Revizuire. cazuri de revizuire .conditii ce se cer a fi indeplinite.

DOSAR NR. 5231/301/2009

REVIZUIRE. CAZURI DE REVIZUIRE .CONDITII CE SE CER A FI INDEPLINITE.

Prin sentinta penala nr. 29 din 02.06.2009 pronuntata in dosarul nr. 5231/301/2009 Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti a dispus in  baza art. 403 al.3 C.p.p vazând si disp. art. 394 C.p.p. respingerea ca inadmisibila a cererii de revizuire formulata de revizuientul S G , cu privire la sentinta penala nr. 168/2003 pronuntata de Tribunalul Militar Bucuresti , definitiva prin decizia penala nr.51/2004 a Curtii Militare de Apel .

In baza art. 192 al.2 C.p.p revizuientul a fost obligat  la 300 lei cheltuieli judiciare catre stat.

Prin sentinţa penală nr.168/18.07.2003 a carei revizuire s-a solicitat pronuntata de Tribunalul Militar Bucureşti in dosarul nr. 260/2002 s-a dispus condamnarea inculpatului S G la câte o pedeapsa de un an închisoare pentru săvârşirea a 2 infracţiuni de lovire sau alte violenţe prev.de art.180 al.21 Cp. (asupra părţilor vătămate S C şi S A G), la câte o pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea a 2 infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal prev.de art.189 al.2 Cp. cu aplic.art.13 Cp (asupra celor doua  părţilor vătămate), la o pedeapsa de 5 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului, în baza art.306 Cp., la cite o pedeapsa de  1 an si 6  luni închisoare pentru savirsirea a  2 infracţiuni de tentativă la împiedicarea participării în proces, prev.de art. 20 rap.la art.2611 Cp. (în privinţa martorilor T D şi T S) ;in baza art. 1 şi art.4 din Legea 543/2002 a fost constatată graţierea integrală şi condiţionată a pedepselor stabilite pentru infracţiunile prev.de art.180 al.21 Cp. (doua fapte) şi prev.de art.20 rap.la art.2611 Cp(două fapte), fiind atenţionat inculpatul asupra disp.art.7 din Legea nr.543/2002;in temeiul disp.art.33-34 Cp i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5(cinci) ani închisoare, incidente fiind disp.art.71-64 Cp;conform art.88 Cp s-a dedus din pedeapsă perioada arestului preventiv de la 16.12.2002 la 23.01.2003, în baza art. 113 Cp inculpatul a fost obligat la tratament medical, iar, pe latură civilă, s-a admis, în parte, acţiunea civilă exercitată de părţile civile S C şi minora S A G, în temeiul disp.art.346 şi art. 14 C.p.p., în ref.la art.998 şi 999 Cciv.

Inculaptul a fost trimis in judecata pentru savirsirea a  doua infractiuni prev. de art. 180 al. 2/1 Cp , iar în cursul cercetării judecătoreşti la termenul din 07.01.2003 instanta a dispus extinderea procesului penal cu privire la savirsirea infractiunilor  prev.de art.189 al.2 Cp. (două fapte), art.306 Cp. (o faptă) şi art.20 rap.la art.2611 Cp. (două fapte).

In sustinerea cererii de revizuire revizuentul a invocat in cazurile de revizuire prevazute de disp. art. 394 lit. a ,c,d si e C.p.p., respectiv descoperirea unor fapte si imprejurari care nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei , faptul ca un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărui revizuire se cere a fost declarat fals, faptul ca un membru al completului de judecată, procurorul sau persoana care a efectuat acte de cercetare penală a săvârşit o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere şi faptul ca două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia.

Instanta a retinut ca motivele invocate de revizuient referitoare la incalcarea dispozitiilor relative la asistenţa sa juridică şi nerespectarea dispoziţiilor referitoare la competenţa după materie şi după calitatea persoanei  la momentul solutionarii cauzei nu se  incadreaza in niciunul din cele 5 cazuri de revizuire expres şi limitativ prevăzute de dispozitiile art.394 al.1 C.p.p,iar o astfel de  încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei , dacă ar fi existat, ar fi fost luată în considerare în orice faza a procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii, fiind prevăzută sub sancţiunea nulităţii absolute.Mai mult in raport de momentul sesizarii instantei de judecata(29.10.2002)  si de calitatea inculpatului Tribunalul Militar Bucuresti era instanta competenta material si dupa calitatea persoanei sa solutioneze cauza potrivit dispozitiilor art. 26 pct. 1 din Cpp in vigoare la acea data, instantele militare raminind in continuare competente sa solutioneze cauza potrivit disp. art. IX pct 4 din legea 281/2003 potrivit cu care " cauzele aflate in curs de judecata la instantele militare , la data intrarii in vigoare a prezentei legi, date in competenta instantelor civile, vor continua sa fie judecate de instantele militare, potrivit legii anterioare".

