Prescriptia achizitiva. (uzucapiunea). jonctiunea posesiilor. Art.1837, art.1860, art.1890 Cod civil, Decizia iv/16 ianuarie 2006 i.c.c.j.

PRESCRIPTIA ACHIZITIVA. (UZUCAPIUNEA).

JONCTIUNEA POSESIILOR. Art.1837, art.1860, art.1890 Cod civil, Decizia IV/16 ianuarie 2006 I.C.C.J.

Potrivit art.1837 Cod civil prescriptia este un mijloc de dobândire a proprietatii.

Art.1860 Cod civil prevede posibilitatea pentru posesorul posterior de a uni posesia sa cu a  autorului sau pentru invocarea prescriptiei.

Art.1890 Cod civil consacra prescriptia de 30 de ani pentru care nu trebuie dovedit titlu si nu i se poate opune reaua credinta.

Raportat la anul începerii posesiei, 1945, se aplica dispozitiile art.6 alin.1 din Legea nr.241/1947 care stipuleaza incidenta codului civil, art.1837 si art.1890 Cod civil, respectiv art.1860 Cod civil privind jonctiunea posesiilor pentru posesia utila de 30 de ani.

În cazul posesiilor începute înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.58/1974 si a Legii nr.59/1974, prescriptia achizitiva asupra terenurilor nu a fost întrerupta prin intrarea în vigoare a acestor acte normative, astfel ca dupa abrogarea lor prin Decretul Lege nr.1/1989 si Decretul Lege nr.9/1989, posesorii terenurilor pot solicita constatarea dobândirii dreptului de proprietate, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr.IV/2006 pronuntata în recurs în interesul legii.

DECIZIA CIVILA NR.3555/R/11 iunie  2013

pronuntata în dosar nr.2604/271/2007*

Prin Sentinta civila nr. 12520 din 17.11.2011 pronuntata de J.O. s-a admis cererea de chemare în judecata precizata formulata de reclamantii M.I., S.G., A.L.B. si A.I. în contradictoriu cu pârâtii T.R., S.A., S.A., S.I., si în contradictoriu cu intervenientii în nume propriu L.F. si L.V.A., a fost admisa cererea de interventie în interes propriu formulata de intervenientii L.F. si L.V.A., s-a constatat ca defunctii S.G. si S.R. au dobândit cu titlu de uzucapiune cota de 36/96 parti din terenul cu numar top 163 si 164 înscris în CF 2306 E.B. în suprafata de 1.185,75 mp., s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune în CF 2306 E.B. S-a mai constatat ca în urma defunctilor S.G. si S.R. au ramas ca mostenitori reclamanta M.I., în calitate de nepoata de fiica în cota de 1/3, reclamantii A.L.B. si A.I., în calitate de nepoti de fiica în cota de 1/3 în indiviziune si reclamantul S.G. si pârâta T.R., în calitate de nepoti de fiu în cota de 1/3 în indiviziune, ca masa succesorala în urma defunctilor S.G. si S.R. este formata din imobilul înscris în CF 2306 E.B., numar top 163 si 164 în natura, casa de locuit, curte si gradina intravilan în suprafata de 3.162 mp, nulitatea absoluta partiala a certificatului de mostenitor nr. 238/04.11.2008 din dosar succesoral nr. 229 si 230/2008, în sensul diminuarii cotei de teren din masa succesorala a defunctului S.G. senior de la 60/96 la 32/96 si s-a dispus iesirea din indiviziune a mostenitorilor si partajarea imobilului în suprafata de  3.162 mp din imobilul înscris în CF 2306 E.B. numar top 163 si 164 în trei loturi aferente cotelor de 1/3 si atribuirea lor în natura, conform variantei 1A din Completare raport expertiza judiciara specialitatea topografie din 04.05.2011 întocmit de inginer B.I., ce face parte integranta din hotarâre, astfel: lot 1 format din nr. top 163/1 în suprafata de 272 mp si nr. top 164/1 în suprafata de 782 mp în favoarea reclamantului S.G. si pârâtei T.R. ; lot 2 format din nr. top 163/2 în suprafata de 271 mp si nr. top 164/2 în suprafata de 783 mp în indiviziune în favoarea reclamantilor A.L.B. si A.I. si lot 3 format din nr. top 163/3 în suprafata de 270 mp si nr. top 164/3 în suprafata de 784 mp în indiviziune în favoarea reclamantei M.I.. S-a constatat nulitatea absoluta partiala a contractului de vânzare cumparare nr. 4912/04.11.2008 si a contractului de vânzare cumparare nr. 5325/09.12.2008,  ambele autentificate de BNP, în sensul diminuarii obiectului acestuia de la cota de 1/1 la cota 1/3 din terenul înscris în CF 2306 E.B. în suprafata totala de 3.162 mp si faptul ca intervenientii au dobândit dreptul de proprietate asupra suprafetei de teren de 1.054 mp aferenta nr. top 163/1 si 164/1 si s-a dispus rectificarea înscrierilor de sub B18-23 din CF 2306 E.B., cheltuielile de judecata fiind compensate.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a retinut urmatoarele:

