Fond funciar

Prin cererea formulată la data de 08.07.2016 şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. ……./207/2016, reclamantul V.D. a  chemat în judecată Comisiile constituite conform legii fondului funciar pe lângă Primăria Redea, jud. Olt şi Prefectura Olt  solicitând instanţei să constate nulitatea absolută parţială a T.P. nr. 22696/49 pentru suprafaţa de 4,22 ha teren arabil extravilan - ce urmează a fi înlăturată din acest titlu de proprietate şi să dispună emiterea unui alt titlu de proprietate pentru această suprafaţă pentru autoarea V.T. cu moştenitor V.A., arătând că este fiul autorilor V.A. şi V.V. şi respectiv nepotul de fiu al autoarei V.T..

Autoarea V.T. a deţinut în proprietate înainte de colectivizare suprafaţa de 4,22 ha şi a avut doi copii: un fiu (tatăl său) şi o fiică (soţia lui S.M.), iar în anul 1960, la rolul bunicii, s-a conexat rolul ginerelui său S.M. (cu 6 ha teren arabil).

Aceste date rezultă din adresa nr.3891/1805.2016 anexată cererii.

La apariţia Legii 18/1991, pentru terenul aflat la rolul autoarei, au făcut cereri de reconstituire mama sa V.A. şi ginerele autoarei V.T., S.M., încă din anul 1991 şi până în prezent , familia sa a lucrat terenul ce revenea de la bunica.

În tot acest timp titlul de proprietate a stat la  unchiul şi respectiv vărul său şi nici mama sa şi nici reclamantul nu au ştiut că de fapt titular este S.M. - unchiul său.

 Reclamantul a menţionat că de abia, după decesul vărului său S.J., a aflat de la soţia acestuia că  mama sa V.A. şi implicit reclamantul, nu sunt beneficiarii acestei reconstituiri şi că ea doreşte să vândă întreaga suprafaţă de teren, negând orice drept al mamei sale şi deci al său ca moştenitor al acesteia.

Reclamantul  s-a adresat Primăriei Redea pentru a afla care este realitatea , şi în mai 2016 a primit răspunsul pe care l-a anexat acestei cereri  întemeindu-şi cererea pe dispoz. art.III lit. a din Lg. 196/1997 , deoarece consideră că , reconstituirea din T.P. nr. 22696/49 pentru S.M., este lovită de nulitate pentru suprafaţa de 4,22 ha ce a aparţinut bunicii sale, S.M. , nefiind persoană îndreptăţită la reconstituire potrivit legii.

De altfel , cererea de reconstituire formulată de S.M. s-a făcut doar pentru suprafaţa pe care acesta a adus-o la rolul autoarei V.T., 6 ha teren , singura suprafaţă la care era îndreptăţit, solicitând încuviinţarea probei cu înscrisuri .

Reclamantul a depus la dosar adresa nr.3891/18.05.2016 emisă de Primăria com. Redea,  adresa nr.27351/14.07.2016 emisă de Instituţia prefectului Olt, adresa nr.5713/24.08.2016 emisă de Primăria com. Redea, actele care au stat la baza  eliberării titlului de proprietate nr.22696/94/04.04.1996,  certificat de moştenitor nr.91/02.03.2004 BNP – P.Cernat, C.S. Cernat, R.Mitru, certificat de moştenitor nr.17/18.03.2016 – BNP Saouma Cristina Simona,

La data de 06.09.2016 reclamantul a depus al dosar o cerere prin care a învederat instanţei  că solicită  constatarea nulităţii absolute parţiale a  titlului de proprietate nr.22696/94/ 04.04.1996, emiterea unui alt titlu in care la rubrica moştenitori alături de Ş. I. M. să fie trecută şi V.A.,  fie emiterea a două titluri de proprietate care să reflecte situaţia reală asupra celor 10,22 ha aflate al rolul autoarei V.T., respectiv un  titlu de proprietate cu autori V.T. şi moştenitor V.A. pentru suprafaţa de 4,22 ha şi un titlu pentru Ş. I. M. cu suprafaţa de 6 ha.

La data de 05.09.2016 Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar de pe lângă Primăria Redea, Judeţul Olt, a formulat întâmpinare prin care a arătat următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată de V.D., s-a solicitat constatarea nulităţii absolute parţial a titlului de proprietate nr. 22696/49 - pentru suprafaţa de 4,22 ha teren arabil extravilan şi dispunerea de către instanţa de judecată a emiterii unui nou titlu de proprietate pentru această suprafaţă pentru autor V.T. cu moştenitor V.A..

