Recurs litigii cu profesioniştii. reorganizare judiciară şi faliment. opoziţie formulată de creditorii sociali şi orice alte personae prejudiciate prin hotărârea asociaţilor privitoare la transmiterea părţilor sociale. -art.202 alin.23 din Legea nr...

SECŢIA A II – A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL.

Materie: RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTII. REORGANIZARE JUDICIARĂ ŞI FALIMENT. OPOZIŢIE FORMULATĂ DE CREDITORII SOCIALI ŞI ORICE ALTE PERSONAE PREJUDICIATE PRIN HOTĂRÂREA ASOCIAŢILOR PRIVITOARE LA TRANSMITEREA PĂRŢILOR SOCIALE.

-art.202 alin.23 din Legea nr.31/1990.

Decizia nr.29/C/12.01.2012 a Curţii de Apel Oradea - Secţia a II – a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Conform prevederilor art.202 al.23  din Legea nr. 31/1990, creditorii sociali şi orice alte persoane prejudiciate prin hotărârea asociaţilor privitoare la transmiterea părţilor sociale pot formula o cerere de opoziţie prin care să solicite instanţei judecătoreşti să oblige după caz, societatea sau asociaţii la repararea prejudiciului cauzat, precum şi dacă este cazul, atragerea răspunderii civile a asociatului care intenţionează să îşi cedeze părţile sociale.

Simpla existenţă a unei creanţe împotriva societăţii intimate la care a avut loc cesiunea părţilor sociale, indiferent de caracterul ei, nu reprezintă un „prejudiciu” produs ca urmare a cesiunii părţilor sociale pentru a se putea invoca incidenţa prevederilor legale mai sus arătate.

Creditorii societăţii ori alte persoane prejudiciate trebuie să facă dovada în mod concret şi direct că drept urmare a cesiunii respective suferă  un prejudiciu ce se impune a fi reparat, arătându-se în concret din ce se compune acesta şi cum anume se produce ca urmare a modificării titularilor părţilor sociale.

Prin sentinţa nr.868/F/2011 Tribunalul S. M. a respins cererea de opoziţie formulată de reclamanta D. G. F. P.J. S. M.,  în contradictoriu cu pârâţii SC S. P. SRL şi S.  Z. , cu privire la Hotărârea AGA nr.52/20.12.2010.

Pentru a pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Din actele de la dosar rezultă că reclamanta a solicitat prin actul intitulat „opoziţie” anularea Hotărârii AGA nr.52/20.12.2010 indicat mai sus, întrucât societatea ar avea datorii către bugetul consolidat al statului pe care l-a prejudiciat cu suma arătată în cerere şi solicită atragerea răspunderii asociatului care intenţionează să cedeze părţile sociale. Reclamanta consideră că înstrăinarea părţilor sociale, respectiv retragerea din firmă s-a făcut doar pentru fraudarea organelor fiscale deşi societatea avea datorii.

Instanţa a apreciat că pretenţiile reclamantei nu sunt întemeiate şi nu sunt precizate. Pentru datoriile societăţii există instituţia falimentului de care poate uza orice creditor care are un credit mai mare de 45.000 Ron ori în speţa de faţă nu se invocă asemenea aspecte. Într-adevăr este posibil ca societatea comercială de mai sus să aibă debite faţă de bugetul de stat, însă aceasta nu impune neapărat interzicerea unor operaţiuni legale de cesiune a părţilor sociale.

Cu privire la răspunderea administratorului acesteia se poate solicita numai în condiţiile art.138 din Legea nr.85/2006, unde se prevăd condiţii obligatorii pentru atragerea răspunderii administratorului pentru care se administrează şi se propun probe, ceea ce nu se regăseşte în procedura de faţă.

În consecinţă instanţa a apreciat că nu sunt îndeplinite prevederile art.202 din Legea nr.31/1990.