Conform înscrierilor din CF 2306 E.B., proprietari tabulari ai imobilele nr. top 163 reprezentând casa si curte intravilan în suprafata de 813 mp  si nr. top 164 reprezentând gradina intravilan în suprafata de 2.349 mp sunt: S.A. – cota de 6/96 parte de la pozitia B3, S.I. – cota de 6/96 parte de la pozitia B4, S.L. - 6/69 parte de la pozitia B5, S.G. – cota de 33/96 parte de la pozitia B6 si 11,  S.A. – cota de 6/96 parte de la pozitia B8, S.I. - cota de 6/96 parte de la pozitia B9, P.F. - cota de 2/96 parte de la pozitia B14, P.I. - cota de 2/96 parte de la pozitia B15, P.Z. - cota de 2/96 parte de la pozitia B16, S.R. (sotia lui S.G.) - cota de 27/96 parte de la pozitia B12.

Mostenitorii sotilor S.G. si S.R. sunt descendentii de grad 1: S.E., S.G. si A.E. S.G. a decedat la 29.04.1981, iar sotia sa, S.R. la 03.11.1997, lasând ca mostenitori legali pe copiii lor, reclamaNtul S.G. si pârâta T.R. în cote de 1/2 fiecare.

Reclamanta A.E. a decedat la 01.02.2011, având mostenitori legali descendentii de grad 1, A.L.B. si A.I., în cote de 1/2 fiecare. La 26.02.2011 a decedat reclamanta S.E. si a lasat ca mostenitor legal pe fiica sa, M.I.

În urma decesului lui S.G. si a lui S.R., a fost emis certificatul de mostenitor nr. 238/04.11.2008 în dosar nr. 229 si 230/2008, prin care reclamantul S.G. si pârâta T.R. si-au împartit întreaga cota de 60/90 parte din imobilul în suprafata de 3.162 mp, pentru care proprietari tabulari erau bunicii lor, S.G. si S.R.. Fiecare si-a înstrainat cota sa intervenientilor L.F. si L.V.A. prin contractele de vânzare cumparare nr. 4912/04.11.2008 si 5325/09.12.2008, cumparatorii intabulându-si dreptul în CF sub B 20-23.

Din depozitiile martorilor audiati în cauza a rezultat ca antecesorii reclamantilor, S.G. si S.R. au posedat neîntrerupt, netulburati, public si sub nume de proprietar întreaga suprafata de 3.162 mp a imobilului, deci si cota de 36/96 a celorlalti proprietari tabulari. Posesia utila pentru cota de 36/96  din suprafata de 3.162 mp a fost continuata de descendentii acestora de grad 1 si 2, în speta reclamantii. Martora M.I., de 61 ani, a declarat în 2009 ca reclamantii stapânesc terenul anterior nasterii sale, înainte de 1948. Având în vedere afirmatiile partilor ca stapânesc terenul din anul 1945, instanta a retinut aceasta data ca început al posesiei.

Având în vedere anul începerii posesiei – 1945, instanta a facut aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. 1 din Legea 241/1947 prin care „prescriptiunile împlinite, precum si cele începute înaintea punerii în aplicare a prezentei legi sunt cârmuite în ce priveste natura, durata si efectele lor, de dispozitiunile legii sub care au început” si va analiza speta în baza art. 1837 si 1890 Cod civil.

Prin aplicarea dispozitiilor legale privind jonctiunea posesiilor (art. 1860 Cod civil), defunctii S.G. si S.R. precum si descendentii lor, au exercitat o posesie utila timp de 30 de ani, acestea fiind singurele conditii pentru uzucapiunea de 30 de ani. Efectele uzucapiunii se produc retroactiv, astfel ca defunctii S.G. si S.R. sunt proprietari asupra diferentei de cota de 36/96  din suprafata de 3.162 mp din 1945, aceasta portiune din teren urmând a intra în masa lor succesorala alaturi de cota de 60/96 asupra carora sunt proprietari tabulari.