Comisia locală de aplicarea legilor fondului funciar a comunei Redea a solicitat respingerea cererii de chenare în judecată la toate capetele de cerere din următoarele motive:

- autoarea V.T. a fost înscrisă în Registrul Agricol 1959-1963 al comunei Redea cu suprafaţa de 10.22 ha., suprafaţă ce a făcut obiectul cererii de reconstituire nr.100/01.03 991 a numitului S.M. (calitate de ginere al autoarei):

- analizând Registrul agricol 1959-1963 volumul 11 fila 20, s-a constatat:

V.T., in calitate de autoare, avea în componenţa familiei pe S.I.M., in  calitate de ginere S.G., fiică şi S.C., nepot, figurând în anal 1959  cu suprafaţa de 4,22 ha, iar din anul 1960 şi până la intrarea în C.A.P. figurează cu suprafaţa de 10.22 ha ca urmare a conexării rolului nr. 132 din Volumul VI. privind pe S.I.M., conform menţiunii existente pe fila de registru de la această poziţie: numita V.A., mama reclamantului V.D. nu făcea parte din componenta familiei la intrarea in CAP.

 Numita V.A., mama reclamantului V.D., în baza Legii nr. 18/1991, a depus cererea nr. 1646/20.03.1991, solicitând reconstituirea întregii suprafeţe de 10,22 ha. având calitate de noră a autoarei V.T., cerere ce a fost respinsă de Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar a comunei Redea de la acea vreme şi împotriva căreia se putea face contestaţie la Comisia Judeţeană de aplicarea legilor fondului funciar Olt.

La nivelul comunei Redea, la reconstituirea terenurilor, s-a aplicat cota de reducere de 2%.

Autoarea V.T., cu moştenitorul Ş. I. M., au fost validaţi cu suprafaţa de 9,80 ha, fiind înscrişi în Anexa 3 la poziţia 155 la Legea nr. 18/1991.

Suprafaţa de teren de 9,80 ha a fost reconstituită şi înscrisă în titlul de proprietate nr. 22696.94 având ca moştenitor pe Ş. I. M., titlu de proprietate ce a intrat în circuitul civil prin certificatul de moştenitor nr. 91/02.03.2004, precum şi certificatul de moştenitor nr. 17/18.03.2016.

Reclamantul a avut posibilitatea în temeiul Legii nr. 169/1997, Legii nr. 1/2000, legii nr. 247/2005, Legii nr. 165/2013 să se adreseze Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar a comunei Redea privind îndreptarea unor eventuale nemulţumiri pe care le avea.

Comisia locala de aplicare a legilor fondului funciar a comunei Redea solicită respingerea acţiunii formulată de către reclamantul V.D., anexând în copie xerox: filă Registru Agricol 1959-1963, cereri de reconstituire formulate in baza Legii nr.18/1991 cu nr. 100/1991 si 1646/1991: titlu de proprietate nr. 22696/94, Anexa 3 la Legea nr. 18/1991, certificate de moştenitor nr. 91/2004 şi 17/2016.

La 25.11.2016 pârâtele  S.D. şi S.M. a-V., în calitate de moştenitoare ale autorului S.J., decedat la data de 06.01.2016, în termen legal  au formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul V.D. în cauza având ca obiect "fond funciar" privind constatarea nulităţii absolute parţiale a T.P. nr. 22696/94 din 04.04.1996, faţă de care înţeleg să invoce lipsa calităţii procesual active a reclamantului, iar pe fond respingerea acţiunii şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată pentru următoarele motive:

Autorul  acestora, S.J. ale cărei moştenitoare legale sunt - în acest sens fiind emis certificatul de moştenitor nr. 17/18.03.2016 (ataşat la prezenta) -  a fost la rândul său moştenitor al autorilor S.M. - decedat la data de 04.02.2003 şi S.G. [fiica autoarei V.T. ] decedată la data de 07.04.2001.

În ceea ce priveşte excepţia calităţii procesual active a reclamantului, este susţinută de faptul că, autoarea reclamantului a fost cea care era îndreptăţită să urmeze întreaga procedură instituită de Legea 18/1991 cu modificările ulterioare în termenele prevăzute de lege în cazul în care ar fi avut vocaţie la constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate după soacra sa.

