Decizie de regularizare. Contestaţie la executare.

Decizie 4447 din 31.08.2012


DOMENIU Pensii militare.

Decizie de regularizare. Contestaţie la executare. Suspendarea executării silite. Condiţii.

- Legea nr. 263/2010, art. 156, art. 179

- Cod procedură civilă, art. 403

Art.403 al.1 Cod procedură civilă stabileşte că instanţa poate dispune suspendarea executării dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de către aceasta.

Cu toate acestea, recurenta nu a dat curs dispoziţiilor instanţei, motiv pentru care cererea acesteia de suspendare a executării a fost respinsă.

Cum plata cauţiunii este o condiţie imperativă prevăzută de lege, Curtea a constatat că în mod corect prima instanţă a respins cererea de suspendare a executării deciziei, cu respectarea dispoziţiilor art.403 al.1Cod procedură civilă, motiv pentru care, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, a respins recursul ca nefondat.

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI  - SECŢIA A VII A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE,  DECIZIA NR. 4447

din 31.08.2012)

Prin încheierea de şedinţă din data de 17.05.2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a respins cererea de suspendare a executării, a repus cauza pe rol şi a acordat termen la data de 13.06.2012 cu citarea părţilor în vederea punerii în discuţie a suspendării soluţionării prezentei cauze, conform art.244(1) pct.1 Cod procedură civilă, până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei la decizia de revizuire emisă conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.

Pentru a pronunţa această încheiere, prima instanţă a reţinut că,  deşi s-a pus în vedere contestatoarei să facă dovada consemnării cauţiunii în cuantumul stabilit de 500 lei, aceasta nu s-a conformat.

Or, din economia textului art. 403 Cod procedură civilă, pe care contestatorul îşi întemeiază cererea care face obiectul prezentului dosar, reiese neechivoc că este necesar ca, anexat cererii de suspendare provizorie a executării silite, contestatoarea  trebuie să facă dovada consemnării unei cauţiuni.

Împotriva sentinţei sus-menţionate, a declarat recurs, motivat în termenul legal, recurenta-reclamantă L.M., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin motivele de recurs formulate, recurenta a arătat că instanţa a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii şi a schimbat înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia.

În sprijinul celor afirmate, a invocat practica judiciară a Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a în cauze similare, în anul 2012, în care au fost admise cererile de suspendare formulate în temeiul art.403 şi 244 Cod procedură civilă.

Analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate cât şi a dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Curtea a considerat recursul formulat ca nefiind fondat, considerentele avute în vedere fiind următoarele:

Prin cererea adresată primei instanţe, recurenta-reclamantă a solicitat suspendarea executării deciziei de regularizare nr.1444/26.03.2012 până la soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de revizuire a pensiei nr.87796/27.06.2011.

Criticile formulate de recurentă se referă la temeinicia cererii de suspendare, dar, din analiza hotărârii recurate, Curtea a constatat că motivul pentru care prima instanţă a respins cererea de suspendarea  executării deciziei menţionate, cerere formulată în temeiul art.403 Cod procedură civilă, a fost faptul că recurenta nu a făcut dovada consemnării cauţiunii în cuantumul fixat de instanţă.

În temeiul art.403 alin.3 Cod procedură civilă, până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanţa competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanţă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.

Art.403 al.1 Cod procedură civilă stabileşte că instanţa poate dispune suspendarea executării dacă se depune o cauţiune în cuantumul fixat de către aceasta.

Din formularea textului de lege, Curtea a reţinut că stabilirea cauţiunii este obligatorie, soluţia pronunţată pe cererea de suspendare depinzând de plata acesteia.

Aşa cum rezultă din rezoluţia judecătorului fondului, Tribunalul a fixat cauţiunea în condiţiile art.403 alin.1 raportat la art.7231 cod procedură civilă şi a citat recurenta-reclamantă cu menţiunea de a face dovada consemnării acesteia.

Cu toate acestea, recurenta nu a dat curs dispoziţiilor instanţei, motiv pentru care cererea acesteia de suspendare a executării a fost respinsă.

Cum plata cauţiunii este o condiţie imperativă prevăzută de lege, Curtea a constatat că în mod corect prima instanţă a respins cererea de suspendare a executării deciziei, cu respectarea dispoziţiilor art.403 al.1Cod procedură civilă, motiv pentru care, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, a respins recursul ca nefondat.