Apel. Contestaţie măsură administrator judiciar. Caracterul imperativ al dispoziţiilor art. 21 alineatele 2 şi 3 din Legea nr. 85/2006. Invocarea, pentru prima dată, în apel, a excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei, şi obligaţia instanţei de apel

Apel. Contestaţie măsură administrator judiciar. Caracterul imperativ al dispoziţiilor art. 21 alineatele 2 şi 3 din Legea nr. 85/2006. Invocarea, pentru prima dată, în apel, a excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei, şi obligaţia instanţei de apel de a o examina. Obligaţia administratorului judiciar de a expedia notificarea deschiderii procedurii insolvenţei către un creditor aflat, la rândul său, în insolvenţă, administratorului sau lichidatorului judiciar al acestuia.

- art. 21 alineatele 2 şi 3 din Legea nr. 85/2006

- art. 247 alineat 1 şi art. 155 alineat 1 pct. 5 Noul Cod de procedură civilă

Decizia nr. 113/C/14.04.2016 – A

Dosar nr. 608/111/C/2014/a1 – A

Prin Sentinţa nr. 1306/F/15.10.2015, Tribunalul B. a admis contestaţia formulată de contestatoarea S.C. U. D. S.R.L., prin lichidator judiciar L. F. IPURL, în contradictoriu cu administratorul judiciar al debitoarei S.C. E. B. C. S.R.L., P. L. G. IPURL.

A dispus repunerea contestatoarei S.C. U. D. S.R.L., prin lichidator judiciar L. F. IPURL, în termenul de formulare a declaraţiei de creanţe faţă de debitoarea S.C. E. B. C. S.R.L.

A pus în vedere administratorului judiciar P. L. G. IPURL să procedeze la analizarea creanţei pretinse de contestatoarea S.C. U. D. S.R.L., prin lichidator judiciar L. F. IPURL.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că contestatoarea S.C. U. D. S.R.L., prin lichidator judiciar L. F. IPURL, a formulat prezenta contestaţie împotriva măsurii administratorului judiciar P. L. G. IPURL privind neînscrierea sa în tabelul definitiv al creanţelor debitorului S.C. E. B. C. S.R.L., întemeiată în drept pe prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 85/2006.

Contrar susţinerilor administratorului judiciar P. L. G. IPURL, judecătorul sindic a reţinut că atât din motivele de fapt ale prezentei contestaţii, cât şi din motivarea în drept a prezentei cereri rezultă că contestatoarea a înţeles să formuleze prezenta contestaţie împotriva măsurii administratorului judiciar menţionat, de neînscriere a sa la masa credală a debitorului S.C. E. B. C. S.R.L.

Astfel, nu suntem în prezenţa unei contestaţii întemeiată pe dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 85/2006, contestatoarea neinvocând niciun motiv dintre cele prevăzute de textul legal precitat. Mai mult, art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 face referire la dreptul oricărei părţi interesate de a face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe, or, contestatoarea S.C. U. D. S.R.L., prin lichidator judiciar L. F. IPURL contestă tocmai faptul neînscrierii sale în tabelul creanţelor debitorului S.C. E. B. C. S.R.L., neputând contesta, în ceea ce o priveşte, modalitatea în care propria creanţă ar fi fost înscrisă în tabelul definitiv al creanţelor, deoarece declaraţia sa de creanţă a fost respinsă de către administratorul judiciar, ca tardiv formulată.

Pentru aceste considerente, judecătorul sindic a apreciat că contestatoarea a învestit instanţa cu o contestaţie împotriva măsurii adoptate de administratorul judiciar P. L. G. IPURL, privind neînscrierea sa la masa credală a debitorului S.C. E. B. C. S.R.L., în temeiul prevederilor art. 21 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, astfel că excepţia inadmisibilităţii contestaţiei, calificată la termenul de judecată din data de 08.10.2015 ca fiind o apărare de fond, nu poate fi reţinută.