Prin calitate procesuală se înţelege interesul îndreptăţit al unei persoane de a cere concursul justiţiei, interes ce izvorăşte din încălcarea unui drept propriu sau dintr-un raport (- recunoscut de lege -) de conexitate cu acel drept. Art.III din Legea nr.169/1997 care reprezintă sediul materiei" în privinţa nulităţii absolute a actelor emise cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr.18/1991, la aliniatul 2 din acesta, precizează că "nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror şi de alte persoane care justifică un interes legitim..." De asemenea, potrivit art.36 teza I Cod procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţile din proces şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta a fost dedus judecăţii. Aşadar, calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitatea procesuală activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţi (calitate procesuală pasivă).

Acţiunea reclamantului ar fi fost justificată în situaţia în care, în termenul prevăzut de lege, autoarea acestuia ar fi formulat plângerea împotriva hotărârii comisiei locale şi concomitent, s-ar fi adresat şi cu acţiune în constatarea nulităţii. Prin persoană care justifică un interes legitim în accepţiunea art. III pct. 2 din Legea 18/1991 cu modificările ulterioare, se înţelege orice persoană care este în drept să i se reconstituie dreptul de proprietate; ori, autoarea reclamantului a pierdut orice drept de a i se reconstitui dreptul prin neatacarea în termen legal a hotărârii Comisiei Locale de Aplicare a Legii Fondului Funciar, ceea ce a determinat ca hotărârea să rămână definitivă. Chiar dacă s-ar fi adresat cu plângere împotriva hotărârii comisiei locale, la Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, această comisie avea obligaţia de a soluţiona plângerea în termen de 30 de zile şi în alte 30 de zile era îndreptăţită autoarea reclamantului să atace soluţia la instanţă, în cazul în care nu era mulţumită de modul de soluţionare.

Aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi din întâmpinarea depusă de pârâta Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar de pe lângă Primăria Redea, jud. Olt, reconstituirea s-a făcut potrivit art. 8 alin (4) membrilor familiei autoarei V.T. a cărei gospodărie era compusă în anul 1959 din următoarele persoane: Ştefan I Marin (ginere), S.G. (fiică ) şi S.C. (nepot), aceştia fiind înscrişi împreună la registrul agricol începând cu anul 1960 , până la intrarea în CAP cu suprafaţa totală de 10,22 ha din care 4,22 ha proveneau de la rolul autoarei V.T. comasat cu rolul nr. 132 din vol. VI în suprafaţă de 6 ha, privind pe Ş. I. M. (ginere).

Autoarea V.T. a decedat în anul 1978, iar pentru întreaga suprafaţa înscrisă în CAP, care a figurat la rolul agricol al acesteia, la care a fost conexat rolul agricol al ginerelui său din anul 1959 pânâ în anul agricol 1963, a făcut cerere de reconstituire S.M. , fiind validat cu suprafaţa de 9,80 ha şi înscris în Anexa 3, poziţia 155 la Legea 18/1991. Astfel, suprafaţa de 9,80 ha a fost reconstituită şi înscrisă în T.P nr. 22696/94 din 04.04.1996 pe numele autorului Ş. I. M., intrând în circuitul civil şi producând efecte juridice.

Pentru aceeaşi suprafaţă de 10,22 ha a făcut cerere de reconstituire mama reclamantului (soţia unui alt fiu al autoarei V. G.) cererea fiind respinsă de Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar de pe lângă Primăria Redea, jud. Olt. Împotriva deciziei comisiei locale nu a fost formulată contestaţie la Comisia Judeţeană de Aplicare a Legilor fondului funciar. Prin urmare, aşa cum s-a arătat anterior, aceasta a pierdut orice drept de a i se mai reconstitui ceea ce considera a fi dreptul său de proprietate, deoarece reconstituirea si constituirea dreptului de proprietate sunt faze prealabile emiterii actelor de proprietate si care incumba procedura speciala de soluţionare, începând cu formularea cererii, contestarea masurilor stabilite de comisiile locale la comisiile judeţene, în măsura în care nu s-a făcut constituirea sau reconstituirea, contestarea hotărârii comisiilor judeţene, în instanţa, daca au fost nefavorabile. Numai după soluţionarea irevocabila a unei asemenea plângeri partea se poate adresa, ulterior, cu cerere instanţei pentru emiterea unui titlului de proprietate fiind aplicabile art. 51-55 din Legea 18/1991 şi art 29 din HG nr. 131/1991.