Cu privire la motivul de revizuire referitor la indemnarea de către organele de cercetare, în cursul urmăririi penale, de a da o declaraţie, promiţându-i-se că se graţiază fapta de care era învinuit intemeiat pe dispozitiile art. 394 lit. d Cpp , revizuientul a precizat cu prilejul audierii sale la data de 24.11.2008 că acest motiv de revizuire se referă la dl.procuror C şi la dl.colonel M de la Garnizoana M.I, aratind si că împotriva acestora a formulat plângere la Parchetul Militar.

Instanta ,referitor la procurorul ce a intocmit rechizitoriul in cauza, a retinut ca  prin referatul nr.3315/2007 din 10.01.2008 întocmit de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Secţia Parchetelor Militare s-a constatat că cercetarea şi trimiterea în judecată a petentului s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data respectivă (rechizitoriul din 23.10.2002), fiind respectate drepturile învinuitului, iar, trimiterea în judecată s-a bazat pe materialul probator existent pentru infr.prev.de art.180 al.2 Cp. (2 fapte), concluzionindu-se că plângerea sub acest aspect este neîntemeiată şi tendenţioasă, aceasta fiind respinsă şi clasată .

In ceea ce il priveste pe lt.colonel M, prin adresa nr. 1706/II/2008 din 15.12.2008 Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti a comunicat Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti că, în urma verificărilor efectuate, în evidenţele unităţii nu a fost identificată nici o plângere formulată de numitul S G împotriva lt.colonel M G, ofiţer cu cercetarea penală specială în Garnizoana Bucureşti M.I.R.A.

Fata de considerentele anterior expuse, in raport de motivul invocat de revizuent, instanta a retinut ca nu sunt indeplinite conditiile prev. de art. 394 lit. d Cpp ,revizuentul nefacand dovada existentei vreunei hotariri judecatoresti definitive  sau vreunei ordonante emisa de procuror prin care sa se constate existenta  infractiunilor pe care sustine ca le-ar fi savirsit persoanele anterior mentionate, iar  pentru existenta acestui caz de revizuire trebuie indeplinite cumulativ doua  conditii si anume savirsirea unei infractiuni in legatura cu cauza a carei revizuire se cere de catre un membru al completului de judecată, procurorul sau persoana care a efectuat acte de cercetare penală ,iar prin savirsirea acestei infractiuni sa se fi ajuns la pronuntarea unei hotariri nelegale si netemeinnice in cauza.

In ceea ce priveste motivele invocate de  revizuient , respectiv  neaplicarea Legii 543/2002 referitoare la graţierea unor pedepse şi faptul ca judecatorul si procurorul care au participat in dosarul penal nr. 260/2002 au fost incompatibili, antepronuntindu-se, fata de aspectul ca petentul a fost arestat la primul termen de judecata instanta a retinut ca acestea nu se înscriu în niciunul din cazurile de revizuire prev.în art.394 al.1 C.p.p., nefiind posibil ca prin intermediul acestei cai extraordinare de atac să se invoce nerespectarea dispoziţiilor relative la graţiere sau la incompatibilitatea judecătorului şi procurorului. De altfel, prin sentinta penala pronuntata de instanta de fond s-a constat gratierea totala si neconditionata ,conform Legii 543/2002,  a pedepselor aplicate pentru savirsirea infracţiunilor prev.de art.180 al.21 Cp. (doua fapte) şi prev.de art.20 rap.la art.2611 Cp(două fapte), iar aspectul invocat de petent, in sensul ca judecatorul si procurorul care au participat in dosarul penal nr. 260/2002 au fost incompatibili, antepronuntindu-se, fata de aspectul ca petentul a fost arestat la primul termen de judecata, nu constituie cauză de incompatibilitate în sensul art.46 -48 C.p.p in vigoare la momentul la care s-a dispus aceasta masura.

