Daune morale solicitate în temeiul legii 221/2009. Calitate procesuală activă.

Prin actiunea înregistrata la 29 octombrie 2009, reclamantul K.R. a chemat în judecata pe pârâtul Ministerul  Finantelor Publice, solicitând instantei ca prin sentinta ce o va pronunta sa dispuna obligarea statului român prin Ministerul  Finantelor Publice, sa-i plateasca suma de 500.000 Euro cu titlu de despagubiri  morale, potrivit art. 5 alin. 1 al Legii nr. 221/2009 si 100.000 Euro, potrivit art. 5 alin. b al aceleiasi legi.

În  motivarea actiunii reclamantul a aratat ca tatal si bunicul acestuia nu au fost condamnati prin sentinta penala de catre instanta, însa au fost stramutati începând cu 15.07.1968 din domiciliu, li s-a stabilit domiciliu obligatoriu, li s-au confiscat bunuri imobile si mobile, ceea ce  le-a adus grave prejudicii morale, evaluate la suma de 500.000 Euro.

Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala a Finantelor Publice Olt a formulat întâmpinare prin care a solicitat sa se constate lipsa calitatii procesuale active a reclamantului, având în vedere dispoz. art. 5 alin. 1 din Legea nr. 221/2009.

Prin sentinta civila nr. 83 din 2 februarie 2010 a Tribunalului Olt s-a  admis exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantului si s-a respins actiunea.

Pentru a se pronunta astfel, tribunalul  a retinut ca potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 221/2009, "orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic în perioada 06.03.1945 - 22.12.1989, sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia pâna la gradul al II-a inclusiv pot solicita acordarea de despagubiri".

S-a constatat ca reclamantul K.R. este nepot de fiica al persoanei fata de care s-a luat masura stramutarii,  astfel încât, atâta timp cât descendenta de gradul I, respectiv K.E. este în viata, reclamantul nu poate avea calitate procesuala activa.

S-a aratat, de asemenea, ca din actele depuse la dosarul cauzei nu rezulta ca împotriva reclamantului s-au luat masuri administrative cu caracter politic sau ca a suferit condamnari în perioada mentionata de Legea nr. 221/2009.

Împotriva acestei sentinte  a declarat apel reclamantul, motivând ca a formulat o cerere imprescriptibila, în nume propriu, deoarece a suferit si el la ultimele trei stramutari ale tatalui sau,  fiind în vârsta de 8 luni, asa încât tribunalul  a retinut gresit ca a formulat cerere ca mostenitor al tatalui sau bunicului sau, fiindu-i îngradit accesul liber la justitie.

Apelantul a sustinut ca dreptul la actiune al DGFP Olt si al Ministerului Public s-a prescris, nefiind exercitat în termenul de trei ani stabilit de Decretul 167/1958 iar calitatea sa procesuala activa este probata prin însasi cererea de chemare în judecata.

S-a sustinut ca pârâtul nu a facut dovezi în sensul ca minora K.A. , nascuta la 15 iulie 1968 în loc. Corabia s-a bucurat de îngrijire gratuita din partea statului român pâna la majorat sau ca parintii reclamantului au fost decazuti din drepturile parintesti.

Apelantul a criticat faptul ca întâmpinarea nr. 28573/10 ian. 2010 depusa de pârât i s-a comunicat la 22 ianuarie 2010, dupa închiderea dezbaterilor ,  actul fiind depus tardiv, judecatorul urmarind sa ascunda acte si dovezi importante.

Apelantul a solicitat admiterea apelului, anularea sentintei si retinerea cauzei spre rejudecare, lamurirea întelesului si întinderii dispozitivului sentintei civile nr. 83/2010, deoarece acest dispozitiv lipseste, precum si conexarea la prezentul dosar a dosarelor 3413/104/2009, 34147104/2009, 3415/104/2009, 3448/104/2009, privind pe membrii familiei sale.

La data de 29 martie 2010 pârâtul a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului întrucât reclamantul nu are calitate procesuala activa, iar pe fond aratându-se ca nu s-a facut dovada ca împotriva reclamantului s-au luat masuri administrative cu caracter politic.

Apelul nu este fondat si urmeaza a fi respins pentru urmatoarele considerente.