Ulterior, emiterii T.P nr. 22696/94 din 04.04.1996 pe numele autorului Ş. I. M., în anul 2004 a fost emis Certificatul de moştenitor nr. 91, prin care, soţul său, S.J. moştenea de la tatăl său şi fratele său (printr-o succesiune succesivă) întreaga suprafaţă de teren de 95.000 mp, teren arabil amplasat conform titlului menţionat anterior.

Prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat la nr. 2213/26.03.2004, soţul său a înstrăinat suprafaţa de 3000 mp teren intravilan care făcea parte din T.P nr. 22696/94 din 04.04.1996.

În anul 2011, soţul său a înstrăinat şi suprafaţa de 2,24 ha teren extravilan care făcea parte din titlu de proprietate, potrivit sentinţei comerciale nr. 174/18.02.2011 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. ……./207/2011.

La data de 06.01.2016 a decedat soţul său S.J., fiind dezbătută succesiunea la data de 18.03.2016 (certificat de moştenitor nr. 17/18.03.2016), având calitatea de moştenitoare ale autorului , S.D. şi fiica sa Stefan Marina-Valentina. Din bunurile succesorale a făcut parte inclusiv terenul în suprafaţă de 72.600 mp înscris în T.P nr. 22696/94 din 04.04.1996.

La data de 18.03.2016 a încheiat o "Promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare" autentificată la nr. 714/18.03.2016 prin care a înstrăinat cumpărătorului B. A. suprafaţa de 40.300 mp teren extravilan situată în T 23. P 2, amplasată conform T.P nr. 22696/94 din 04.04.1996.

Este adevărat faptul ca, între soţul său, autorul S.J. şi reclamantul V.D. a existat o înţelegere verbală conform căreia, acesta avea drept să folosească suprafaţa (neindividualizată) de 2,94 ha înscrisă în T.P nr 22696/94 - deoarece suprafaţa nu era arendată,  iar aceştia locuiau efectiv în jud. Călăraşi şi nu se puteam ocupa de cultivarea terenului , reclamantul având permisiunea să-şi însușească fructele, iar în schimb se obliga să achite impozitul pe terenul folosit de acesta.

Folosinţa pe termen de 4 ani (aşa cum rezultă din chitanţele ataşate la dosarul cauzei) ca urmare a unei înţelegeri verbale între soţul său şi reclamant nu constituie un drept de proprietate al acestuia, în condiţiile în care avea cunoştinţă că terenul este proprietatea soţului său plătind taxele pe numele S.J., prin V.D..

Având în vedere cele menţionate anterior, pârâtele au înţeles să invoce lipsa calităţii procesual active a reclamantului, iar pe fond respingerea acţiunii ca nefondată şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată, în dovedire solicitând proba cu înscrisuri şi alte probe care se vor dovedi utile soluţionării cauzei în urma a dezbaterilor.

In drept au invocat disp. art. 205 C.p.civ.

În dovedirea întâmpinării pârâtele au depus la dosar  copii certificate de pe : CI, certificat de deces - S.M., certificat de deces - V. T., certificat de căsătorie şi de deces pentru autoarea S.G., certificat de moştenitor nr. 91/02.03.2004, s.com. nr 174/18.02.2011, contract de vânzare-cumpărare nr. 2213/25.03.2004, certificat de deces-Stefan Jane, certificat de moştenitor nr. 17/18.03.2016, act de lichidare a regimului comunităţii legale nr. 713/18.03.2016, promisiune bilaterala de vânzare-cumpărare nr. 714/18.03.2016.

La data de 10.01.2017 Comisia Locala De Aplicare A Legii Fondului Funciar De Pe Lângă Primăria Redea, a formulat întâmpinare in contradictoriu cu reclamantul V.D., solicitând respingerea acţiunii ţinând cont de faptul că V.A. nu a formulat plângere împotriva  hotărârii Comisia Locale De Aplicare A Legii Fondului Funciar, in termen  legal, hotărârea a rămas definitivă, iar aceasta a pierdut orice drept de ai se reconstitui dreptul de proprietate.