Un alt motiv de revizuire invocat de revizuient si precizat  in cuprinsul declaratiei data la 24.11.2008 se referă la incidenţa  aceluiasi caz de revizuire prevăzut în art.394 al.1 lit.d C.p.p, respectiv judecătorul V C  care a pronuntat sentinta penala prin care a dispus condamnarea sa şi la procurorul C G care a participat în dosarul penal nr.260/2002 au săvârşit  infracţiunea de abuz in serviciu, incalcind competenta dupa materie si calitatea persoanei la momentul solutionarii cauzei.

In raport de aceste sustineri ale revizuentului procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti caruia i-a fost repartizata cererea de revizuire a apreciat că afirmaţiile petentului reprezintă o plângere penală formulată de acesta impotriva celor doi magistrati anterior mentionati si a dispus inaintarea acestei plingeri Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, spre competentă soluţionare, insa pina la mometul sesizarii instantei cercetarile nu fusesera finalizate.

Instanta a retinut si ca potrivit dispozitiilor art.394 al.3 C.p.p., motivul prev. de art. 394 lit. d Cpp este întemeiat numai dacă prin  comiterea infracţiunii s-ar fi ajuns la pronuntarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice în cauză, iar împrejurarea că un organ judiciar ar fi săvârşit o infracţiune în rezolvarea unei cauze penale invocata de petent, nu poate constitui prin ea însăşi  un motiv al admiterii cererii de revizuire.

In privinta motivului invocat  de revizuient in conformitate cu dispozitiile art. 394 lit. e Cpp si anume existenta in cauza a unor hotărâri definitive pronunţate în dosarele nr.7998 şi 5463 ale Judecătoriei Sector 6 Bucureşti, în care a fost achitat, fiind acuzat din nou, pentru aceleaşi fapte în dosarul nr.260/2002 instanta a retinut ca in cauza nu există două sau mai multe hotărâri definitive inconciliabile.

Astfel, prin sentinţa penala nr. 1213/26.09.2002 pronunţată în dosarul nr.7995/2002 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti in temeiul art. 11 pct.2 lit.a C.p.p. rap.la art.10 lit.a C.p.p. inculpatul S G a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunilor prev . de art.180 al. 1 Cp., 205 Cp. şi 193 Cp. , proces pornit la plangerea penala prealabila a partii vătămate T D, care  a solicitat tragerea la răspundere penală a inculpatului pentru fapte savirsite la data de 09.04.2002.

De asemenea, prin sentinţa penală nr. 1411/28.10.2002 pronuntata de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti in dosarul penal nr.5463/2002 instanta a dispus în baza art. 11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a C.p.p., achitarea inculpatului S G pentru săvârşirea infracţiunilor prev.de art.180 Cp. şi art.l93 Cp., proces pornit la plângerea prealabilă a părţii vătămate T S, faptele datând din 17.12.2001 .

Instanta a mai retinut ca sentintele penale la care face referire revizuientul au fost pronuntate in dosare penale  avand ca obiect plangerile penale prealabile formulate impotriva sa de alte părţi vătămate si cu privire la savarsirea altor infractiuni decit  cele ce au facut obiectul dosarului penal nr.260/2002 .

In privinta motivului de revizuire invocat de revizuent si intemeiat pe dispozitiile art.  394 al.1 lit. c C.p.p. , si anume ca procesul-verbal de la fila 5 din dosarul 260/2002 nu cuprinde semnătura d-nei diriginte D L şi nu se coroborează cu declaraţia acesteia, poliţiştii falsificând procesul-verbal, instanta a retinut ca procesul-verbal din 25.05.2001 este un proces-verbal de verificare, întocmit de organele de cercetare penală, Poliţia Sector 3- Biroul Urmăriri, iar  martorul D L D a fost audiată nemijlocit de catre instanţa de judecata , confirmind cele consemnate în procesul-verbal.

De altfel, revizuientul nu a indicat existenţa vreunei hotărâri judecătoreşti sau ordonanţe a procurorului prin care procesul-verbal ar fi fost declarat fals, nedovedindu-se nici falsitatea vreunui alt înscris ce a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere.