Procesul civil este guvernat de principiul disponibilitatii, regasit cu valoarea constitutionala în art. 21 din legea fundamentala si reglementat de art. 129 c.p.c. Dreptul persoanei interesate de a sesiza instantele de judecata este considerat de legiuitorul constituant ca fiind strâns legat de vointa persoanei ce se pretinde vatamata în drepturile sau interesele sale legitime, iar prin  introducerea actiunii civile reclamantul stabileste persoanele chemate în judecata si obiectul pricinii.

Exercitând rol activ, instanta este îndreptatita sa dea calificarea juridica a actiunii, dupa ce pune în discutia partilor aspectele care tin de aceasta calificare, întrucât investirea de catre reclamant se face numai cu situatia de fapt, nu si cu temeiul de drept al actiunii.

Fiind obligata de prev. art. 129 alin. 6 c.p.c. sa se pronunte doar asupra cererilor formulate de parti, instanta nu poate schimba obiectul actiunii.

În speta, reclamantul a formulat o actiune în pretentii, indicând ca temei al pretentiilor sale dispozitiile Decretului Lege 118/1990 si ulterior, ale Legii 221/2009, care reglementeaza dreptul persoanelor care au fost victimele unor condamnari sau ale unor masuri administrative cu caracter politic de a primi despagubiri( daune morale si materiale) de la stat.

Prin cererea de chemare în judecata, formulata sumar si  mai putin clar, reclamantul a facut referire la situatia familiei sale, a tatalui si bunicului sau,  care au fost stramutati în perioada anterioara anului 1989.

Ulterior, prin cererile depuse la filele 29, 45, 68, 97, ca  raspunsuri la întâmpinarile pârâtului sau  sub forma unor note scrise,  reclamantul a aratat ca  a suferit personal, în copilarie, din pricina schimbarii fortate a domiciliului parintilor sai, victime ale  abuzurilor regimului comunist. Ca urmare, prin aceste cereri, considerate precizare a actiunii, reclamantul a solicitat despagubiri reprezentând daune morale, atât ca mostenitor al autorului sau, bunic matern, cât si în nume propriu, sustinând ca familia sa a fost stramutata de mai multe ori iar schimbarea repetata a domiciliului, precum si ascultarea telefonului, deschiderea corespondentei, cercetarea abuziva de catre reprezentantii fostei militii si securitati i-au pricinuit suferinte si i-au pus viata în pericol.

Reclamantul a mai precizat în aceste cereri ca, fiind etnic maghiar, a fost persecutat, a fost considerat transfug si apatrid.

Tribunalul a analizat actiunea sub ambele aspecte, constatând în mod corect ca reclamantul nu are calitate procesuala activa pentru a promova actiunea ca mostenitor al autorului sau cât timp este descendent de gradul II iar mostenitorul de gradul I, respectiv mama reclamantului, este în viata.

Calitatea procesuala activa reprezinta una din conditiile de exercitare a actiunii civile si  constituie identitatea dintre persoana reclamantului si titularul dreptului care se pretinde ca a  fost încalcat. Cum prin art. 5 din legea 221/2009 se prevede ca despagubirile se acorda persoanei care a suferit condamnari cu caracter politic sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, sotului sau descendentilor acesteia pâna la gradul al II-lea inclusiv, reclamantul nu poate pretinde drepturile de care beneficiaza autorii în viata, nefiind titularul dreptului recunoscut de lege.

Din acest motiv sunt nefondate criticile  apelantului privind gresita solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesual active în  promovarea capatului de actiune care priveste prejudiciile suferite de autorii sai, parinti si bunic matern.

Sunt, de asemenea, nefondate, criticile privind tardivitatea întâmpinarii sau caracterul prescriptibil al acesteia. Potrivit art. 114 alin. 2 c.p.c., pârâtului i se  pune în vedere sa  depuna întâmpinare cel mai târziu cu 5 zile înaintea primului termen de judecata iar dispozitia din art. 118 alin 2 c.p.c. care sanctiona nedepunerea întâmpinarii  în termen cu decaderea din dreptul de a mai  propune probe sau de  a invoca exceptii, cu exceptia celor de ordine publica, a fost abrogata prin legea 219/2005, asa încât depunerea întâmpinarii dupa prima zi de înfatisare nu poate fi sanctionata.

În plus, exceptia lipsei calitatii procesual active este o exceptie de ordine publica, asa încât ea putea fi invocata chiar de instanta, din oficiu, în orice stadiu al pricinii, inclusiv în caile de atac, neavând relevanta asupra legalitatii sentintei faptul ca exceptia a fost ridicata de pârâta prin cererea depusa la 12 ian 2010.