Mostenitorii lui S.G. si ai lui S.R. sunt cei trei copii, în cote egale de 1/3 S.E., S.G. si A.E., în patrimoniul carora a trecut suprafata de teren de 3.162 mp în indiviziune. În urma decesului copiilor, descendentilor acestora de grad 1 le revine terenul în cotele parintilor lor, astfel:  reclamanta M.I. – 1/3, reclamantul S.G. si pârâta T.R. – 1/3, reclamantii A.L.B. si A.I. – 1/3.

Ca urmare, s-a impus constatarea partiala a certificatului de mostenitor nr. 238/2008, întrucât defunctul S.G. a detinut 32/96 din suprafata de 3.126 mp si nu a putut transmite mostenitorilor sai mai mult decât are.

În vederea iesirii din indiviziune, prin raportul de expertiza tehnica topografica nr. 51/19.01.2011 efectuat de expert tehnic topo inginer B.I., s-a partajat suprafata de teren de 3.162 mp în trei loturi egale, corespunzator cotelor de proprietate. Ca urmare a obiectiunilor reclamantei S.E., în completarea la raportul de expertiza expertul a efectuat patru variante de lotizare. Dintre acestea, instanta a retinut pentru atribuirea loturilor varianta 1, întrucât toate loturile au acces la strada  fara instituirea unei servituti, iar aceasta - varianta A : nr. top 163 /1 pe care se afla casa si nr. top 164/1  - reclamantul S.G. si pârâta T.R.; nr. top 163/2 si 164/2 - reclamantii A.L.B. si A.I. ; nr. top 163/4 si 164/3 - reclamanta M.I.

La atribuirea în favoarea reclamantului S.G. si pârâtei T.R. a lotului nr. 1 pe care se afla casa, instanta a tinut cont de faptul ca reclamantul S.G. a achitat impozitul pe casa, afirmatia reclamantei M.I. în acest sens nefiind sustinuta cu dovezi si intervenientii au cumparat cu buna credinta casa de pe terenul supus partajului. Acestia s-au încrezut în certificatul de mostenitor nr. 238/2008 si în cartea funciara, astfel ca li s-a majorat cota de teren, si s-a impus a fi protejati prin lasarea casei în lotul ce le va reveni.

Ca urmare a partajului, care are efect retroactiv, s-a impus constarea nulitatii absolute partiale a contractelor de vânzare cumparare nr. 4912/04.11.2008 si 5325/09.12.2008, întrucât S.G. si pârâta T.R. au transmis un bun ce nu se afla în patrimoniul lor, si a fost diminuat obiectul contractelor de la cota de 1/1 la cota de 1/3 însemnând suprafata de 1.054 mp.

Împotriva acestei hotarâri, în termen legal, au declarat apel pârâtul C.L.M.O. si respectiv intervenientii în nume propriu L.F. si L.V.A.

Apelantul C.L.M.O. a solicitat schimbarea sentintei apelate.

În motivarea apelului s-a aratat ca pentru o suprafata de 1779 mp din imobilul în cauza s-a emis Titlul de Proprietate pe numele S.E., titlu care nu a fost ridicat pâna în prezent, fiind un act administrativ valabil, care nu a intrat în circuitul civil. În cauza, uzucapiunea de 30 ani nu a putut fi invocata, întrucât aceasta nu s-a împlinit pâna la intrarea în vigoare a legilor nr. 58 si 59 din 1974 prin care terenurile au fost scoase din circuitul civil, cursul prescriptiei achizitive fiind întrerupt. În drept s-au invocat disp. art. 282, 287 Cod procedura civila.  Nu s-au formulat cereri în probatiune.

Apelantii L.F. si L.V.A. au solicitat schimbarea în parte a sentintei apelate, numai în ceea ce priveste modalitatea de sistare a indiviziunii.

 S-a aratat în motivarea apelului ca varianta aleasa de prima instanta nu este favorabila nici uneia dintre parti, deoarece se creeaza loturi cu o latime la strada de 7 metri, care nu sunt utilizabile. Apelantii sunt de acord ca lotul lor de teren sa fie diminuat cu suprafata de teren necesara servitutii de trecere pentru celelalte doua loturi.

În probatiune, apelantii au solicitat încuviintarea probei cu expertiza.