In ceea ce priveşte motivele de revizuire referitor la  adresa de la fila 80 din dosarul nr.260/2002  emisa de Asociatia Diaconia, ca nu corespunde adevărului ,întrucât cei care au întocmit înscrisul nu au stat de vorbă cu el şi nu sunt organe de poliţie, iar prin acest înscris "s-a urmărit prin simulaţie acuzarea sa" , precum si săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă  si folosire de inscrisuri falsificate în dosarul nr.260/2002 de către d-na L S de la Patriarhia Română ,respectiv Asociaţia Diaconia , instanta a constatat ca imprejurările relevate de petent nu pot constitui  motive de revizuire, în accepţiunea prevederilor art.394 C.p.p cu atit mai mult cu cit la pronuntarea hotaririi de condamnare a petentului  Tribunalul Militar Bucureşti  nu a avut in vedere înscrisul de la fila 80 din dosarul nr. .260/2002 (o adresă înaintată de Patriarhia Română - "Asociaţia Diaconia" - Parchetului Militar Bucureşti) astfel cum reiese din considerentele sentinţei penale nr. 168/18.07.2003 ,iar  împotriva numitei L S ,persoana ce a semnat adresa de la fila 80, petentul a declarat, la audierea din 24.11.2008, că nu a formulat plângere penală.

In ultimul sau motiv invocat in cererea de revizuire  petentul a aratat că deţine documente probatorii din care rezultă că părţile vătămate din dosarul penal nr. 260/2002, respectiv fiica şi soţia sa, mint,au fost analizate  prin prisma dispozitiilor art. 394 al. 1 lit. a Cpp. Care prevad descoperirea  de  fapte  sau  împrejurări  noi  , ce este dublu  condiţionată  în  sensul că  trebuie să  fie  vorba  de  descoperirea  unor  fapte  sau  împrejurări  ce  nu  au  fost  cunoscute  de instanţă  la  soluţionarea  cauzei  şi  totodată  ca  prin faptele  sau  împrejurările  noi  să se poată  dovedi netemeinicia  hotărârii  de  achitare,  de  încetare a  procesului  penal, ori  de condamnare.

Cu  privire la prima  condiţie  a acestui  caz  de  revizuire, în literatura de  specialitate ,s-a  arătat  că  expresia  "fapte  sau  împrejurări"  semnifică  probele  propriu-  zise,  adică  elementele de fapt cu  caracter  informativ  cu privire  la  ceea  ce trebuie  dovedit  în calea de  atac  a revizuirii. In acest  sens,  constituie  fapte  sau  împrejurări  orice  întâmplare, situaţie, stare,  care  în  mod  automat  sau  în coroborare  cu  alte probe  poate duce  la  dovedirea  netemeiniciei hotărârii de  achitare, de  încetare a  procesului  penal, ori  de condamnare.

Pentru  a exista  cazul  de  revizuire  analizat  este  necesar ca "noi" să  fie faptele  sau  împrejurările  invocate,  sau faptele  probatorii  şi mijloacele  de  probă  prin care  acestea  pot  fi  administrate  în  cauză,  fiind inadmisibil ca pe calea revizuirii sa se obtina o prelungire a probatiunii pentru fapte deja cunoscute si verificate de instantele care au solutionat cauza.

Cu  privire  la  cea  de-a  doua  condiţie  a  cazului  de  revizuire  analizat  şi  anume, faptele  sau  împrejurările  noi  să  poată  dovedi  netemeinicia hotaririi de  achitare,  de  încetare  sau  de  condamnare, instanţa  a apreciat că invocarea  elementelor  noi  trebuie  să  ducă  la o  soluţie diametral opusă,  aşadar,  în cazul  în  care  este  atacată  o  hotărâre  de  condamnare, faptele  sau  împrejurările  noi  trebuie  să  ducă  la  soluţia  achitării  sau  încetării  procesului  penal.

Analizand  motivul de revizuire invocat de petent, prin raportare la dispozitiile art. 394 al. 1 lit. a Cpp instanta a retinut ca în declaraţia data la data de 24.11.2008 acesta a arătat, ca"proba o reprezintă" certificatul de naştere şi biletul de ieşire din spital de la filele 38, 40 din dosarul nr.27/2004 al Curţii Militare de Apel, precum şi două declaraţii ale martorilor F N şi D I aflate la filele 461, respectiv 460 în dosarul 260/2002 al Tribunalului Militar Bucureşti insa atât înscrisurile, cât şi declaraţiile  celor doi martori au fost analizate de către instanţele ce au solutionat cauza şi nu constituie probe " noi" in acceptiunea dispozitiilor art . 394 lit.a C.p.p.