 Reclamantul V.D., a formulat răspuns la întâmpinarea depusa in acest dosar de numitele S.D. si S.M. a Valentina  solicitând  respingerea excepţiei lipsei calităţii procesual active a acestuia, motivat de următoarele:

Asa cum a arătat in acţiunea ce constituie obiectul acestui dosar, este moştenitor legal ( descendent gradul I) al autoarei V.A.,  V.V., tatăl său, a fost fiul autoarei V.T., titular de rol pentru terenul ce a constituit obiectul reconstituirii dreptului de proprietate in TITLUL DE PROPIETATE NR. 22696/94 din 04.04.1996.

Întrucât la data apariţiei legii 18/1991, tatăl său era decedat, soţia supravieţuitoare a acestuia, respectiv mama sa, V.A., a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul înscris la rolul autoarei V.T..

A dobândit acest drept ca urmare a efectelor juridice pe care le produc succesiunile succesive.

Prin adresarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru rolul bunicii sale, mama acestuia V.A. a dobândit toate drepturile ce decurg din legea 18/1991 astfel cum a fost modificata si completata, inclusiv cel prevăzut de dispoziţia articolului III din legea 196/1997.

Dreptul de a invoca acest articol - respectiv de a solicita constatarea nulităţii absolute a reconstituirii făcute pentru autoarea V.T. s-a transmis către acesta, ca urmare a acceptării succesiunii autoarei V.A..

Deci, ca urmare a trei succesiuni succesive anume - V.T. - V.V. - V.A., a dobândit toate drepturile pe care aceşti autori le-au avut cu privire la terenul înscris in T.P. NR. 22696/94 din 04.04.1996, inclusiv acela de a sta in judecata, in instanţa pentru apărarea acestor drepturi.

Dreptul respectiv decurge din relaţia de rudenie dintre părţi, relaţie din care decurge calitatea de moştenitor legal si care constituie fundamentul succesiunii legale.

De aceea, motivarea "pro causa", potrivit căreia cererea lui V.A., ar fi fost respinsa pentru ca in anul 1960 - 1963, V.V. nu ar fi făcut parte din familia autoarei V.T., trebuie înlăturata. Componenta familiei menţionata la rolul agricol arata doar care sunt persoanele ce locuiesc împreuna in acel moment fara a indica daca fiecare persoana din acea familie mai are sau nu si alte rude.

Oricum in anii 1960 - 1963 titulara de rol trăia, deci nu se poate face o asociere intre persoanele din familie si eventualii moştenitori ai titularei de rol.

Pornind de la faptul ca prin calitate procesuala se înțelege "interesul îndreptăţit al unei persoane de a cere concursul justiţiei, ce izvorăşte din incalcarea unui drept propriu sau dintr-un raport recunoscut de lege, de conexitate cu acel drept ", consideră ca a dovedit cu înscrisurile depuse in cauza ca justifică calitatea procesual activa. S-a stabilit cu caracter de principiu ca, in categoria persoanelor care "justifica un interes legitim" prin prisma dispoziţiilor articolului III din legea 169/1997, intra acele persoane cărora prin titlul de proprietate presupus nul, le-a fost incalcat un drept recunoscut de lege.

Calitatea sa de moştenitor legal al celor 3 autori care au un drept cu privire la terenul inscris in titlu de proprietate contestat, justifica "interesul legitim" si calitatea procesual activa a reclamantului in aceasta cauza.

Susţinerea că nu poate sta ca reclamant in aceasta cauza deoarece mama sa nu a folosit procedura legii 18/1991 trebuie înlăturata pentru următoarele argumente:

In speţa,  este vorba de o cerere privind constatarea nulităţii absolute care poate fi invocata de orice persoana care "justifica un interes legitim". Legea nu condiţionează invocarea nulităţii de către autoarea sa in timpul vieţii sale. Fiind o nulitate absoluta, poate fi invocata "oricând". Aceasta putere in timp a nulităţii i-a fost transmisa odată cu dreptul la moştenirea mamei sale. Ceea ce este însa cel mai important este faptul ca legea 18/1991 in articolul 63 se menţionează expres ca " in toate cazurile in care legea prevede nulitatea unor operaţiuni sau acte juridice, litigiul se judeca potrivit dreptului comun si nu conform procedurii speciale prevăzute in prezentul capitol"

"Prezentul capitol" înseamnă exact procedura pe care intervenientele pretind ca trebuia sa o folosească autoarea  sa.