Intimatii M.I. si A.L. au solicitat respingerea apelurilor, iar ceilalti intimati nu si-au exprimat pozitia în cauza.

Intimati nu au formulat cereri în probatiune.

În apel, instanta a încuviintat si administrat probele solicitate de apelantii L.

Prin decizia civila nr.278/A din 20 septembrie 2012 pronuntata de T.B. s-a respins ca nefondat apelul civil formulat de apelantul S.R. prin C.L.O.

S-a admis ca fondat apelul civil formulat de apelantii L.F. si L.V.A. în contradictoriu cu intimatii S.G. JR., S.A., S.A, S.I., S.L., S.I., P.F., P.I., P.Z., T.R., A.L.B., A.I., M.I., împotriva sentintei civile nr. 12520 din 17.11.2011 pronuntata de J.O. care a fost schimbata în parte în sensul ca:

S-a dispus sistarea starii de indiviziune conform completarii la raportul de expertiza topografica întocmita de expertul B.I. în apel, ce face parte din hotarâre, astfel:

- Lotul I - format din nr. top. 163 în suprafata de 813 mp. si nr. top. 164/1 în suprafata de 241 mp. în favoarea intervenientilor L.F. si L.V.A.

- Lotul II – format din nr. top. 164/2 în suprafata de 1054 mp. în favoarea reclamantilor A.L.B. si A.I. (succesori dupa A.E.).

- Lotul III – format din nr. top. 164/3 în suprafata de 1054 mp. în favoarea lui M.I. (succesoare dupa S.E.).

S-a dispus instituirea unei servituti de trecere cu piciorul si cu masina peste nr. top ce formeaza Lotul I în favoarea nr. top. 164/2 si 164/3 suprafata totala afectata de servitutea de trecere fiind de 334 mp. (96,8 m x  3,5 m) identificata conform aceleiasi completari la raportul de expertiza topografica.

S-au mentinut restul dispozitiilor sentintei apelate.

Au fost obligati intimatii A.L.B. si A.I. la 400 lei  si M.I. la 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecata în favoarea apelantilor. 

Pentru a pronunta astfel, tribunalul a retinut urmatoarele :

În mod legal si temeinic s-a retinut de catre prima instanta ca în cauza, raportat la data începerii posesiei, respectiv anul 1945, sunt aplicabile dispozitiile în materie de uzucapiune ale Codului Civil vechi.

Cu privire la întreruperea cursului prescriptiei extinctive prin aparitia Legilor nr. 59 si 59 din 1974, instanta a retinut ca în cazul posesiilor începute înainte de adoptarea Legilor nr. 58/1974 si nr. 59/1974, prescriptia achizitiva asupra terenurilor nu a fost întrerupta prin intrarea în vigoare a acestor legi, astfel ca, dupa abrogarea lor prin Decretul-lege nr. 1/1989 si Decretul-lege nr. 9/1989, posesorii acelor terenuri pot solicita instantelor de judecata sa constate ca au dobândit dreptul de proprietate privind terenurile respective, acest lucru fiind statuat prin Decizia pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie în recurs în interesul legii nr. IV/2006, obligatorie pentru instante. Asa fiind, nu a putut fi avuta în vedere sustinerea contrara a apelantei, cu atât mai mult cu cât aceasta solutie a fost considerata de Înalta Curte de Casatie si Justitie  ca fiind în deplina concordanta si cu dispozitiile art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar.

Titlul de proprietate emis în temeiul Legii nr. 247/2005 si neridicat de titular cuprinde, asa cum a aratat si apelantul, cota de teren cu care antecesorii partilor figurau înscrisi în CF, care nu face obiectul cererii privind constatarea uzucapiunii, aceasta vizând terenul asupra caruia nu a fost înscris dreptul de proprietate al antecesorilor, astfel ca existenta acestui titlu nu poate împiedica constatarea uzucapiunii.

Referitor la apelul formulat de apelantii L, instanta a retinut ca terenul aflat în coproprietate este teren intravilan, respectiv loc de casa. În aceste conditii, folosirea terenului în continuare cu aceasta destinatie nu este posibila în varianta împartirii terenului pe lungime, întrucât loturile nou formate au front la strada de doar 7,25 m si o lungime medie de 145 m, o astfel de configuratie putând fi folosita doar ca si teren agricol, nu si ca loc de casa, fiind improprie si neautorizabila pentru construire.