Analizând contestaţia formulată, prin care contestatoarea S.C. U. D. S.R.L., prin lichidator judiciar L. F. IPURL a solicitat repunerea sa în termenul de înscriere la masa credală a debitorului S.C. E. B. C. S.R.L., respectiv admiterea cererii de înscriere la masa credală a debitorului menţionat, judecătorul sindic a reţinut următoarele:

Potrivit art. 7 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei ( în vigoare la data formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei de către debitoarea S.C. E. B. C. S.R.L.), citarea părţilor şi comunicarea oricăror acte de procedură anterioare deschiderii procedurii se realizează conform Codului de procedură civilă, iar potrivit art. 61 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, ulterior deschiderii procedurii, administratorul judiciar va emite o notificare despre deschiderea procedurii tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor, sau după caz în baza art. 32 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.

A reţinut faptul că administratorul judiciar P. I. IPURL, desemnat iniţial să administreze procedura insolvenţei debitorului S.C. E. B. C. S.R.L., a procedat la notificarea creditoarei S.C. U. D. S.R.L., ulterior deschiderii procedurii insolvenţei debitorului menţionat, respectiv la data de 10.03.2014, la sediul acesteia din O. S., str. V., nr. xx/Y, jud. H., notificarea fiind restituită cu menţiunea „destinatar mutat”.

Ulterior, în cursul desfăşurării procedurii insolvenţei debitorului S.C. E. B. C. S.R.L., prin Încheierea de şedinţă din data de 04.12.2014, în baza art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 a fost numit administrator judiciar P. L. G. IPURL, dispunându-se totodată încetarea atribuţiilor administratorului judiciar provizoriu desemnat P. I. IPURL, ca urmare a deciziei creditorului majoritar K. E. K. KFT, publicată în B.P.I. nr. 16405 la data de 18.09.2014.

În conformitate cu prevederile art. 185 alin. (1) Noul Cod de procedură civilă, când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Cu toate acestea, art. 186 alin. (1) din acelaşi act normativ acordă dreptul părţii care a pierdut un termen procedural de a fi repusă în termen, dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

Judecătorul sindic a apreciat, raportat la modalitatea în care contestatoarea S.C. U. D. S.R.L. a fost notificată cu privire la deschiderea procedurii insolvenţei debitorului S.C. E. B. C. S.R.L., că, în situaţia dată, contestatoarea nu a fost notificată cu respectarea strictă a prevederilor art. 61 din Legea nr. 85/2006.

Astfel, deşi este real faptul că contestatoarea a fost notificată la sediul cu care aceasta figurează în evidenţele Oficiului Registrului Comerţului în vederea formulării unei eventuale declaraţii de creanţă, judecătorul sindic a reţinut că, faţă de contestatoare a fost deschisă procedura insolvenţei, iar prin Sentinţa civilă nr. 404/06.02.2012, pronunţată de Tribunalul H. în dosarul nr. 1611/96/2010, a fost desemnat în calitate de lichidator judiciar L. F. IPURL.

Ulterior acestei date, în evidenţele Oficiului Registrului Comerţului au fost operate modificările intervenite, privind intrarea societăţii în insolvenţă, respectiv privind desemnarea, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei contestatoare, a L. F. IPURL. De altfel, a reţinut judecătorul sindic, chiar administratorul judiciar P. L. G. IPURL a depus în probaţiune furnizarea de informaţii emisă de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (fila 28).

În aceste condiţii, reţinând că opozabilitatea faţă de terţi a modificărilor intervenite cu privire la statutul S.C. U. D. S.R.L. a fost realizată cu respectarea prevederilor legale, constatând totodată că notificarea emisă la sediul social al contestatoarei a fost restituită cu menţiunea „destinatar mutat”, judecătorul sindic a apreciat că, printr-o minimă diligenţă, administratorul judiciar desemnat să administreze procedura insolvenţei debitorului S.C. E. B. C. S.R.L. ar fi trebuit să notifice deschiderea procedurii acestui debitor şi la sediul lichidatorului judiciar desemnat să administreze procedura insolvenţei debitoarei contestatoare S.C. U. D. S.R.L.