Împotriva  acestei sentinţe în termen, scutit de plata taxei de timbru a declarat recurs  D. G. F. P. S. M. solicitând:  admiterea acestei căi de atac,  casarea  hotărârii în sensul admiterii opoziţiei la cesiunea de părţi sociale prin obligarea asociatului  unic S. Z. la plata pasivului societăţii în cuantum total de 7.867 lei.

În motivarea recursului său întemeiat pe prevederile articolului 304 alineat 9 coroborat cu articolul 304 ind.1 cod procedură civilă, a arătat că  instanţa de fond în mod neîntemeiat a dispus respingerea opoziţiei formulate la  starea de insolvabilitatea a SC S. P. SRL , deoarece  la data încheierii actului adiţional, această societate acumula  un debit restant  de 7.867 RON.

Faţă de faptul  că asociatul  şi-a înstrăinat părţile sociale  retrăgându-se din firmă,  apreciază că acesta intenţionează să se sustragă de la răspunderea sa pentru modul defectuos de administrare a societăţii, zădărnicind şi îngreunând orice acţiuni prezente sau viitoare, întreprinse de organele fiscale competente în vederea realizării creanţelor deţinute faţă de SC S. P.  SRL, inclusiv asupra patrimoniului personal, în eventualitatea unei  angajări a răspunderii solidare.

Intimaţii pârâţi deşi legal citaţi nu şi-au exprimat punctul de vedere asupra prezentului recurs.

Instanţa de recurs analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate cât şi din oficiu, a reţinut că este nefondat, în baza prevederilor art.312 Cod procedură civilă dispunând respingerea lui ca atare şi menţinerea în tot a sentinţei atacate, pentru următoarele considerente :

Conform prev.art.202 al.23  din Legea nr. 31/1990, creditorii sociali şi orice alte persoane prejudiciate prin hotărârea asociaţilor privitoare la transmiterea părţilor sociale pot formula o cerere de opoziţie prin care să solicite instanţei judecătoreşti să oblige după caz, societatea sau asociaţii la repararea prejudiciului cauzat, precum şi dacă este cazul, atragerea răspunderii civile a asociatului care intenţionează să îşi cedeze părţile sociale.

Potrivit acestor prevederi, creditorii sau persoanele prejudiciate au posibilitatea de a obţine repararea prejudiciului ce li se creează ca urmare a cesionării părţilor sociale, prejudiciu ce decurge din operaţiunea respectivă şi care trebuie dovedit în faţa instanţei de judecată investită cu opoziţia formulată.

În speţă, opoziţia a fost formulată de recurenta creditoare a societăţii intimate invocând existenţa unei creanţe în cuantum de 7.867 lei împotriva societăţii. Recurenta creditoare nu a precizat nici în faţa primei instanţe şi nici în faţa  instanţei de recurs în ce  constă prejudiciul ce i s-ar produce prin hotărârea nr.52/20.12.2010 prin care asociatul S.  Z.  şi-a cesionat părţile sociale în favoarea numitei A. M. care a dobândit un număr de 9 părţi sociale reprezentând 45% din capitalul social al SC S. P. SRL.

Simpla existenţă a unei creanţe împotriva societăţii intimate la care a avut loc cesiunea părţilor sociale, indiferent de caracterul ei, nu reprezintă un „prejudiciu” produs ca urmare a cesiunii părţilor sociale pentru a se putea invoca incidenţa prevederilor legale mai sus arătate.

Creditorii societăţii ori alte persoane prejudiciate trebuie să facă dovada în mod concret şi direct că drept urmare a cesiunii respective suferă  un prejudiciu ce se impune a fi reparat, arătându-se în concret din ce se compune acesta şi cum anume se produce ca urmare a modificării titularilor părţilor sociale, ceea ce nu se poate reţine în speţă.

În consecinţă s-a reţinut că motivele de recurs invocate sunt nefondate, dispunându-se respingerea ca nefondat a recursului şi menţinerea în tot a sentinţei atacate.

Domenii speta

Spete similare