Secţia a ii – a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. recurs litigii cu profesionişti. radiere societate comercială. lipsa numirii unui lichidator în condiţiile art.237 alin.7 din legea nr.31/1990. -art.237 alin.7 şi alin.8 din legea nr.31 din

Decizie 576 din 07.11.2013


SECŢIA A II – A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL.

RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTI. RADIERE SOCIETATE COMERCIALĂ. LIPSA NUMIRII UNUI LICHIDATOR ÎN CONDIŢIILE ART.237 ALIN.7 DIN LEGEA NR.31/1990.

-art.237 ALIN.7 ŞI ALIN.8 DIN LEGEA NR.31 DIN LEGEA NR.31/1990.

Decizia nr.576/07.11.2013 a Curţii de Apel Oradea - Secţia a II –a civilă,  de contencios administrativ şi fiscal.

Prin sentinţa nr.133 din 20 iunie 2013, Tribunalul Satu Mare, în temeiul art. 3 alin. 3 din O.U.G. NR. 116/2009 raportat la art. 237 alin. 8 din Legea nr. 31/1990 a admis cererea formulată de OFICIUL NAŢIONAL AL REGISTRULUI COMERŢULUI în nume propriu şi pentru Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, în sensul că a dispus radierea din registrul comerţului a pârâtei S.C. Y. D. SM I.  S.R.L. , dispunând totodată Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Satu Mare efectuarea cuvenitelor menţiuni.

În temeiul art.237 alin.9 din Legea nr. 31/1990 prezenta se comunică părţilor, pe cale electronică Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, D. G. F. P. J.  S.  M.  şi Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului, se va publica pe pagina de internet a Oficiului Registrului Comerţului şi se va afişa la sediul Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin sentinţa civilă nr. 1290/LC/26.06.2007 pronunţată de Tribunalul Satu Mare  în dosar nr. 2267/83/2007, rămasă irevocabilă, s-a dispus dizolvarea  pârâtei  în temeiul art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

Deşi de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de dizolvare, persoana juridică intimată a intrat în lichidare, reprezentantul legal al acesteia şi nicio persoană  interesată nu a numit respectiv nu a solicitat numirea şi înregistrarea unui lichidator, practician în insolvenţă,  pentru efectuarea operaţiunilor necesare lichidării societăţii comerciale pârâte şi constatând că de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de dizolvare a societăţii comerciale pârâte  a trecut un termen mai mare de trei luni, îndeplinirea în cauză a condiţiilor de admisibilitate a cererii prevăzute de art. 237 alin. 8 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, în temeiul acestui text de lege, raportat la art. 3 alin. 3 din OUG nr. 116/2009  instanţa a admis cererea reclamantei astfel cum a fost formulată, a dispus radierea societăţii comerciale pârâte din  registrul comerţului, a dispus ORC de pe lângă Tribunalul Satu Mare efectuarea cuvenitelor menţiuni şi îndeplinirea comunicărilor şi a formelor de publicitate prevăzute de art. 237 alin. 9 din Legea nr. 31/1990, conform dispozitivului prezentei.

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a declarat recurs pârâta D.  G. R. F. P.  Cluj Napoca – prin A. J. F. P. Satu Mare, solicitând instanţei casarea sentinţei recurate, rejudecarea cauzei şi în consecinţă respingerea cererii formulate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta arată că instituţia recurentă a sesizat judecătorul delegat la ORC de pe lângă Tribunalul Satu Mare cu o cerere de numire lichidator, respinsă prin încheierea nr.813/08.02.2008, întrucât s-a apreciat că recurenta nu ar avea nici un interes. Întrucât recurenta a fost lipsită de posibilitatea de a solicita numirea unui lichidator potrivit dispoziţiilor Legii nr.31/1990, deoarece societatea se află în dizolvare voluntară, iar debitoarea figurează în evidenţa sa cu obligaţii bugetare neachitate în cuantum total de 657 lei, apreciază că aceasta a fost radiată prematur şi fără o prealabilă parcurgere a etapei de lichidare prevăzută de Legea nr.31/1990 şi eventual procedura simplificată a falimentului în condiţiile art.1 alin.2 din Legea nr.85/2006.

În drept au fost invocate dispoziţiile legale invocate şi în cererea de recurs.

Examinând sentinţa recurată, raportat la motivele de recurs invocate, instanţa a reţinut că recursul este nefondat, fiind respins şi menţinută ca legală şi temeinică sentinţa recurată, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 237 alin. 7 din Legea 31/1990, dacă în termen de 3 luni de la data la care hotărârea judecătorească de dizolvare a rămas definitivă nu se procedează la numirea lichidatorului, judecătorul delegat, la cererea oricărei persoane interesate, numeşte un lichidator de pe Lista practicienilor în reorganizare şi lichidare. De asemenea, potrivit alin. 8, dacă judecătorul delegat nu a fost sesizat, în condiţiile alin. (7), cu nici o cerere de numire a lichidatorului în termen de 3 luni de la expirarea termenului prevăzut la alin. (7), persoana juridică se radiază din oficiu din registrul comerţului, prin încheiere a judecătorului delegat, pronunţată la cererea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, cu citarea părţilor, conform dreptului comun.

În speţă, deşi recurenta susţine, prin recursul declarat, că a sesizat judecătorul delegat la ORC de pe lângă Tribunalul Satu Mare cu o cerere de numire a lichidatorului, nu a adus nici o dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale. Mai mult decât atât, însăşi recurenta a arătat că cererea respectivă ar fi fost respinsă ca lipsită de interes prin încheierea nr. 813/08.02.2008.

Or, într-o atare situaţie, respingerea cererii de numire a lichidatorului are aceleaşi efecte juridice ca şi lipsa oricărei cereri din partea unei persoane interesate, astfel că nu se poate reţine că nu ar fi îndeplinite prevederile art. 237 alin. 8. Esenţial este că, nici la data formulării cererii de către reclamantul Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, şi nici la data soluţionării prezentului recurs, recurenta nu a dovedit împrejurarea că ar fi fost numit un lichidator în condiţiile art. 237 alin. 7, aceasta constituind singura situaţie în care nu se putea dispune radierea persoanei juridice. Din acest punct de vedere, invocarea deţinerii unei creanţe împotriva societăţii debitoare nu prezintă nici o relevanţă.

Pentru aceste considerente, reţinând că sentinţa recurată este legală şi temeinică, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, a fost respins recursul ca nefondat.

S-a luat act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.

Domenii speta