Legiuitorul a subliniat prin articolul 63 din legea 18/1991 faptul ca o reconstituire lovita de nulitate absoluta atrage o alta procedura decât cea prevăzuta pentru incidente legale ivite in procesul de reconstituire si care pot fi rezolvate pe cale administrativa.

Pentru aceste motive, a solicitat respingerea excepţiei invocate de interveniente.

Examinând probele administrate in cauză instanţa reţine că : reclamantul V.D. a  chemat în judecată Comisiile constituite conform legii fondului funciar pe lângă Primăria Redea, jud. Olt şi Prefectura Olt  solicitând instanţei să constate nulitatea absolută parţial a T.P. nr. 22696/49 pentru suprafaţa de 4,22 ha teren arabil extravilan - ce urmează a fi înlăturată din acest titlu de proprietate şi să dispună emiterea unui alt titlu de proprietate pentru această suprafaţă pentru autoarea V.T. cu moştenitor V.A., arătând că este fiul autorilor V.A. şi V.V. şi respectiv nepotul de fiu al autoarei V.T..

Reclamantul a  menţionat că autoarea V.T. a deţinut în proprietate înainte de colectivizare suprafaţa de 4,22 ha şi a avut doi copii: un fiu (tatăl său) şi o fiică (soţia lui S.M.), iar în anul 1960, la rolul bunicii, s-a conexat rolul ginerelui său S.M. (cu 6 ha teren arabil) aceste date rezultând din adresa nr.3891/1805.2016.

La apariţia Lg. 18/1991, pentru terenul aflat la rolul autoarei, au făcut cereri de reconstituire mama sa V.A. şi ginerele autoarei V.T., S.M. şi încă din anul 1991 şi până în prezent , familia sa a lucrat terenul ce revenea de la bunica lui,  iar în tot acest timp titlul de proprietate a stat la  unchiul şi respectiv vărul său şi nici mama sa şi nici reclamantul nu au ştiut că de fapt titular este S.M. - unchiul său. Abia, după decesul vărului său S.J., a aflat de la soţia acestuia că  nu sunt beneficiarii acestei reconstituiri şi că ea doreşte să vândă întreaga suprafaţă de teren, negând orice drept al mamei sale şi deci al său ca moştenitor al acesteia.

Instanţa potrivit legii şi practicii judiciare în materie , în situaţia în care într-o cauză dedusă judecăţii se inovă de către una din părţi, excepţii de procedură sau excepţii de fond care pot face inutilă judecarea fondului cauzei, trebuie să se pronunţe întâi asupra excepţiilor invocate.

Faţă de aceste dispoziţii legale, instanţa urmează să analizeze în primul rând excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului V.D., invocată de pârâtele Ştefan Doiniţa şi S.M. a-Valentina.

Având în vedere probele administrate în cauză precum şi dispoziţiile legale  respectiv art.III din Legea nr.169/1997, cu referire la nulitatea absolută a titlului de proprietate emis în baza Legii fondului funciar, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor ce au aparţinut persoanelor fizice sau juridice înainte de colectivizare, instanţa constată că excepţia este întemeiată, urmează să o admită, şi pe fond să respingă acţiunea reclamantului având în vedere următoarele argumente de fapt şi de drept:

Potrivit art.8 din Lg.nr.18/1991, pentru reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate , persoanele îndreptăţite la aceste constituiri sau reconstituiri, trebuiau să formuleze o cerere la Comisia locală de fond funciar.

Tot potrivit dispoziţiilor acestui articol, persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, erau persoanele care au adus teren în cooperativele agricole de producţie sau le-a fost luat teren sub orice formă de către stat în perioada regimului comunist, sau moştenitorii acestor persoane.

Faţă de aceste dispoziţii legale, instanţa constată că autoarea reclamantului V.A. avea posibilitatea legală de a formula cerere de reconstituire asupra terenului care a aparţinut soacrei sale V.T. – decedată în anul 1978, cerere pe care, de altfel, aceasta a şi făcut-o.

Instanţa reţine faptul că cererea respectivă a fost respinsă de Comisia locală de fond funciar care a reţinut că, autoarea reclamantului – defuncta V.A., nu ar avea dreptul la reconstituirea terenului ce a aparţinut soacrei sale.

