Recurs. Casare cu trimitere. Nelegala constituire a completului de judecata

Decizie 431 din 23.08.2010


Recurs. Casare cu trimitere. Nelegala constituire a completului de judecata

Art. 385/15 pct. 2 lit. c C. pr. pen, art.47 alin.2 C. pr. pen.

Judecatorul care, cu ocazia participarii la solutionarea unor recursuri împotriva încheierilor de verificare a legalitatii masurii arestarii preventive luata fata de inculpati, si-a exprimat parerea, prin opinie separata, sustinând ca masura privativa de libertate este nelegala si se impune a fi revocata, este incompatibil sa se pronunte ulterior, în apel asupra legalitatii si temeiniciei arestarii preventive în temeiul art. 3002 Cod de procedura penala, la art. 160b alin. 2 teza I si 139 al. 2 teza I Cod de procedura penala.

Curtea de Apel Oradea, Sectia penala si pentru cauze cu minori

Decizia penala nr.431/R din 23 august 2010

Prin încheierea penala  din 18 august 2010, Tribunalul Bihor, în baza art. 3002, art. 160b al. 2 si art. 139 al. 2 teza I Cod de procedura penala, tinând seama de prev. art. 160 ind. h al. 3 teza ultima Cod de procedura penala  (în ce-l priveste pe inculpatul minor),  a dispus revocarea  masurii  arestarii preventive  luata fata de inculpatii LG, si LJR în prezent în Penitenciarul Oradea,  prin încheierea nr. 2/U/2010 din 29.01.2010 a Judecatoriei Marghita, fiind emise MAP nr. 2/U/2010 si 3/U/2010.

A dispus punerea în libertate a inculpatilor daca nu sunt arestati în alte cauze.

Cheltuielile judiciare au ramas în sarcina statului.

Pentru a pronunta aceasta încheiere Tribunalul Bihor a constatat urmatoarele:

Prin sentinta  pronuntata în cauza,  prima instanta În baza art.211 pct. 2 lit. b si al. 21  lit. a,c Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c  Cod penal,  a dispus condamnarea inculpatului LG, la pedeapsa de: 7 ani  închisoare cu aplicarea art.  64 lit. a teza a II a  si lit. b si art. 71 alin. 2 Cod penal 

În baza art. 350 Cod Procedura penala a  mentinut  masura arestarii preventive a inculpatului LG.

În baza art. 88 Cod penal,a  dedus din pedeapsa aplicata durata retinerii si  arestarii preventive de la 28.01.2010 pâna la zi  si a dispus  emiterea unui mandat de executare pe numele inculpatului conform dispozitiilor prezentei sentinte.

În baza art.211 pct. 2 lit. b si al. 21  lit. a,c Cod penal, cu aplicarea art.99 alin. 3  Cod penal,  art. 100 Cod penal si 109 Cod penal,a dispus  condamnarea inculpatului minor LRJ, la pedeapsa de:  3 ani si 6 luni  închisoare în detentie .

În baza art. 350 Cod Procedura penala a  mentinut masura arestarii preventive a inculpatului LJR.

În baza art. 88 Cod penal a  dedus din pedeapsa aplicata durata retinerii si  arestarii preventive de la 28.01.2010 pâna la zi si a dispus emiterea unui mandat de executare pe numele inculpatului conform dispozitiilor prezentei sentinte.

Procedând la verificarea din oficiu a legalitatii si temeiniciei arestarii preventive în temeiul art. 3002 Cod de procedura penala, la art. 160b alin. 2 teza I si 139 al. 2 teza I Cod de procedura penala,  tinând seama de cele ce urmeaza, Tribunalul a constatat urmatoarele:

Inculpatii sunt de etnie maghiara si nu înteleg limba româna, împrejurare constatata de instanta de recurs la data de 01.02.2010 în dos. 580/111/2010, în împrejurarea judecarii recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea preventiva, cât si de instanta de fond la toate termenele de judecata.

Potrivit art. 5 al. 2 Cod de procedura penala  nici o persoana nu poate fi arestata decât în conditiile prevazute de lege.

Potrivit art. 150 al. 1 Cod de procedura penala  masura arestarii inculpatului poate fi luata numai dupa ascultarea acestuia de catre judecator.

Potrivit art. 8 Cod de procedura penala partilor care nu vorbesc sau nu înteleg limba româna li se asigura, în mod gratuit, posibilitatea de a lua la cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, dreptul de a pune concluzii în instanta, prin interpret.

Potrivit art. 6 al. 2 Cod de procedura penala,  în cursul procesului penal, organele judiciare sunt obligate sa asigure partilor deplina exercitare a drepturilor procesuale în conditiile prevazute de lege.

Potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 178/1997 modif., pentru autorizarea si plata interpretilor si traducatorilor folositi de instantele judecatoresti, "instantele judecatoresti, parchetele de pe lânga acestea si organele de cercetare penala utilizeaza interpreti si traducatori, în conditiile stabilite de Codul de procedura penala sau de Codul de procedura civila, dupa caz."

Potrivit art. 128 al. 1 teza I Cod de procedura penala, când una din parti nu cunoaste limba româna, organul de urmarire penala sau instanta de judecata îi asigura în mod gratuit folosirea unui interpret.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 178/1997 modif., "Activitatea de interpret si/sau traducator pentru instantele judecatoresti, parchetele de pe lânga instantele judecatoresti, organele de cercetare penala, birourile notarilor publici, avocati si pentru Ministerul Justitiei se efectueaza de persoane atestate în profesie si autorizate de Ministerul Justitiei."

Potrivit art. 1 din Regulamentul din 27 iulie 2005 de aplicare a Legii nr. 178/1997, "Autorizarea interpretilor si traducatorilor care pot efectua traduceri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justitiei, Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie, organele de urmarire penala, instantele judecatoresti, (...) se face în conditiile prevazute la art. 3, 3^1 si 4 din Legea nr. 178/1997, modificata (...)."

Potrivit art. 15 alin. 2 din Regulament, "Desemnarea interpretilor si a traducatorilor de catre organele prevazute la alin. (1) se face dintre persoanele autorizate, prevazute în listele întocmite potrivit art. 5 din lege, prin încheiere sau prin ordonanta, dupa caz. Prin aceeasi încheiere sau ordonanta se stabilesc: obiectul prestatiei, termenul, conditiile de efectuare a acesteia, tariful aplicabil, precum si alte elemente necesare efectuarii lucrarii."

Potrivit art. 15 alin. 5 din Regulament, "În cazul infractiunilor flagrante sau când activitatea se desfasoara în afara programului normal de lucru, instantele judecatoresti, parchetele de pe lânga acestea si organele de cercetare penala pot face comunicarea prevazuta la alin. (4) catre persoanele desemnate ca interpreti si traducatori (...), prin orice mijloace rapide de comunicare cu valoare doveditoare."

Potrivit art. 128 al. 3 C.p.p., prev. art. 83-85 Cod de procedura penala  se aplica si interpretului.

În cauza, în împrejurarea dispunerii arestarii preventive, inculpatii au fost audiati la data de 29.01.2010 de catre Judecatoria Marghita în lipsa interpretului autorizat, potrivit dispozitiilor legale sus aratate.

S-a consemnat în încheiere ca traducerea a fost efectuata de grefierul de sedinta.

Instanta nu a facut aplicarea prev. art. 128 rap. la art. 83-85 Cod de procedura penala, privind atestarea calitatii de interpret, daca exista incompatibilitati si nici cu privire la îndeplinirea formalitatii obligatorii a depunerii juramântului interpretului.

Ulterior, pe parcursul procesului penal, în nici o împrejurare în care s-a pus în discutie legalitatea si temeinicia masurii preventive, oportunitatea mentinerii acesteia, nu au fost respectate prevederile legale sus aratate.

Raportat la prevederile legale sus mentionate, în lipsa asigurarii unui interpret, nu rezulta daca inculpatii au cunoscut si înteles continutul drepturilor legale, cum inculpatii au aratat împrejurarile care trebuie avute în vedere de judecator la luarea, respectiv mentinerea masurii preventive, cum si-au exercitat dreptul la aparare, cum au explicat argumentele în dovedirea nevinovatiei lor, cum au formulat cereri privind justificarea respingerii propunerii de arestare, cum au recunoscut sau nu faptele, daca au solicitat luarea altei masuri preventive alternative, etc.

La momentul prezentei analize situatia initiala ramâne neschimbata. Din dosarul de urmarire penala asa dupa cum a fost prezentat în vederea arestarii inculpatilor, rezulta urmatoarele:

La data de 22.01.2010, inculpatii au fost audiati în calitate de faptuitori în lipsa interpretului autorizat.

Procesul verbal de reconstituire din 22.01.2010 cât si reconstituirea a fost întocmit/efectuata în lipsa interpretului autorizat.

La data de 28.01.2010 inculpatilor li s-a adus la cunostinta învinuirea si dreptul la aparare în lipsa interpretului autorizat.

La data de 28.01.2010 inculpatii au fost audiati în calitate de învinuiti în lipsa interpretului autorizat.

La data de 28.01.2010 inculpatii au fost retinuti în lipsa interpretului autorizat.

La data de 29.01.2010 susnumitii au fost audiati în calitate de inculpati în lipsa interpretului autorizat. Nu exista la dosar dovada ca persoana care a tradus este indicata în lista, potrivit legii. Nu exista dovada aplicarii prev. art. 128 rap. la art. 83-85 Cod de procedura penala  în respectiva situatie.

