Încredinţare minor

Dosar nr.10825/302/2008

ROMÂNIA

JUDECATORIA SECTORULUI 5 BUCURESTI – SECŢIA A II-A CIVILĂ

Sentinţa civilă nr.1360

Şedinţa publică de la 12.02.2009

Pe rol soluţionarea cererii de chemare în judecată privind pe reclamanta P I şi pe pârâtul C C şi Autoritatea Tutelară, având ca obiect încredinţare minor.

La apelul nominal făcut in şedinţă publică au răspuns reclamanta personal personal, martora I M, lipsind pârâtul şi reprezentantul autorităţii tutelare.

Procedura legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei că prin compartimentul registratură au fost depuse la dosar relaţii de la INEP cu privire la domiciliul pârâtului, prin care se comunică faptul că numitul C C figurează înregistrat cu domiciliul în Bucureşti.

Reclamanta depune la dosar copia certificatului său de naştere.

Instanţa procedează la audierea martorei IM, sub prestare de jurământ religios, declaraţia acesteia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat şi probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Având cuvântul în dezbateri asupra fondului, reclamanta, personal, solicită admiterea acţiunii, încredinţarea minorei C M A spre creştere şi educare, obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere în funcţie de venitul minim pe economie, fără cheltuieli de judecată.

INSTANŢA

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti la data de 30.10.2008 sub nr.10824/302/2008, reclamanta P I a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa, în contradictoriu cu pârâtul C Cşi cu Autoritatea Tutelară , să dispună încredinţarea spre creştere şi educare către sine a minorei C M A.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a avut o relaţie de concubinaj cu pârâtul, relaţie din care a rezultat minora C M A, recunoscută de acesta. În prezent minora se află în întreţinere exclusivă a reclamantei, pârâtul necontribuind la cheltuielile de creştere şi educare ale minorei.

În drept, cererea a fost motivată pe dispoziţiile din Codul familiei.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 6 lei şi timbru judiciar de 1lei.

În dovedirea cererii reclamanta a depus la dosar în copie: certificat de naştere al minorei, cartea sa de identitate şi a pârâtului.

Pârâtul, deşi legal citat, nu s-a prezentat şi nici nu a formulat întâmpinare.

În dovedirea cererii, instanţa a încuviinţat reclamantei la termenul din data de 04.12.2008 proba cu înscrisuri şi 2 martori. În cadrul probei cu înscrisuri, reclamanta a depus la dosar adeverinţa privind veniturile realizate de aceasta, copia certificatului său de naştere şi referatul de ancheta socială, efectuat la domiciliul reclamantei de către autoritatea tutelară, fiind depus referatul la data de 14.01.2009 (filele 20-21).

La termenul din 12.02.2009 a fost audiată martora I M sub prestare de jurământ religios, declaraţia acesteia fiind consemnată şi ataşată la dosar.

La solicitarea instanţei, au fost depuse la dosar relaţii de la INEP, prin care se comunică faptul că numitul C C figurează înregistrat cu domiciliul în B.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Minora CM A, în afara căsătoriei, fiind recunoscută de către tată, pârâtul C C.

Aşa cum rezultă din raportul de anchetă socială, coroborat cu  declaraţia martorei IM, de creşterea şi îngrijirea minorei se ocupă, de la despărţirea părţilor, reclamanta, ajutată de bunica maternă, de aproximativ patru ani pârâtul manifestând un dezinteres total faţă de creştere şi educarea minorei, în sensul că nu contribuie la cheltuielile acesteia şi nu o vizitează.

Faţă de cele arătate, ţinând cont că şi din raportul de anchetă socială rezultă că mama prezintă garanţii morale şi materiale,  instanţa apreciază că este în interesul minorei să fie încredinţată spre creştere şi educare mamei, astfel că va admite cererea şi conform art.65 C.fam. rap.la art.42 al.2 C.fam. va încredinţa minora  spre creştere şi educare mamei.

În ceea ce priveşte pensia de întreţinere, potrivit prevederilor art. 86 alin 3 C. fam. descendentul cât timp este minor are drept la întreţinere oricare ar fi pricina nevoii în care se află. Obligaţia de a contribui la cheltuielile privind întreţinerea copilului minor reprezintă, aşadar, aspectul patrimonial al îndatoririlor părinteşti legate de creşterea, îngrijirea şi educarea acestuia. Întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti, astfel cum statuează art. 94 alin. 1 C. fam.

Conform art.65 C.fam. rap.la art.42 al.3 C.fam. şi văzând dispoziţiile art.86 şi 94 C.Fam., instanţa va obliga pârâtul la plata pensiei de întreţinere în sumă de 120 lei lunar, reprezentând 1 din veniturile prezumate ale acestuia (egale cu venitul minim la nivelul economiei naţionale astfel cum a fost stabilit prin HG 1051/2008), cu începere de la data introducerii acţiunii şi până la majoratul minorei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamanta P I, împotriva pârâtului C C citat prin afişare la uşa instanţei, în contradictoriu cu AUTORITATEA TUTELARĂ Încredinţează mamei reclamante spre creştere şi educare pe minora C M A.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă în favoarea minorei a unei pensii de întreţinere în sumă de 120 lei lunar, cu începere de la data introducerii acţiunii şi până la majoratul acesteia.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Domenii speta

Spete similare