Pensie magistrat. Actualizare spor de vechime.

Decizie 2655 din 31.10.2007


Dreptul la sporul de vechime are un caracter salarial şi trebuia inclus în baza de calcul a pensiei fiind un spor cu caracter permanent chiar daca acest spor nu a fost menţionat în adeverinţa ce a stat la baza emiterii deciziei de actualizare a pensiei, acest fapt nu poate constitui o cauza legală de diminuare a drepturilor de pensie ale magistraţilor pensionari.

Prin acţiunea formulată de contestatorul D.E. a chemat în judecată pe intimatele Casa Judeţeană de pensii Gorj şi Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale, pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa să fie obligate la plata sumei de 36.000 lei RON, actualizată în raport de coeficientul de inflaţie, reprezentând diferenţe de pensie  pe perioada 05.02.2004-07.04.2006, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii a arătat că prin decizia nr. 123394 din 08.06.2000 a fost pensionat pentru limită de vârstă din funcţia de judecător.

Că , prin Hotărârea nr.185/22.07.2005 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării , s-a constatat în baza art.21 alin.1 şi 2 din O.G.137/2000 existenţa unei discriminări directe între judecătorii şi procurorii care au beneficiat de un spor anticorupţie de 40% conform O.U.G.177/2002 , modificată prin Legea nr,247/2005 , şi ceilalţi judecători şi procurori care nu au beneficiat de acest spor .

Contestatorul a mai arătat că magistraţii în funcţie au primit diferenţele salariale reprezentând sporul anticorupţie de 40%, acest spor fiind inclus în salariul de bază al magistraţilor , astfel încât se impune recalcularea pensiei sale de serviciu , ca urmare a actualizării acesteia conform dispoziţiilor art.83 alin.2 şi 3 din O.U.G.123/2003 şi art.81 din Legea nr.303/2004 , privind Statutul magistraţilor şi plata diferenţei de 36.000 lei , actualizată în raport de coeficientul de inflaţie .

Contestatorul a solicitat diferenţa de pensie pe o perioadă de trei ani anteriori introducerii acţiunii , începând cu data de 05.02.2004 până la data de 07.04.2006 , când a intrat în vigoare O.G.27/2006 privind salarizarea tuturor magistraţilor .

Intimatele Casa Naţională de Pensii  şi Casa Judeţeană de Pensii au  formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestaţiei.

La solicitarea contesatatorului s-a încuviinţat şi efectuat o expertiză contabilă de expert Lupulescu Grigore , cu un onorariu de 300 lei , la care părţile nu au formulat obiecţiuni .

Tribunalul Gorj prin sentinţa nr. 893 de la 09 mai 2007 a admis în parte acţiunea formulată de contestatorul D.E. şi a obligat intimata Casa Judeţeană de Pensii Gorj să plătească contestatorului suma de 27.345 RON reprezentând diferenţe pensie pe perioada 05.02.2004-07.04.2006 şi 300 RON cheltuieli de judecată.

A respins capătul de cerere privind actualizarea diferenţelor de pensie.

A respins acţiunea formulată împotriva intimatei Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale Bucureşti.

Pentru a se pronunţa astfel instanţa a reţinut că în raport de dispoziţiile art.22 alin.1 pct. A din H.G.263/2005 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu ale magistraţilor conform Legii nr.303/2004 acţiunea nu poate fi admisă împotriva intimatei C.N.P.A.S. întrucât  instituţiile prevăzute de acest text de lege , respectiv C.S.M.-ul şi Ministerul Justiţiei nu au comunicat adeverinţa nominală cu datele necesare actualizării pensiei petentului , care să fie comunicată CJP Gorj în vederea punerii în aplicare .

Totodată , intimata C.N.P.A.S .nu poate fi obligată nici la calcularea şi plata diferenţelor de pensie , aceste atribuţiuni revenind intimatei CJP Gorj conform prevederilor art.24 lit.e din H.G.13/2004 privind Statutul C.N.P.A.S.

Conform art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004 , reactualizată ,,pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor…se actualizează anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecătorilor şi procurorilor în activitate ,, .

Prin O.U.G. nr.177/2002 , privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor , modificată şi completată prin Legea nr.347/2003 , s-a stabilit că ,,judecătorii care compun completele specializate pentru judecarea infracţiunile de corupţie primesc un spor de 30%din indemnizaţia de încadrare brută lunară ,,iar ulterior , prin O.U.G.24/2004 , începând cu data de 25.04.2005 acest spor a fost majorat la 40% .