De asemenea, in cuprinsul concluziilor scrise atasate la dosar petentul a invocat in sustinerea cazului de revizuire prev. de art. 394 lit. a Cpp cererea adresata instantei de judecata si denuntul numitului O A in cuprinsul carora ,arata petentul, acesta ar descrie cum s-au petrecut faptele,insa chiar in cuprinsul acestor concluzii petentul arata ca acest denunt a fost depus si in dosarul penal nr. 27/2004 al Curtii Militare de Apel .

In aceste conditii, vazind actele si lucrarile dosarului nr. 27/2004 al Curtii Miltare de Apel, dar si cererea adresata instantei de judecata, expediata prin posta , si denuntului numitului O A instanta a constatat ca aspectele relevate in cuprinsul acestei cereri sunt identice cu cele redate in declaratia scrisa a numitului O V aflata la filele 21-23 din dosarul nr. 27/2004 al Curtii Militare de Apel, fiind asadar analizate de catre instanta de recurs cu ocazia solutionarii caii de atac.

Astfel, si acest motiv invocat de revizuent nu constituie o imprejurare noua, necunoscuta instantei cu ocazia solutionarii cauzei.

De ase,menea in cuprinsul depoziţiei dată la 24.11.2008  petentul a mai precizat ca a formulat plangere penala impotriva fostei sale sotii pentru săvârşirea infracţiunii de denunţare calomnioasă şi asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni.Având în vedere  aceste precizari, dar şi actele ataşate (adresa nr.146/IJ/54/SIP/2008 din 11.07.2007 emisă de Consiliul Superior al Magistraturii - Inspecţia Judiciară, adresa nr.l0264/P/2006 din 17.05.2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 4 Bucureşti, precum şi adresa nr. 1447-115/1447116 din 09.04.2008 a MIRA-DGPMB-Secţia 14 Poliţie) s-au efectuat verificări de catre Parchetul de pe linga Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti atât la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 Bucureşti, în vederea comunicarii unei copii a ordonanţei nr. 10264/P/2006 din 25.01.2008, cât şi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu, pentru a se comunica soluţia dispusă în dosarul  nr.1195/P/2008.

Din ordonanţa nr.l0264/P/2006 din 25.01.2008a  rezultat că S G a formulat plângere împotriva soţiei sale, S C, acuzând-o de comiterea unor fapte penale, iar prin sentinţa penală nr.2826/29.09.2006, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a dispus achitarea inc.S C pentru art. 206 Cp. şi disjungerea plângerii părţii vătămate S G sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev.de art.259 şi 323 Cp, cauza fiind trimisa la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 Bucureşti în vederea  efectuarii de cercetări. Prin aceeaşi ordonanţă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 Bucureşti a dispus declinarea competenţei  de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu (filele 175-176 dosar nr. 2846/III-6/2007  al Parchetului de pe linga Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti )

De asemenea, prin adresele nr. 1646/III-6/2008 din 30.01.2009 şi nr.263/VIII-I/2009 din 02.02.2009, ambele înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 Bucureşti la 10.02.2009, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu a comunicat că în dosarul nr.1193/P/2008 având ca obiect plângerea penală formulată de S G împotriva numiţilor S C, M V G şi C R S, în temeiul ordonanţei din data de 30.01.2009, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti (f. 183, 184 dosar nr. 2846/III-6/2007  al Parchetului de pe linga Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti).

Instanta a retinut astfel ca atat cu ocazia solutionarii fondului cauzei dar si  în cursul judecăţii în căile de atac instantele de judecata au verificate toate apărările formulate de inculpat ,care au inclus şi  motivele invocate în sustinerea cererii de revizuire, iar  instanţele de control judiciar, analizând cauza şi din oficiu, au constatat ca hotărârea pronunţată de instanta de fond este legala si temeinica , mentinind-o.

Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, sentinta penala nr. 29 din 02.06.2009 pronuntata in dosarul nr. 5231/301/2009

1

Domenii speta

Spete similare