Judecătorul sindic a reţinut că procedura notificării potenţialilor creditori ai unui debitor, reglementată de dispoziţiile art. 61 din Legea nr. 85/2006, are ca finalitate tocmai aducerea la cunoştinţa acestora a modificărilor intervenite cu privire la statutul debitorului lor, pentru a le oferi acestora oportunitatea recuperării creanţelor deţinute faţă de debitorul aflat în dificultate financiară, or, exercitarea şi realizarea efectivă a acestui drept presupune ca potenţialii creditori să fie efectiv înştiinţaţi cu privire la deschiderea procedurii insolvenţei debitorului. Demersul prevăzut de lege, constând în notificarea acestora în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Civilă, trebuie să fie unul efectiv, prin care potenţialii creditori să poată lua cunoştinţă, ca urmare a efectuării unor demersuri rezonabile, despre modificările intervenite cu privire la statutul debitorului lor.

Însă, în situaţia de faţă, prin notificarea deschiderii procedurii insolvenţei debitorului S.C. E. B. C. S.R.L. la sediul contestatoarei S.C. U. D. S.R.L., aflată la rândul ei în procedura insolvenţei şi nemaideţinând dreptul de administrare al activităţii, judecătorul sindic a apreciat că demersul notificării acestui potenţial creditor, la sediul social, unde nu mai desfăşura nicio activitate, nu şi-a îndeplinit scopul, acela de a aduce la cunoştinţă contestatoarei dreptul de a formula declaraţie de creanţă faţă de debitorul S.C. E. B. C. S.R.L.

Pentru aceste considerente, judecătorul sindic a apreciat că contestatoarea S.C. U. D. S.R.L., prin lichidator judiciar L. F. IPURL, s-a aflat în imposibilitatea obiectivă, justificată, de a depune declaraţia de creanţă în termenul stabilit prin Încheierea nr. 165/F/10.02.2014 de deschidere a procedurii insolvenţei, motiv pentru care, în baza art. 21 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, coroborat cu art. 186 alin. (1) Noul Cod de procedură civilă, raportat la art. 149 din Legea nr. 85/2006, a admis contestaţia formulată de contestatoarea S.C. U. D. S.R.L., prin lichidator judiciar L. F. IPURL, în contradictoriu cu administratorul judiciar al debitoarei S.C. E. B. C. S.R.L., P. L. G. IPURL, a dispus repunerea contestatoarei S.C. U. D. S.R.L., prin lichidator judiciar L. F. IPURL, în termenul de formulare a declaraţiei de creanţe faţă de debitoarea S.C. E. B. C. S.R.L., şi a pus în vedere administratorului judiciar P. L. G. IPURL să procedeze la analizarea creanţei pretinse de contestatoarea S.C. U. D. S.R.L., prin lichidator judiciar L. F. IPURL.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel apelanta SC E. B. C. SRL prin administrator judiciar P. L. G. IPURL, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinţei atacate în totalitate, în sensul respingerii contestaţiei formulate de contestatoarea U. D. S.R.L. prin lichidator judiciar L. F. IPURL şi menţinerea măsurii luate, respectiv, neînscrierea în tabelele de creanţă ale societăţii debitoare a declaraţiei de creanţă depusă de contestatoare ca fiind tardivă.

În dezvoltarea motivelor de apel, a invocat excepţia tardivităţii contestaţiei formulate în temeiul art.21 alin.(3) din Legea 85/2006.

A susţinut că raportul de activitate privind modalitatea de îndeplinire a obligaţiilor a fost depus la dosarul cauzei la data de 27.05.2015 şi a fost comunicat cu lichidatorul judiciar L. F. IPURL prin poşta electronică la aceeaşi dată.

Contestaţia împotriva măsurii a fost înregistrată la data de 02.06.2015.

Raportat la prevederile art.21 alin.(3) din Legea 85/2006, având în vedere faptul că această contestaţie nu a fost depusă în termen de 3 zile, a considerat că tardivă contestaţia formulată. Astfel, a opinat că dispoziţiile legale invocate sunt de ordine publică, iar excepţia poate fi ridicată pentru prima dată şi în calea de atac a apelului. Instanţa de fond considerând contestaţia formulată ca fiind o contestaţie împotriva măsurilor luate, în ciuda susţinerilor sale, a omis să invoce din oficiu tardivitatea acesteia.