Pe parcursul cercetarii judecatoresti, cu toate ca inculpatii în mod constant au învederat instantei ca nu cunosc limba româna, la nici unul din termenele de judecata în prima instanta la care a fost pusa în discutie legalitatea si temeinicia masurii preventive nu au fost respectate prevederile legale sus amintite, fiind folosit un interpret neautorizat.

Potrivit art. 73 al.1 teza II Cod de procedura penala  declaratia scrisa se citeste învinuitului, iar daca cere i se da sa o citeasca.

Potrivit art. 70 al. 2 Cod de procedura penala, învinuitului i se aduc la cunostinta fapta care formeaza obiectul cauzei, dreptul a de a avea un aparator, precum si dreptul de a nu face nici o declaratie, atragându-i-se totodata atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si împotriva sa. Daca învinuitul da o declaratie i se pune în vedere sa declare tot ceea ce stie cu privire la fapta si la învinuire.

Pe parcursul cercetarii judecatoresti sunt aplicabile prevederile art. 322 si urm. Cod de procedura penala  având un continut similar.

De vreme ce inculpatilor nu li s-a asigurat interpret nu rezulta cum acestia au cunoscut cu privire la lucrarile dosarului si nici modul în care acestia si-au formulat apararea, ori cum au reusit sa comunice cu aparatorul si, implicit, cu organele judiciare - politie, procuror si judecator.

Potrivit art. 139 al. 2 teza I Cod de procedura penala, când masura arestului a fost luata cu încalcarea legale, aceasta trebuie revocata din oficiu.

 Încalcarea textelor de lege imperative si exprese mai sus indicate trebuie a fi luata în considerare din oficiu, potrivit art. 197 al. 4 teza ultima Cod de procedura penala, în scopul aflarii adevarului si justei solutionari a cauzei.

Relationând prev. art. 197 Cod de procedura penala  cu prev. art. 150 al. 1 Cod de procedura penala,  art. 8 Cod de procedura penala  si art. 5 al. 2 Cod de procedura penala, rezulta ca în cauza, în lipsa desemnarii unui interpret autorizat, inculpatii au fost arestati în alte conditii decât cele prevazute de lege.

Nefiind incidente prev. art. 197 al. 5 Cod de procedura penala  vatamarea cauzata nu poate fi în nici un mod înlaturata, în scopul respectarii art. 1, 3, 5 al. 2, 6 alin. 2 si 8 Cod de procedura penala  Tribunalul fiind tinut a analiza celelalte conditii si elemente privind masura preventiva, a dispus potrivit dispozitivului încheierii atacate.

  Împotriva încheierii instantei de apel, în termen legal a declarat recurs Parchetul de pe lânga Tribunalul Bihor criticând-o pentru nelegalitate, solicitând casarea acesteia si trimiterea cauzei spre rejudecare.

În dezvoltarea motivelor de recurs parchetul a aratat ca unul din membrii completului de judecata al instantei de apel era incompatibil sa solutioneze prezenta cauza.

Cu ocazia participarii la solutionarea unor recursuri împotriva încheierilor de verificare a legalitatii masurii arestarii preventive luata fata de cei doi inculpati, judecatorul GO si-a exprimat parerea, prin opinie separata, sustinând ca masura privativa de libertate este nelegala si se impune a fi revocata.

Examinând încheierea atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, dar si din oficiu, pe baza lucrarilor si materialului de la dosarul cauzei, Curtea apreciaza ca aceasta este nelegala.

Potrivit art.47 alin.2 Cod de procedura penala nu mai poate participa la judecarea cauzei judecatorul care si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia care ar putea fi data în acea cauza.

În speta, rezulta ca presedintele completului de apel, facând parte anterior dintr-un complet de recurs, si-a exprimat parerea, prin opinie separata, aferenta încheierii nr.8/Î/R/2010 a Tribunalului Bihor, sustinând ca s-ar fi impus trimiterea cauzei spre rejudecare pe considerentul încalcarii dispozitiilor legale ce vizeaza respectarea dreptului partilor de a beneficia de un interpret sau traducator.

În acest context, este evident ca judecatorul care si-a exprimat anterior parerea nu putea sa faca parte dintr-un complet de judecata care, pe aceleasi considerente si argumente juridice constata nelegalitatea masurii arestarii preventive si dispune revocarea acesteia.

Pe cale de consecinta, constatând nelegalitatea încheierii recurate, Curtea apreciaza ca, în speta, completul nu a fost legal constituit si admitând recursul parchetului, o va casa trimitând cauza spre rejudecare.

Instanta de apel va proceda la examinarea legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive luata fata de cei doi inculpati în complet legal constituit.