Instanta a respectat drepturile procesuale ale reclamantului si principiul dreptului la aparare si al contradictorialitatii, deoarece a repus cauza pe rol, dupa ce pârâta a depus întâmpinare, dând posibilitate reclamantului sa raspunda exceptiei, acesta prezentând punctul sau de vedere în concluziile scrise depuse la  28 ian. 2010.

Tribunalul  a respectat limitele investirii sale si s-a pronuntat si pe capatul de cerere privind prejudiciul suferit de reclamant, personal, motivând ca  din actele depuse la dosar nu rezulta ca împotriva reclamantului s-au luat masuri administrative cu caracter politic sau ca a suferit condamnari pe perioada mentionata de legea 221/2009.

În acest mod a fost solutionata actiunea  pe fond, asa încât faptul ca prin dispozitiv s-a admis  exceptia lipsei calitatii procesual active  si s-a respins actiunea nu presupune ca fondul cererii nu a fost solutionat. Exceptia a privit doar unul din capetele de cerere, iar cel de al doilea a fost analizat sub aspectul temeiniciei,  nefiind incidente dispozitiile art. 297 alin 1 c.p.c., care sa justifice desfiintarea sentintei si nici dispoz. art. 297 alin 2 c.p.c., cum se solicita prin apel, neexistând un alt motiv de nulitate care sa duca la anularea  sentintei.

Prima instanta a retinut corect ca reclamantul nu poate pretinde acordarea de despagubiri în nume propriu, cât timp împotriva sa nu au fost luate masuri  administrative cu caracter politic.

Reclamantul s-a nascut la  24.09.1975, când parintii sai locuiau în com. Visina Veche, jud. Olt,  iar dupa aceasta data nu s-a luat masura stramutarii fata de familia sa, reclamantul facând o confuzie între stramutarea cu caracter politic si schimbarea locului de munca si, implicit, a domiciliului unei persoane din motive profesionale. Faptul ca la 1 mai 1976 parintii sai s-au mutat în loc. Slatina nu a  constituit o stramutare,  fiind chiar în interesul familiei si al copiilor sa locuiasca într-un oras, resedinta de judet, care oferea posibilitati mai bune pentru educarea minorilor.

Suferintele la care face referire reclamantul, respectiv, faptul ca locuia în blocuri de beton înghetate, ca era flamând, timid si speriat(  fila 51 dosar tribunal)  nu sunt consecinta unei persecutii politice,  directe sau indirecte, împotriva sa, ci o descriere a conditiilor de viata a majoritatii populatiei. Actele depuse la dosar ( note informative) din care rezulta ca bunicul sau si mama sa erau sub supravegherea  securitatii sunt din perioada anterioara nasterii sale ( 25 dec. 1964,  10 mai 1973) ori se refera la aspecte care nu aveau legatura cu viata personala a reclamantului, ci priveau relatiile mamei sale cu cetateni straini din Franta si Polonia sau modul în care aceasta încerca  sa rezolve anumite probleme, cum ar fi publicarea unor carti sau înscrierea fiicei într-o anumita clasa.

Referirile facute prin motivele de apel la situatia surorii reclamantului, K.A., nu privesc cauza de fata, în care se pune în discutie prejudiciul moral suferit de reclamant.

În finalul cererii de apel reclamantul a solicitat lamurirea întelesului sentintei, în conditiile art. 281/1 c.p.c., cerere nefondata, deoarece dispozitivul este clar, tribunal respingând actiunea, asa încât nu mai este necesar a se lamuri întinderea sau întelesul  acestuia.

Potrivit art. 164 c.p.c.,  conexarea  unor dosare se poate dispune daca privesc aceleasi parti, dosarul fiind trimis instantei mai întâi investita. Dosarele 3413/104/2009, 3414/104/2009, 3415/104/2009, 3448/104/2009, privesc pe membrii familiei  reclamantului, au obiect diferit, privind despagubiri solicitate de acestia pentru prejudicii ce le-au fost cauzate personal, asa încât  exceptia de litispendenta nu este întemeiata.

Apreciind ca sentinta atacata este legala si temeinica, potrivit art. 296 c.p.c., apelul se va respinge ca nefondat.

4

Domenii speta

Spete similare