Pe fond, a solicitat a se constata nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei atacate şi admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinţei, în sensul indicat în petit.

În conformitate cu prevederile art.61 alin.(l) şi alin.(3) s-a expediat notificarea deschiderii procedurii insolvenţei către societatea U.-D. SRL la data de 10.03.2014 la adresa din Municipiul O. S., Str. V., nr. xx/Y, judeţ H., notificarea fiind nerecepţionată de către societatea U.-D. SRL plicul întorcându-se înapoi administratorului judiciar provizoriu cu menţiunea „destinatar mutat".

În conformitate cu prevederile art.229 alin.(l) şi alin.(2) Cod Civil, în raporturile cu terţii, dovada denumirii şi a sediului persoanei juridice se face cu menţiunile înscrise în registrele de publicitate sau de evidenţă prevăzute de lege pentru persoana juridică respectivă, iar în lipsa acestor menţiuni, stabilirea sau schimbarea denumirii şi a sediului nu va putea fi opusă altor persoane, în concret, a notificat la sediul notat în registrul comerţului, unicul loc opozabil pentru efectuarea notificării. Mai mult, a efectuat notificarea respectând dispoziţiile art.61 şi art.32 alin.(2) din Legea 85/2006.

Reţinerea de către judecătorul sindic, în cuprinsul sentinţei atacate, că în situaţia sa nu s-a efectuat notificarea cu respectarea strictă a prevederilor art.61 în Legea 85/2006, este nefondată, faţă de dovezile de comunicare depuse la dosar.

Nu se poate reţine în sarcina sa obligaţia notificării deschiderii procedurii şi la sediul lichidatorului judiciar. Făcând o paralelă, nu are obligaţia de a expedia notificarea deschiderii procedurii şi la domiciliul/sediul administratorului creditorului, chiar dacă acesta apare înscris în Registrul Comerţului şi chiar dacă societatea nu ar mai desfăşura activitate la sediul acesteia.

A susţinut că lichidatorul judiciar L. F. IPURL printr-o „minimă diligentă" putea verifica BPI, ziarul de circulaţie naţională Jurnalul Naţional sau căsuţa poştală a societăţii sale, mai ales în situaţia în care ştia ca are de recuperat creanţe, astfel că reţinerea de către judecătorul de fond că administratorul judiciar al E. B. C. SRL trebuia „să depună o minimă diligentă" şi să notifice lichidatorul judiciar L. F. SRL în calitate de reprezentant al U. D. S.R.L. este o adăugare la lege şi este un argument ce nu poate fi reţinut în decizia ce se va pronunţa.

În drept, a invocat prevederile art.466 Cod de procedură civilă, art.12, art.21, art.61 Legea 85/2006 şi art.229 Cod civil.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata contestatoare SC U. D. SRL - prin lichidator judiciar L. F. IPURL a solicitat respingerea apelului declarat şi menţinerea sentinţei atacate ca temeinică şi legală.

În apărare, a susţinut, faţă de excepţia tardivităţii formulării contestaţiei, că raportul de activitate privind modalitatea de îndeplinire a obligaţiilor a fost depus la dosarul cauzei la data de 27.05.2015 şi, într-adevăr, a fost comunicat la aceeaşi dată.

Împotriva acestui raport de activitate, în temeiul art. 21 alin. 2, în termen legal, a formulat contestaţie, aceasta fiind transmisă prin fax la Tribunalul B. în data de 01.06.2015, ora 15:53.

Termenul de 3 zile (prevăzut de art. 21 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 în vederea depunerea contestaţiilor la rapoartele de activitate) a fost respectat. În acest sens a arătat că, termenul de decădere s-a împlinit în data de 31 mai 2015, or aceasta fiind o zi de duminică, în conformitate cu prevederile art. 181 alin. 2 din Codul de procedură civilă, termenul s-a prelungit până în prima zi lucrătoare, respectiv până în data de 01.06.2015, iar la această dată a fost transmisă prin fax contestaţia formulată.