În baza Hotărârii nr.185/22.07.2005 a Consiliului Naţional pentru combaterea discriminării prin care s-a constatat existenţa unei discriminări directe între magistraţii care au beneficiat de acest spor anticorupţie şi restul magistraţilor , judecătorii în funcţie din cadrul Tribunalului Gorj au promovat acţiune în instanţă ,iar prin sentinţa 1841/08.06.2006 acţiunea a fost admisă , intimaţii Tribunalul Gorj şi Ministerul Justiţiei au fost obligaţi la plata c/val sporului de 30 şi 40% , cu obligarea menţionării acestor sporuri în carnetele de muncă .

Având în vedere data pronunţării sentinţei prin care judecătorii în funcţie au obţinut aceste sporuri , nu se poate reţine vreo culpă a angajatorului Tribunalul Gorj sau a Ministerului Justiţiei  cu privire la eliberarea documentaţiei în vederea actualizării pensiei petentului şi nici a intimatei CNPAS .

Petentul este însă îndreptăţit să beneficieze de actualizarea pensiei , plata diferenţelor urmând să se facă de intimata Casa Judeţeană de Pensii Gorj .

Din raportul de expertiză contabilă rezultă pentru perioada în litigiu o diferenţă de 27.345 lei .

În ceea ce priveşte  actualizarea sumei aceasta nu poate fi acordată întrucât intimata CJP Gorj nu a fost în posesia documentaţiei pentru actualizarea pensiei .

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs intimata Casa Judeţeană de Pensii Gorj criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Un prim motiv de critică se referă la faptul că reclamantul este pensionat anterior intrării în vigoare a reglementărilor privind acordarea unor sporuri de 30 şi 40 % pentru  judecarea infracţiunilor de anticorupţie.

A arătat recurenta că la actualizarea pensiilor de serviciu în condiţiile art. 169 din legea 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se are în vedere indemnizaţia brută lunară actualizată, la care se adaugă cuantumul sporurilor avute la data pensionării. Această prevedere a fost preluată şi prin art. 31 din HG 263/2005. La data pensionării , conform fişei de pensionare, intimatul nu a beneficiat de majorarea retribuţiei cu un spor de 30 – 40 %.

Susţine recurenta că  pensia intimatului a fost actualizată în raport cu nivelul salariilor de bază ale magistraţilor în activitate,comunicate de Tribunalul Gorj,prin mai multe adeverinţe.Urmarea acestor adeverinţe au fost emise decizii de actualizare a pensiei de serviciu,decizii rămase definitive ca urmare a faptului că nu au fost contestate în termenul legal  de 45 de zile.

În conformitate cu prevederile art.20 din HG nr.1275/18 10 2005,răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură,a vechimii în funcţia de judecător sau de procuror,a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării şi a venitului brut realizat la data pensionării a judecătorilor şi a procurorilor revine instituţiei care eliberează adeverinţa-tip,respectiv Tribunalul Gorj.

Prin urmare CJP Gorj a stabilit în mod corect şi legal pensia de serviciu în funcţie de actele existente la dosar.

A mai arătat recurenta că intimatul avea posibilitatea să conteste deciziile de pensionare nr.123./25 02 2005 şi 123.394/27 10 2006 în termenul legal.

La data de 17 09 2007 intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Perioada pentru care contestatorul a solicitat calcularea si plata diferenţelor de pensie este cuprinsa intre data de 02.02.2004-07.04.2006.

In drept, Curtea va avea in vedere următoarele dispoziţii legale aplicabile in aceasta perioada de timp, in ceea ce priveşte modul de reactualizare al pensiei de serviciu :

Dispoziţiile L. 92/1992, art.103 :

 „magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă şi sporul de stabilitate în magistratură, avute la data pensionării”.

„Pensiile magistraţilor se actualizează în raport cu nivelul salariilor de bază ale magistraţilor în activitate”.

Legea nr. 303/28.06.2004, care stabileşte condiţiile, modul de calcul şi de actualizare a pensiei de serviciu astfel:

Art. 83(2) „pensiile de serviciu ale magistraţilor se actualizează în raport cu nivelul indemnizaţiei brute a magistraţilor în activitate. (3) De dispoziţiile alin. (2) beneficiază şi magistraţii pensionari”.