În celelalte doua variante de partaj se formeaza loturi ce pot fi folosite ca locuri de casa, în conditiile în care accesul la loturile din spate este asigurat de servitutea de trecere, care permite accesul inclusiv cu masina. Dintre aceste doua variante, Tribunalul a apreciat ca cea mai echitabila pentru parti este varianta de partaj întocmita în apel, în care servitutea de trecere s-a imputat exclusiv asupra lotului de la strada, folosinta exclusiva a apelantilor fiind practic diminuata cu suprafata necesara pentru calea de acces.

În aceste conditii s-a apreciat ca fondat apelul intervenientilor L.F. si L.V.A., impunându-se modificarea sentintei apelate sub aspectul variantei de partaj.

Împotriva acestei decizii, în termen au declarat recurs reclamantii A.I., A.L.B. si M.I. solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei instantei de apel în sensul respingerii apelului declarat de pârâtii L.F. si L.V., si în subsidiar, casarea deciziei cu trimitere spre rejudecare în vederea modificarii sultelor acordate pentru egalizarea loturilor partilor din punct de vedere valoric.

Singura critica formulata de recurentii reclamanti s-a referit la modalitatea de partajare a imobilului din litigiu, sens în care, au aratat recurentii, se impunea pastrarea sentintei instantei de fond, instanta de apel operând o lotizare care vatama interesele recurentilor în sensul ca au acordat întregul front la strada pârâtilor L., iar pentru reclamanti au format loturi în spatele gradinii, loturi care au valoare evident mai mica decât lotul intimatilor, desi cotele de proprietate detinute sunt identice.

Au mai invocat recurentii ca imobilul supus partajului a fost proprietatea antecesorului lor, intimatii fiind cumparatori ai unei cote parti ideale, prin urmare pentru recurenti terenul din litigiu are si valoare sentimentala, intimatii l-au achizitionat în scopuri comerciale, cu atât mai mult impunându-se modificarea variantei de partaj aleasa de tribunal.

În subsidiar s-a aratat ca se impune o evaluare a terenurilor si acordarea de sulta recurentilor, fata de împrejurarea ca valoarea de circulatie a loturilor acordate acestora este mai mica. În fata instantei de recurs, recurentii au depus o completare la raportul de expertiza prin care frontul de la strada este împartit în doua fronturi egale de 10,87 ml, reclamantii precizând ca înteleg sa solicite partajarea imobilului în aceasta varianta.

Intimatii s-au opus admiterii recursului.

Analizând hotarârile recurate prin prisma motivelor invocate si din oficiu sub aspectul nulitatilor de ordine publica, Curtea a constatat urmatoarele:

Criticile formulate de recurentii reclamantii au vizat doar motive de netemeinicie a hotarârii, ce nu au putut fi analizate de instanta de recurs, urmare a abrogarii pct. 11 al art. 304 Cod procedura civila.

Trecând peste acest aspect, Curtea a constatat ca modalitatea de partajare stabilita de instanta de apel, este singura rationala si autorizabila pentru construire, atât modalitatea de partaj a instantei de fond cât si cea solicitata în recurs, conform cu completarea depusa, nu sunt modalitati de partajare rezonabile cât timp, desi este vorba despre teren intravilan, atare modalitati de partajare ar transforma terenul în teren agricol, imposibil de autorizat în vederea edificarii unor constructii.

Acest aspect rezulta si din sustinerile doamnei I.L., angajata P.O., care a aratat la termenul din 04.06.2013 ca în zona din litigiu, pentru a se acorda autorizatie de constructie, frontul la strada se cere a fi de 25 ml, minim, sens în care a si depus înscrisuri doveditoare.

În concluzie, singura varianta de partajare rationala si care avantajeaza toate partile din dosar, este cea aleasa de instanta de apel, cu stabilirea de servitute de trecere pentru recurenti.

Nici solicitarea subsidiara si critica privind valoarea de circulatie mai mare a lotului intimatilor nu sunt fondate, din nicio proba administrata în cauza nu a rezultat  ca loturile recurentilor au o valoare de circulatie mai mica, acestea având iesire la drumul de acces prin servitutea de trecere stabilita.

Pentru aceste considerente, în baza art. 312 cu referire la art. 316 si 296 Cod procedura civila, s-a respins ca nefondat recursul reclamantilor, mentinându-se în tot hotarârea instantei de apel.  Cheltuieli de judecata nu s-au solicitat.

Domenii speta

Spete similare