Proces funciar.

Sentinţă civilă 802 din 11.05.2009


Prin plângerea înregistrată la această Judecătorie la data de _______ în urma declinării competenţei de către Miercurea-Ciuc prin sentinţa civilă 2081/17 noiembrie 2008 în favoarea Judecătoriei O.S., reclamanta Direcţia Silvică Miercurea-Ciuc din cadrul RNP R. în contradictoriu cu Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Harghita a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa:

-să constată nulitatea absolută a punctului 11 din hotărârea Comisiei Judeţene nr.4/2008 privind validarea anexei nr.39 poziţiile 1-120;

-obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea plângerii s-a arătat că prin hotărârea anterior menţionată s-a dispus validarea suprafeţei de 1,56 ha pentru Composesoratul S.-M., validare ce este nulă absolut, anexa fiind întocmită pe seama unor persoane fizice, membrii composesori care nu au formulat cereri pentru reconstituirea în lipsa dovedirii suprafeţelor pe care le-au deţinut anterior naţionalizării.

Reclamanta şi-a întemeiat în drept plângerea formulată pe disp.art.III lit.a din Legea 169/1997.

În susţinerea acesteia au fost depuse adresa nr.2394/6 mai 2008 şi anexa nr.39/din Hot.4/2008 a Comisiei Judeţene.

Pârâta Comisia Judeţeană a depus întâmpinare, arătând că cele susţinute de reclamanta nu corespund realităţii.

S-a precizat că potrivit HG nr.890/2005 nu se impunea ca cererea să fie formulată de fiecare membru composesor, ci doar de reprezentantul legal al formei asociative, această cerere fiind înregistrată sub nr.3/16 septembrie 2005.

S-a arătat că suprafaţa validată este o diferenţă de teren forestier pentru care nu s-a reconstituit dreptul de proprietate anterior şi pentru care s-a eliberat titlul de proprietate nr.1116/10 aprI. 2003 iar dovada dreptului de proprietate s-a făcut prin cărţile funciare nr.499 şi 968 ale comunei S.-M..

Referitor la construcţiile care există pe terenurile forestiere retrocedate s-a subliniat că nu mai pot trece în proprietatea persoanelor fizice sau juridice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor disp.art.31 al.3,4,7,8 şi 9 din Legea 1/2000 fiind declarate neconstituţionale prin Decizia nr.602/20 mai 2008.

Întâmpinarea a fost întemeiată în drept pe disp.Legii 18/1991, 247/2005 şi HG 890/2005.

În susţinerea întâmpinării au fost depuse cererea înregistrată sub nr.2/14 septembrie 2005, nr.3/16 septembrie 2005, declaraţia preşedintelui Composesoratului N., copii de pe cărţile funciare 499 şi 968 al comunei S.-M., sentinţa civilă nr.588/18 aprI. 2000, copia registrului din comuna S.-M. titlul de proprietate nr.11116/10 aprI. 2002 respectiv anexa 54 validată prin Hot.nr.9/2000 şi Hot.3/2001 şi extras din Hot.3/2002 (f.27-65).

În şedinţa de judecată din 2 februarie 2009 instanţa a pus în vederea părţilor necesitatea introducerii în cauză a Composesoratului „N.” S.-M. pentru opozabilitate, pârâta Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor exprimând poziţia în sensul introducerii în cauză a Composesoratului „N.” S.-M. şi a Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor comuna S.-M..

Pârâta Composesoratul „N.” S.-M. a formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii.

Arată că potrivit art.63 al.2 din Registrul aprobat prin HG.890/2005 – în cazul formelor asociative existente cererea de reconstituire se formulează de către reprezentantul legal al formei asociative, astfel persoana îndreptăţită să depună cererea, era preşedintele, mandatat să depună la Comisia Locală cererea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere naţionalizate.

Arată că din actele justificative depuse la dosar rezultă că în momentul naţionalizării terenul forestier de 1,56 ha restituit în baza Titlului de proprietate 100056/11 aprI. 2008 s-a aflat în proprietatea Composesoratului  din S.M. al cărui succesor în drepturi este Composesoratul „N.”.

Membrii composesoratului nu trebuie să facă dovada dreptului de proprietate exclusivă în vederea reconstituirii dreptului de proprietate ei având drept de proprietate sub forma cotei indivize.

Astfel Comisia Judeţeană în mod legal şi întemeiat a constatat că ei sunt îndreptăţiţi la restituirea suprafeţei de 1,56 ha situat în U.P.VII U.A. 108A şi U.A.111.