L. 247/19.07.2005 care modifica L. 303/2004, astfel art. 84 a dobândit următorul conţinut:

- (1) „Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public al asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat.(2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 83 se actualizează anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecătorilor şi procurorilor în activitate.(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi judecătorilor sau procurorilor pensionari, precum şi persoanelor care beneficiază de pensia de urmaş prevăzută la art. 83”.

Odată cu edictarea actelor normative mai sus menţionate, s-au stabilit si normele metodologice de stabilire, calculare si actualizare a pensiilor de serviciu, astfel:

H.G. 263/31.03.2005, ale cărei norme metodologice prevăd următoarele:

- art. 22(1) „În aplicarea prevederilor art.83 alin. (2) şi (3) din lege privind actualizarea pensiei de serviciu, se stabileşte următoarea procedură:

a) Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei vor informa în scris Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale ori de câte ori va avea loc o majorare a indemnizaţiilor de încadrare brute lunare ale personalului aflat în activitate.

b) Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale va transmite instituţiilor prevăzute la lit. a) listele cu titularii pensiilor de serviciu aflaţi în plată.

c) Instituţiile menţionate la lit. a) transmit adeverinţele nominale, întocmite conform anexelor nr. 3 şi 4 la prezentele norme, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.

(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face în raport cu nivelul indemnizaţiei de încadrare brute lunare a magistraţilor în activitate şi al cuantumului sporurilor avute la stabilirea iniţială a pensiei de serviciu.

- art. 23 - La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o nouă decizie pe baza adeverinţelor transmise de aceste instituţii. Noua decizie, însoţită de o copie a adeverinţei în baza căreia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicată pensionarului.

- art. 24 - Răspunderea cu privire la stabilirea venitului brut şi a vechimii în magistratură revine instituţiei care eliberează adeverinţa-tip.

- art. 25(1) Prevederile art. 83 alin. (3) din lege se aplică şi magistraţilor ale căror pensii de serviciu s-au stabilit în baza Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

HG nr. 1.275 din 18 octombrie 2005 (care a abrogat HG 263/2005), ale cărei norme metodologice prevăd următoarele:

- art. 18 (1) În aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) şi (3) din lege privind actualizarea anuală a pensiei de serviciu, se stabileşte următoarea procedură:

a) Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Departamentului Naţional Anticorupţie şi Ministerului Justiţiei listele cu titularii pensiilor de serviciu aflaţi în plată în luna decembrie a fiecărui an;

b) instituţiile publice prevăzute la lit. a) transmit adeverinţele nominale, întocmite conform anexelor nr. 4 - 6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.

(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii şi procurorii în activitate.

- Art. 19 - La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o nouă decizie pe baza adeverinţelor transmise de aceste instituţii. Noua decizie, însoţită de o copie a adeverinţei în baza căreia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicată pensionarului.

- Art. 20 - Răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură, a vechimii în funcţia de judecător sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării şi a venitului brut realizat la data pensionării a judecătorilor şi procurorilor revine instituţiei care eliberează adeverinţa-tip.

- Art. 21 - (1) Prevederile art. 85 alin. (3) din lege se aplică şi celor ale căror pensii de serviciu s-au stabilit în baza Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Conţinutul veniturilor brute a fost precizat prin prevederile art.7 alin.3 din norme, astfel: in veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizaţia de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. În veniturile brute nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade şi nici indemnizaţia egală cu cele 7 indemnizaţii de încadrare brute lunare prevăzută la art. 81 alin. (1) din lege ori alte drepturi fără caracter salarial.

În ceea ce priveşte „sporul anticorupţie”, textele legale care au reglementat acest spor au fost:

Art. 28 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, a reglementat dreptul personalului din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie prevăzut la alin. (1) şi (3), precum şi al judecătorilor din compunerea completelor specializate în infracţiunile de corupţie, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, de a primi pentru activitatea de combatere a infracţiunilor de corupţie un spor de 30% din indemnizaţia de încadrare brută lunară.

Ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004, textul art. 28 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 a fost modificat, prevăzându-se că procurorii din Parchetul Naţional Anticorupţie şi judecătorii care compun completele specializate în infracţiunile de corupţie, potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de o majorare cu 40% a indemnizaţiei de încadrare brută lunară.