Potrivit Legii nr.18/1991, autoarea reclamantului avea posibilitatea ca în termen de 30 de zile de la data respingerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate să formuleze plângere la Comisia judeţeană Olt pentru reconstituirea dreptului de proprietate, plângere pe care nu a formulat-o în termenul sus menţionat, aşa încât aceasta potrivit legii este decăzută din dreptul de a mai formula plângerii sau cererii de reconstituirea dreptului de proprietate.

Legat de acest aspect instanţa reţine şi faptul că autoarea reclamantului V.A. a decedat la data de 2.11.2014, situaţie în care ar fi putut, în cazul în care se considera neîndreptăţită de modul de rezolvare a cererii sale de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au aparţinut soacrei sale V.T., să formuleze cereri în termenele prevăzute de legile funciare ulterioare, respectiv  Lg.169/1997, legea nr.1/2000, Legea nr.247/2005 sau Legea nr.165/2013, dar reclamantul nu a făcut dovada că autoarea să fie formulat asemenea cereri.

Faţă de această situaţie, precum şi faţă de dispoziţiile legilor fondului funciar care au instituit o procedură specială privind constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor , procedură obligatorie pentru orice persoană îndreptăţită potrivit acestor legi la constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor , procedură de care autoarea reclamantului nu a înţeles să uzeze, fiind decăzută astfel din dreptul de a mai solicita un eventual drept de reconstituire asupra terenului ce a aparţinut soacrei sale defuncta V.T. , instanţa urmează să constate lipsa calităţii procesuale active a reclamantului în a promova prezenta acţiune de constatare a nulităţii absolute parţiale a T.P nr. 22696/94/ din 04.04.1996, emis pe numele autorului S. I. M., în nume propriu şi în calitate de moştenitor al def.V. M. T., tatăl autorului S.J., autor al pârâtelor Ştefan Doiniţa – soţie supravieţuitoare şi S.M. a Valentina – fiică, dat fiind faptul că reclamantul nu are un interes legal în promovarea unei asemenea acţiuni, interesul fiind unul din componentele calităţii procesuale active a reclamantului.

În acest sens, instanţa aminteşte faptul că pentru a avea calitate procesuală activă , reclamantul trebuie să aibă un interes care să fie legal, personal, născut şi actual, în momentul promovării acţiunii.

Referitor la condiţia interesului, de a fi născut şi actual şi de a fi personal al reclamantului, instanţa reţine faptul că acesta nu justifică nici un interes în promovarea acţiunii deoarece, pe de o parte nu face parte din categoria persoanelor prev.de Legea nr.18/1991 privind fondul funciar, care puteau să facă cereri de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate deoarece nu aparţinea categoriei persoanelor care au avut teren în proprietate înainte de colectivizare , iar atâta timp cât la data apariţiei legilor fondului funciar autoarea sa V.A. , era în viaţă, el nu putea să formuleze o asemenea cerere, fiind înlăturat de aceasta, în ceea ce priveşte eventualele drepturi ce au ar fi aparţinut acestei autoare, iar în ceea ce priveşte un eventual drept de proprietate ce ar fi putut fi reconstituit în baza legilor fondului funciar în numele tatălui său V.V. decedat în anul 1978, fiul autoarei V.T., instanţa constată faptul că reclamantul nu a formulat în această calitate şi în termenul prevăzut de legile fondului funciar vreo cerere de reconstituire, fiind astfel decăzut astfel din dreptul de a mai formula asemenea cereri.

Faţă de cele ce preced, instanţa reţine faptul că reclamantul nu are un interes personal în promovarea acestei acţiuni, dat fiind faptul că şi în situaţia în care în urma probatoriului administrat s-ar constata faptul că numitul Ş. I. M. nu ar fi fost îndreptăţit la reconstituirea întregii suprafeţe de teren înscris în T.P emis pe numele său, respectiva suprafaţă de teren nelegal reconstituită , nu ar putea să-i profite în vreun fel reclamantului deoarece aşa cum s-a menţionat mai sus constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor făcută în baza legilor fondului funciar, nu poate avea loc decât în cadrul procedurii speciale prevăzute de aceste legi şi care are ca punct de plecare formularea unei cereri în acest sens în termenele de fipte de lege.

Publicat 03.04.2016

Domenii speta

Spete similare