fost învestită, se reţin următoarele:

Potrivit art.  998-999 C.civ. orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obliga pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara. Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau prin imprudenta sa.

Rezultă deci condiţiile pentru atragerea răspunderii civile delictuale, respectiv existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat.

Pe de altă parte, instanţa mai reţine că pentru promovarea unei acţiuni civile sunt necesare următoarele condiţii: afirmarea unui drept, interesul, capacitatea procesuală şi calitatea procesuală.

Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitatea procesuală activă) precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă).

Reclamantul, fiind cel care porneşte acţiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât şi calitatea pasivă, indicând obiectul cererii, motivele de fapt şi drept, iar instanţa trebuie să verifice această calitate procesuală, putând invoca această neregularitate prin excepţia lipsei calităţii procesuale şi din oficiu, în orice stare a pricinii.

În acest sens, din actele depuse la dosar, se constată că nu pârâta este cea care a cauzat prejudiciul pretins de reclamantă, în condiţiile în care bunul ce a făcut obiectul reposesiei a fost preluat de către chemata în garanţie şi transportat la sediul unei societăţi terţe, unde a fost lăsat în custodie, dispărând ulterior, fapt care a făcut obiectul unei plângeri penale adresate IPJ V (fila 79), aspect reiterat şi de reclamantă în precizarea depusă la data de 02.04.2013.

Sub acelaşi aspect, instanţa reţine că respectivul contract de prestări servicii din 09.04.2008, încheiat între pârâtă şi chemata în garanţie, nu poate fi asimilat unui contract de mandat în sensul art. 1532 şi urm. C.civ., neavând ca obiect obligaţia de a încheia unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte persoane, care îi dă împuternicire şi pe care o reprezintă, ci are ca obiect efectuarea de către prestator (chemata în garanţie) a unor activităţi de prestări servicii realizate prin mijloace legale, în scopul colectării debitelor restante şi/sau recuperarea obiectelor contractelor încheiate de beneficiar (pârâta) de la clienţii-debitori ai acesteia (în speţă, reclamanta).

Prin clauzele stipulate la art. VIII subpunctul 8.2., s-a prevăzut că beneficiarul nu răspunde juridic de legalitatea şi consecinţele activităţilor specifice întreprinse de către prestator în executarea contractului, în scopul realizării acestuia, toată răspundere pentru activităţile întreprinse în realizarea obiectului contractului revenind prestatorului.

În consecinţă, având în vedere, pe de o parte, că nu pârâta este cea care a efectuat activitatea de preluare a autovehiculului de la reclamantă, invocat ca fapt ilicit cauzator de prejudicii, sub forma arătată prin acţiunea precizată (contravaloarea acestuia) precum şi daune-interese reprezentând lipsa de folosinţă – al doilea capăt de cerere din acţiunea iniţială, iar pe de altă parte, că pârâta este exonerată de răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin eventualele activităţi ilicite ale prestatorului, instanţa va admite excepţia invocată din oficiu, privind lipsa calităţii procesuale pasive a acesteia.

În ceea ce priveşte cererea de chemare în garanţie, deşi se reţine, în principiu, existenţa clauzei enunţate mai sus privind atragerea răspunderii prestatorului pentru eventualele prejudicii cauzate în îndeplinirea obligaţiilor din contractul de prestări servicii, faţă de cadrul procesual dat de cererile cu care instanţa a fost învestită şi calitatea procesuală a părţilor, se constată că între reclamant şi chemata în garanţie nu există niciun raport juridic direct pe plan procesual, acţiunea principală, aşa cum a fost precizată, netinzând la stabilirea unui drept potrivnic în raport cu cea din urmă, nejustificându-se luarea măsurii prevăzute de art. 165 C.p.civ. (disjungerea), întrucât nu sunt întrunite condiţiile acesteia, iar faţă de dispoziţiile art. 60 alin. 1 C.p.civ., având în vedere modul de soluţionare a cererii introductive, urmează a fi respinsă.

În temeiul art. 274 C.p.civ., având în vedere că reclamanta se află în culpă procesuală, determinând efectuarea de cheltuieli de judecată atât din partea pârâtei, cât şi din partea chematei în garanţie, în raport de înscrisurile justificative depuse la dosar, o va obliga la plata, cu acest titlu, a sumelor de 5625 lei către pârâtă (taxa de timbru şi timbrul judiciar pentru chemarea în garanţie – fila 47) respectiv 794,94 lei către chemata în garanţie (cheltuieli privind deplasarea la instanţă a reprezentantului – filele 116 şi urm).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia invocată din oficiu.

Respinge acţiunea precizată formulată de reclamanta SC ST SRL (societate aflată în reorganizare judiciară sub supravegherea administratorului judiciar S. SRL) cu sediul social în ….., împotriva pârâtei G&B  LEASING GMBH cu sediul ales la …. ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta G&B  LEASING GMBH împotriva chematei în garanţie SC DM I.C. SRL cu sediul în …..

Obligă reclamanta la 5625 lei cheltuieli de judecată către pârâtă şi la 794,94 lei cheltuieli de judecată către chemata în garanţie.

Cu recurs, în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 23 Aprilie 2013.

Preşedinte,

 Grefier,