Tot astfel, prin art. 24 alin. (4) din Legea nr. 508/2004 a fost extins beneficiul constând în sporul de 40% la indemnizaţia de încadrare brută lunară şi pentru conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi pentru procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Prin Legea nr. 601/2004 de aprobare, cu modificări, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004, aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (4), devenit alin. (5), a fost extinsă şi la toţi judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi la toţi procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fără a se face vreo distincţie între categoria de magistraţi care participă la soluţionarea cauzelor privind faptele de corupţie şi magistraţii cu atribuţii specifice îndeplinirii funcţiei de procurori sau judecători în toate celelalte cauze.

Aşa cum se observa din dispoziţiile legale mai sus menţionate, pensiile de serviciu se actualizau, in funcţie de dispoziţia legala aplicabila in perioada de timp respectiva, in raport cu :  „nivelul salariilor de bază ale magistraţilor în activitate” , „nivelul indemnizaţiei brute a magistraţilor în activitate”, respectiv „media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecătorilor şi procurorilor în activitate”.

Odată cu intrarea in vigoare a HG 1275/2005, s-a definit  „venitul brut”, in sensul ca acesta include pe lângă indemnizaţia de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent.

Componentele si modul de calcul al indemnizaţiei de încadrare brute lunare si a sporurilor este cel prevăzut in legislaţia salarizării magistraţilor, raportarea realizându-se la veniturile brute ale unui judecător sau procuror in activitate si in raport de funcţia si nivelul instanţei/parchetului de la data pensionarii.

La emiterea adeverinţelor ce au stat la baza actualizării drepturilor de pensie ale intimatului, emitentul, in speţa Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, a avut in vedere funcţia - procuror sef secţie urmărire penala - si nivelul parchetului de la data pensionarii - Parchetul de pe lângă Tribunal.

Dat fiind faptul ca, indemnizaţia mărita cu 30%, respectiv 40%, era specifica anumitor funcţii si institutii - procurorii din Parchetul Naţional Anticorupţie şi judecătorii care compun completele specializate în infracţiunile de corupţie, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, precum şi pentru procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism si ulterior, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie si procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,aceasta  nu s-a regăsit in calculul venitului menţionat in adeverinţele eliberate intimatului.

Astfel, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, prin emiterea adeverinţelor ce au stat la baza reactualizării drepturilor de pensie a stabilit baza de calcul potrivit legislaţiei in vigoare la data emiterii lor si cu luarea in calcul a veniturilor de care beneficiau magistraţii in funcţie la data respectiva, având in vedere funcţia si nivelul Parchetului de la data pensionarii.

Recurenta, CJP Gorj, la rândul sau, a emis noi decizii privind pensia de serviciu reactualizata, in raport de venitul prevăzut in adeverinţa, la care a aplicat procentul legal.

Ambele instituţii, au respectat obligaţiile legale, stabilind baza de calcul si calculând drepturile de pensie ale intimatului, in conformitate cu legea salarizării magistraţilor si cu aplicarea întocmai a procedurilor specifice de reglementare a pensiei de serviciu a magistraţilor.

Cu privire la obţinerea de către magistraţii in funcţie a sporurilor de 30%, respectiv 40%, ca urmare a promovării de acţiuni la instanţele de judecata, Curtea retine următoarele:

Prin Decizia nr. VI din 15 ianuarie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie si in aplicarea nediscriminatorie a dispoziţiilor art. 11alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, precum şi a dispoziţiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004, modificată şi aprobată prin Legea nr. 601/2004, a stabilit ca drepturile salariale prevăzute de aceste texte de lege se cuvin tuturor magistraţilor.

In considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut următoarele:  „Fiind sesizat cu examinarea acestui caz inadmisibil de diferenţiere a indemnizaţiilor stabilite pentru magistraţi, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, prin Hotărârea nr. 185 din 22 iulie 2005, a constatat existenţa unei discriminări directe prin aplicarea prevederilor textelor de lege menţionate şi a propus Ministerului Justiţiei iniţierea unui proiect de act normativ de modificare a acelor prevederi, în vederea eliminării diferenţei de tratament salarial, care a creat o inegalitate evidentă între cele două categorii de magistraţi cu pregătire şi responsabilităţi identice.

Ca urmare a demersului legislativ, iniţiat pe baza constatării acestei discriminări, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27 din 29 martie 2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de magistraţi şi de personal din sistemul justiţiei, pentru eliminarea inegalităţii ce s-a creat, fiind reglementate unitar salarizarea şi celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi şi ale personalului asimilat acestora.