Deşi art. 183 Noul Cod de procedură civilă nu prevede printre modalităţile de comunicare ale actelor de procedură şi transmiterea prin fax, totuşi, a considerat că, aplicând prin analogie prevederile art. 154 alin. 6 şi art. 471 alin. 3 din Noul Cod de procedură civilă, actele de procedură pot fi depuse şi prin fax, poştă electronică sau alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea de primire a acestuia. Având în vedere aspectele mai sus învederate, a solicitat respingerea excepţiei tardivităţii invocată de apelantă ca netemeinică, nelegală şi nedovedită.

Pe fond, a solicitat respingerea apelului declarat ca netemeinic şi nelegal.

În acest sens, a arătat că nu a fost notificată cu privire la deschiderea procedurii insolvenţei S.C. E. B. C. S.R.L. cu respectarea strictă a prevederilor art. 61 din Legea nr. 85/2006. Deşi, aşa cum rezultă din probatoriul administrat în cauză, administratorul judiciar al S.C. E. B. C. S.R.L. a transmis o notificare cu privire la deschiderea procedurii insolvenţei la sediul S.C. U. D. S.R.L., din municipiul O. S., str. V., nr. xx/Y, judeţul H., (adresa fiind returnată cu menţiunea „destinatar mutat"), aceasta însă nefiind în măsură să îndeplinească prevederile art. 61 din Legea nr. 85/2006, care impune lichidatorului judiciar notificarea tuturor creditorilor cunoscuţi la data deschiderii procedurii insolvenţei.

A menţionat că pe portalul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului apare că debitoarea S.C. U. D. S.R.L. este în insolvenţa, el fiind numit în calitate de lichidator judiciar, motiv pentru care el avea datele necesare de a notifica reprezentantul legal al debitoarei S.C. U. D. S.R.L. şi nu să transmite notificarea la o adresa la care nu o va ridica nimeni.

Potrivit art. 186 din Noul Cod de procedură civilă partea care a pierdut termenul procedural va fi repus în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

Din cele relatate mai sus rezultă că motivele neformulării declaraţiei de creanţă în termenul stabilit de instanţă sunt temeinice, fapt pentru care a solicitat respingerea apelului şi menţinerea acestei sentinţe ca temeinică şi legală.

În drept, a invocat prevederile art. 471 alin. 5, art. 205 din Noul Cod de procedură civilă, art. 21, 61 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

Examinând sentinţa apelată, raportat la motivele de apel invocate, instanţa a reţinut că apelul este nefondat.

Prin apelul formulat, administratorul judiciar a invocat în primul rând excepţia tardivităţii contestaţiei formulate de creditoarea S.C. U. D. S.R.L., prin administratorul judiciar.

Având în vedere acest motiv de apel, Curtea a reţinut că, potrivit art. 21 alin. 2 şi 3 din Legea 85/2006, debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar. Contestaţia trebuie să fie înregistrată în termen de 3 zile de la depunerea raportului prevăzut la alin. (1), respectiv raportul cuprinzând descrierea modului în care administratorul judiciar şi-a îndeplinit atribuţiile.

Textul de lege reglementează un termen legal imperativ, cu caracter de ordine publică, astfel că excepţia tardivităţii poate fi invocată de parte sau de instanţă în orice stare a procesului, potrivit art. 247 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, motiv pentru care se impune ca instanţa de apel să analizeze această excepţie, invocată pentru prima oară în apel.

În acest sens, Curtea a reţinut că măsura luată de administratorul judiciar, care face obiectul contestaţiei soluţionate de judecătorul-sindic, a fost cuprinsă în raportul de activitate depus de administratorul judiciar la dosarul cauzei la data de 27.05.2015, iar contestaţia a fost depusă de către creditoare prin fax la data de 01.06.2015, după cum rezultă din înscrisurile aflate la filele 7-8 din dosarul asociat. În speţă, faţă de data depunerii raportului – 27.05.2015, ultima zi a termenului a fost 31.05.2015 – zi nelucrătoare, astfel că, raportat la prevederile art. 181 alin. 2 Noul Cod de procedură civilă (când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează), depunerea contestaţiei la instanţă prin fax la data de 01.06.2015, este considerată ca fiind făcută în termen. Raportat la aceste considerente, acest motiv de apel este nefondat.