Anexa nr.39 validată prin Hot.4/2008 a Comisiei Judeţene a fost întocmită cu respectarea cerinţei exprese a regulamentului în sensul menţionării în mod expres a numelui fiecărui membru composesor şi a suprafeţelor de teren  pe care ar primi „scriptic” însă  restituirea nu trebuie solicitată separat.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa constată următoarele:

Prin Hot.nr.4/2008 pct.11 a Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Harghita s-a validat Anexa nr.39 poziţiile 1-120 cu o suprafaţă de 1,56 ha pentru Composesoratului „N.” S.-M.. Reclamanta solicită constatarea nulităţii absolute a acestui punct întemeind plângerea pe prevederile art.III lit.a din Legea 169/1997.

Plângerea reclamantei este neîntemeiată.

Astfel în ceea ce priveşte susţinerea reclamantei că Anexa nr.39 este întocmită pe seama unor persoane fizice-membrii composesori, care nu au depus cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, se reţine că această susţinere nu este reală şi fondată întrucât această anexă respectă întocmai modelul prevăzut în HG nr.890/2005 art.63 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuirea şi funcţionarea comisiilor locale şi judeţene  de fond funciar, în care există şi precizarea următoare: „Cererea se formulează de către reprezentantul legal al formei asociative, respectiv de comisia ad-hoc a formei asociative.” Rezultă de aici că nu este necesar ca fiecare membru composesor să depună o cerere la comisia locală, ea fiind formulată de către reprezentantul legal al formei asociative, S.A. în calitate de preşedinte, aşa cum prevăd dispoziţiile art.26, alin.1 din Legea nr.1/2000, cu modificări, rt.63 din Regulament –HG nr.890/2005 şi înregistrată la Comisia Locală sub nr.3/16.09.2005.

De menţionat că pârâtul Composesoratului „N.” S.-M. a fost înregistrat în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor de pe lângă Judecătoria O.S., preşedintele fiind mandatat să depună la Comisia Locală cererea de reconstituire a dreptului de proprietate.

Referitor la susţinerea că aceşti membri composesori sau moştenitorii acestora nu aveau cum să solicite reconstituirea dreptului de proprietate deoarece nu putea face dovada suprafeţelor pe care le-au deţinut anterior naţionalizării, se reţine că suprafaţa validată cu Hotărârea Comisiei Judeţene nr.4/2008 este o diferenţă de teren forestier pentru care nu s-a reconstituit dreptul de proprietate anterior (prin Anexa nr.54 validată cu Hotărârea nr.9/2000, şi modificată cu Hotărârea nr.3/2002) şi pentru care s-a eliberat şi Titlul de proprietate nr.11116/10 aprI. 2003 pentru o suprafaţă de 574,8900 ha

Dovada dreptului de proprietate a Composesoratului s-a făcut prin Cărţile funciare nr.499 şi nr.968 ale comunei S.M.. În acest sens s-a verificat şi exactitatea tabelului anexă la Declaraţia pe propria răspundere înregistrată la Primăria comunei S.-M. sub nr.1839/2008 în care figurează fondul forestier ce a aparţinut Composesoratului S.-M..

Prin act doveditor în accepţiunea legii speciale se înţeleg acele acte prin care se poate stabili dacă bunul solicitat s-a aflat în proprietatea persoanei îndreptăţite ori cărţile funciare  sunt fără dubiu acte pentru dovedirea dreptului de proprietate în sistem de carte funciară.

În ce priveşte critica adusă întocmirii anexei 39, se reţine că nu s-a făcut nici o încălcare a legii, în modelul anexei 39 la Regulament la pct.1-6 fiind arătate semnificaţia coloanelor: „numele şi prenumele membrului formei asociative, numele şi prenumele persoanelor solicitante,…” astfel comisia pentru respectarea prevederilor art.63 al.2 din Regulament a procedat la împărţirea pur administrativă (internă) a suprafeţei de 1,56 ha între membrii composesori.

Ar fi greşit a reţine concluzia trasă  de reclamanta că astfel Comisia Judeţeană a împărţit între asociaţii în mod arbitrar suprafeţele de teren şi a validat fără obiecţii anexa, neexistând o împărţire faptică terenul în cauză urmează să rămână în proprietatea exclusivă a pârâtului, membrii composesoratului având un drept de proprietate sub forma cotei indivize.

Având în vedere cele de mai sus instanţa văzând şi disp.Legii 18/1991 republicat, Legea 247/2005, HG.890/2005 modificat va respinge plângerea reclamantei ca neîntemeiată.