În acest fel, tratamentul salarial discriminatoriu a fost înlăturat, pentru viitor, prin ordonanţa de urgenţă menţionată nemaifiind reglementate sporuri şi diferenţieri la indemnizaţiile magistraţilor în raport cu natura cauzelor pe care le instrumentează, ci numai pentru delimitarea firească a gradului profesional şi a funcţiei îndeplinite”.

„Rezultă, deci, că distincţia ce se face, ţinându-se seama de apartenenţa magistraţilor la categoria celor implicaţi în soluţionarea cazurilor privind faptele de corupţie sau de criminalitate organizată şi de terorism ori doar includerea lor în anumite structuri pe scara ierarhică este lipsită de justificare obiectivă şi rezonabilă, fiind astfel discriminatorie în sensul art. 2 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi al art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece nu se poate demonstra existenţa unui raport acceptabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat, cu toate particularităţile lui specifice.

De aceea, pentru eliminarea oricărei discriminări între diferitele categorii de magistraţi, cu profesii implicând pregătire, experienţă şi responsabilităţi identice, în raport cu gradul profesional şi funcţia îndeplinită de fiecare, se impune ca, pentru perioada în care o parte dintre magistraţi nu au beneficiat de sporul specific de 30% şi, respectiv, 40% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, acei magistraţi să aibă dreptul la întregirea veniturilor lor salariale cu acel spor, obligaţia autorităţii care nu l-a acordat tuturor magistraţilor fiind întemeiată pe ideea de răspundere pentru tratament discriminatoriu.

Respectarea dreptului fiecărui cetăţean la egalitate de tratament remuneratoriu pentru aceeaşi muncă, în condiţii de responsabilitate identică, implică obligaţia firească a autorităţii care a generat acordarea discriminatorie a sporului la care s-a făcut referire, de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistraţi ce a fost lipsită de echivalentul acelui spor în perioada în care dispoziţiile ce îl reglementau erau în vigoare”.

In consecinţa, stabilind natura juridică al dreptului magistraţilor de a fi despăgubiţi pentru prejudiciul care le-a fost cauzat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a concluzionat că obligaţia autorităţii care nu a acordat sporul tuturor magistraţilor este întemeiată pe ideea de „răspundere pentru tratament discriminatoriu”.

Urmare a acestei decizii, magistraţii au promovat acţiuni pentru repararea prejudiciului, cauzat prin acte sau fapte discriminatorii, acţiuni întemeiate pe instituţia juridica a răspunderii civile delictuale si care a presupus analiza îndeplinirii condiţiilor generale ale răspunderii (subiectul activ/pasiv, fapta discriminatorie, legătura de cauzalitate si vinovăţia).

Drepturile dobândite de către magistraţi, nu au fost drepturi de natura salariala, ci despăgubiri obţinute pentru repararea prejudiciului ca urmare a săvârşirii de fapte discriminatorii.

Nefiind drepturi de natura salariala, care ar fi presupus existenta dreptului in patrimoniul magistratului in activitate, acestea nu pot constitui baza de calcul pentru stabilirea sau reactualizarea pensiei de serviciu, care este un drept de asigurare sociala.

Astfel, in mod nelegal, instanţa de fond a obligat cele doua intimate la plata unor diferenţe „ de pensie de serviciu cuvenite si neacordate”.

In eventualitatea in care, in ceea ce ii priveşte pe magistraţii pensionari, aceştia ar fi suferit prejudicii ca urmare a unor fapte de discriminare, aceştia ar avea la dispoziţie acţiunea in răspundere civila delictuala, îndreptata împotriva persoanei care a săvârşit faptul discriminatoriu.

Ca atare, dreptul recurentului de a fi despăgubit pentru eventualul prejudiciu cauzat prin discriminare are un conţinut şi o natură juridică distincte faţă de dreptul la pensie, care este un drept de asigurări sociale.

In consecinţa, Curtea va constata că recursul CJP Gorj este întemeiat motiv pentru care va modifica sentinţa in sensul ca va respinge acţiunea.

Admite recursul formulat de intimata CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII Gorj, împotriva sentinţei nr. 893 din 09.05.2007, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 2043/95/2007, în contradictoriu cu intimatul-contestator D. N.

Modifică sentinţa sus menţionată în sensul că respinge acţiunea formulată de D.E.

1

Domenii speta