În ceea ce priveşte soluţionarea pe fond a contestaţiei, Curtea a reţinut că, potrivit înscrisurilor aflate la dosar, administratorul judiciar a procedat la notificarea creditoarei S.C. U. D. S.R.L. la adresa sediului social al acesteia, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă, notificarea întorcându-se cu menţiunea „destinatar mutat”. Problema care se pune în prezenta cauză este dacă, în contextul în care societatea creditoare notificată se afla, la rândul ei, în procedura insolvenţei, notificarea trebuia expediată şi administratorului/lichidatorului judiciar al acesteia, la sediul său.

În acest sens, instanţa de apel a avut în vedere împrejurarea că, prin sentinţa nr. 404/06.02.2012, pronunţată de Tribunalul H., s-a dispus intrarea în faliment a societăţii S.C. U. D. S.R.L., fiind desemnat în calitate de lichidator judiciar provizoriu L. F. IPURL. Faptul că administratorul judiciar al debitoarei din prezenta cauză avea cunoştinţă de faptul că societatea creditoare notificată era supusă prevederilor Legii 85/2006 rezultă din adresa emisă de O.N.R.C. (furnizare informaţii de bază), depusă la dosar de însuşi administratorul judiciar P. L. G. IPURL.

Potrivit art. 155 alin. 1 pct. 5 Noul Cod de procedură civilă, după deschiderea procedurii insolvenţei, cei supuşi procedurii vor fi citaţi potrivit legii speciale. Legea 85/2006 nu prevede modalitatea în care vor fi citate persoanele juridice faţă de care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei, o asemenea prevedere existând doar în Legea 85/2014, care stipulează la art. 41 alin. 4 că, după deschiderea procedurii insolvenţei, citarea debitorului se va face la sediul acestuia şi la sediul administratorului judiciar/lichidatorului judiciar. De asemenea, sub imperiul Codului de procedură civilă de la 1865, cei supuşi procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului se citau prin administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar (art. 87 pct. 5).

Faţă de aceste precizări, dat fiind că, la data notificării creditoarei S.C. U. D. S.R.L., aceasta se afla în procedura insolvenţei, se impunea ca notificarea să fie expediată lichidatorului judiciar al acesteia, iar nu firmei la sediul său. Instanţa de apel a avut în vedere, totodată, finalitatea notificării creditorilor în procedura insolvenţei, care este aceea de a fi încunoştinţaţi pentru a-şi formula cererile de admitere a creanţelor în dosarul de insolvenţă al debitorului. Or, legea insolvenţei, la art. 25 alin. 1 lit. g) stabileşte în mod expres, printre principalele atribuţii ale lichidatorului judiciar, şi pe aceea de încasare a creanţelor şi susţinerea de acţiuni în acest sens. Pentru acest motiv, se impunea ca notificarea să fie expediată lichidatorului judiciar al creditorului S.C. U. D. S.R.L., la sediul acestuia, iar nu la sediul creditorului, din moment ce acesta, fiind în procedura falimentului, nu mai avea dreptul de administrare şi deci nici prerogativa de a formula cerere de admitere a creanţei decât prin lichidatorul judiciar.

Faţă de aceste considerente, în lipsa notificării lichidatorului judiciar, instanţa a apreciat că întârzierea formulării cererii de admitere a creanţei se datorează unor motive temeinic justificate, fiind întemeiată cererea de repunere în termenul de formulare a cererii de admitere a creanţei, raportat la prevederile art. 186 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă.

În consecinţă, în baza art. 480 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, apreciind sentinţa apelată ca fiind legală şi temeinică, a fost respins apelul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare