Civil-actiune in raspundere contractuala

I N S T A N Ţ A:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de …, reclamanta … a chemat în judecată pe pârâtul B.I., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtului la plata sumei totale de 5357 lei reprezentând prejudiciu prin neexecutarea contractului de închiriere nr. …, încetarea acestuia şi evacuarea pârâtului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin contractul de închiriere pârâtul s-a obligat să plătească preţul chiriei. Se învederează că pârâtul nu şi-a respectat obligaţiile contractuale, reclamanta făcând mai multe somaţii, însă fără niciun efect.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 1321, 1322, 1350 şi urm. C. civ.,

 În susţinerea cererii, reclamanta a anexat în fotocopie înscrisuri şi a solicitat proba cu interogatoriul pârâtului.

Pârâtul nu a depus întâmpinare şi nici nu s-a prezentat în faţa instanţei.

În dovedirea cererii, instanţa a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În ceea ce priveşte legea aplicabilă contractului de închiriere dintre părţi, se reţine ca a fost încheiat în anul 1996, iar în materie contractuală art. 102 alin. 1 din legea de punere în aplicare a codului civil dispune că „contractul este supus dispoziţiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea sa.”

Cum contractului de închiriere este anterior intrării în vigoare a noului cod civil, Codul civil de la 1864 este legea aplicabilă inclusiv în materia executării si încetării  contractului.

Prin contractul de închiriere nr… pârâtul a închiriat locuinţa situată în mun. Tulcea, … jud. Tulcea.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes pentru suma de 3105 lei reprezentând debit restant la data de 30.09.2011, instanţa urmează a o admite pentru următoarele considerente:

Excepţia lipsei de interes a cererii are natura unei excepţii de fond, peremptorii, deoarece priveşte exerciţiul dreptului la acţiune, iar admiterea ei atrage respingerea cererii. Deci, instanţa are obligaţia de a se pronunţa mai întâi asupra acestei excepţii.

Interesul reprezintă folosul practic urmărit prin promovarea unei acţiuni în justiţie şi este o condiţie de exerciţiu a acesteia.

Conform art. 110, alin. 2 din O.G. nr. 92 din 2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, colectarea creanţelor fiscale se face în baza unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu, după caz.

Reclamanta a apreciat că până la data de 30.09.2011 sumele datorate de către pârâtă sunt creanţe fiscale, motiv pentru care a constituit dosarul de executare silită nr. 2007-12614, emiţând titluri executorii şi somaţii conform OG nr. 92/ 2003.

În cauză, reclamanta deţine deja titluri executorii împotriva pârâtei pentru sumele anterioare datei de 01.10.2011, iar formularea prezentei acţiuni în justiţie pentru obţinerea unui alt titlu executoriu (hotărâre judecătorească), cu privire la aceeaşi sumă de bani, nu îi poate aduce nici un folos practic, deoarece executarea silită se poate face în temeiul titlului executoriu existent deja în posesia reclamantei. Prin urmare, prezenta acţiune este lipsită de interes pentru suma de 3105 lei reprezentând debit restant până la data de 30.09.2011.

O acţiune în pretenţii având acelaşi obiect este inadmisibilă întrucât s-ar crea posibilitatea ca împotriva aceluiaşi debitor, pentru aceeaşi sumă, creditorul să deţină două titluri executorii diferite.

Nu se poate trece peste interpretarea dată de către reclamantă creanţelor sale anterior datei de 01.10.2011, deoarece pârâtul are deschisă calea contestaţiei la executare în care poate critica inclusiv dacă pretenţiile au sau nu natură fiscală, critici care ar putea duce la anularea actelor de executare.

Atât timp cât titlurile executorii pe care le are creditoarea nu au fost anulate, acestea îşi produc efectele, inclusiv în ceea ce priveşte posibilitatea reclamantei de a le realiza prin executare.

Instanţa nu poate reţine decât că, la acest moment, reclamanta deţine mai multe titluri executorii în cadrul dosarului de executare silită, titluri pe care le poate pune în executare conform dispoziţiilor OG nr. 92/2003.

Va admite cererea formulată de reclamantă pentru suma de 3198 lei reprezentând debit şi majorări de întârziere începând cu data de 01.10.2011 până la data de 03.12.2014, creanţa rezultând din contract, respectiv din neplata preţului închirierii, aşa cum rezultă din fişa de rol depusă, pârâtul nefăcând dovada plăţii.

Va admite şi capătul de cerere privind rezilierea contractului de închiriere nr. 92/08.08.1996, fiind îndeplinite cerinţele prevăzute de contract la art. 16, respectiv neplata chiriei timp de mai mult de 3 luni consecutive. Pe cale de consecinţă, instanţa va admite şi cererea de evacuare a pârâtului din imobilul care a făcut obiectul închirierii, deoarece aceasta nu mai are dreptul de folosinţă, odată cu încetarea contractului, prin reziliere.

Domenii speta

Spete similare