Plangere contraventionala

Sentinţă civilă 3015 din 19.12.2016


Prin plângerea înregistrată la această instanţă sub nr. 3015/322/2015 din data de 17 noiembrie 2015, petenta societatea D.J.C. SRL,  prin reprezentant legal, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Covasna, a solicitat anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria  CV, nr.00000002035 din data de 17.11.2015, încheiat de către agentul constatator al intimatului, numai sub aspectul săvârşirii contravenţiei prevăzută de art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003 privind Codul muncii şi sancţionată conform art. 260 alin. 1 lit. e Legea 53/2003 privind Codul muncii. În subsidiar, se solicită înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment. Fără cheltuieli de judecată.

 În motivare se arată în esenţă că petenta a fost sancţionată contravenţional întrucât nu a încheiat contract de muncă în formă scrisă pentru numita K.E.B.. Petenta arată că are un număr de 5 salariaţi cu normă întreagă, cărora le-a încheiat contracte de muncă în formă scrisă, conform legii, şi alte două persoane cu normă parţială. Toate aceste aspecte au fost reţinute în procesul verbal de control încheiat de către agenţii constatatori ai intimatului. S-au mai dispus în sarcina societăţii o serie de măsuri, care au fost îndeplinite de îndată de către petentă, fiind încunoştinţat în acest sens intimatul. Însă în  procesul – verbal de contravenţie s-a reţinut că a fost identificată minora K.E.B, care desfăşura activitate în cadrul societăţii, fără a se fi încheiat contract de muncă în formă scrisă.

Dar, arată petenta, cu privire la această persoană, a fost încheiat, la data de 05.10.2015,  un contract de practică pentru efectuarea stagiului de pregătire a elevilor din învăţământul profesional şi tehnic, cu Liceul „ Korosi Csama Sandor”, potrivit căruia perioada de pregătire practică este cuprinsă în perioada 19.10-30.10.2015, 21.06-01.07.2016. În acest contract, şa art. 3, se prevede expres că stagiul de pregătire practică nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă. În perioada de practică, minora a lipsit două zile, astfel că aceasta recuperat perioada lipsă în zilele 13.11.2015-14.11.2015. Programul de pregătire se desfăşura între orele 8:00-14:00, însă ziua de 14.11.2015, fiind o zi de sâmbătă, minora a venit numai la ora 18:00, şi a rămas peste program, să o ajute pe colega sa. La ora 23:20 a fost identificată de echipa de control. Fată de această situaţie de fapt, apreciază petenta că sancţionarea sa pe temeiul art. 260 alin. 1 lit e din Legea 53/2003, este neîntemeiată. Minora desfăşurat activitate în temeiul contractului de practică, legal încheiat (potrivit Ordinului 3539/14.03.2012), fără a se fi născut raporturi de muncă. Mai arată petenta că lipseşte un element esenţial al raportului de muncă, respectiv prestarea unei activităţi cu caracter continuu, plata unui salariu, or, activitatea prestată de minoră nu era de natură a naşte raporturi de muncă. Faţă de aceste motiv consideră petenta sancţionarea sa ca netemeinică, solicitând anularea procesului verbal cu privire la reţinerea contravenţiei prevăzută de art.  260 alin. 1 lit. e din Legea 53/2003 . Cu privire la solicitarea din subsidiar, arată că, în raport de dispoziţiile art. 7 alin. 2 şi 21 alin. 3 din OG 2/2001, sunt întrunite condiţiile aplicării avertismentului în locul amenzii, având în vedere că nu a mai fost sancţionată anterior pentru fapte similare.

În probaţiune s-au depus înscrisuri. S-a solicitat administrarea proba testimonială.

În drept s-au invocat dispoziţiile OG 2/2001, Legea 153/2003, Ordinului 3539/14.03.2012.

Cererea a fost legal timbrată cu 20 de lei, în temeiul art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

 La data de 23.12.2015, intimatul a depus întâmpinare, solicitând respingerea plângerii şi menţinerea procesului verbal, ca fiind temeinic şi legal.

 Se arată că s-a efectuat un control la sediul petentei, în cadrul Campaniei naţionale pentru identificarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată. La ora 23:20 a fost identificată minora K.E.B, care presta activitate pentru petentă, fără a avea încheiat un contract de muncă. Completând fişa de identificare, aceasta a declarat că lucrează pentru petentă începând cu data de 01.11.2015, în funcţia de ospătar, cu normă de 6 ore pe zi, pentru suma de 30 de lei pe zi, fără a i se fi încheiat contract de muncă, fiind în perioada de probă. Mai afirmă intimatul că petenta ar fi recunoscut fapta, dar pe procesul verbal a menţionat că va contesta măsura. Intimatul învederează instanţei textele de lege aplicabile speţei, situaţia de fapt reţinută de agentul constatator, şi susţine că atât procesul verbal de constatare a contravenţiei cât şi cel de control sunt întocmite potrivit legii, neexistând cauze de nulitate absolută. Situaţia de fapt rezultă din fişa de identificare şi nota de constatare a deficienţelor. Sancţiunea este corect aplicată şi individualizată. Cu judecata în lipsă.

În drept, se invocă dispoziţiile din Legea 108/1999, OG 2/2001, Legea 53/2003, HG 500/2011 şi  art. 411 C.proc.civ.

S-au depus înscrisuri şi s-a solicitat administrarea probei testimoniale.

Petenta a depus răspuns la întâmpinare, reiterând motivele din cererea introductivă. Se arată că minora a venit din proprie iniţiativă să recupereze zilele lipsite în perioada de practică..

La termenul din data de 02.02.2016, s-a încuviinţat, în baza art. 258 raportat la art. 255 C.proc. civ, pentru ambele părţi proba cu înscrisurile şi proba testimonială. S-a emis adresă către intimat pentru a arăta dacă petenta a fost sancţionată anterior pentru fapte similare, primindu-se răspunsul solicitat.

S-a administrat proba testimonială, audiindu-se martorele K.E.B, B.O. şi O.H.B.

Analizând actele şi lucrările dosarului  instanţa reţine următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria  CV, nr.00000002035 din data de 17.11.2015, încheiat de către intimat, petenta, prin reprezentant legal, a fost sancţionată contravenţional pentru încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin.1 din Legea 53/2003, fiind sancţionată conform art. 260 alin.1 lit. e din aceeaşi lege, cu amendă în cuantum de 10000 de lei, întrucât societatea nu a încheiat contract de muncă în formă scrisă cu numita K.E.B, reţinându-se că la data efectuării controlului, 14.11.2015, ora 23:20, a fost identificată lucrând la punctul de lucru al societăţii controlate, situat în oraşul …, strada … nr. …, numita K.E.B, desfăşurând activitatea de chelner - servea clienţi, fără a avea încheiat contract de muncă în formă scrisă. Totodată,  s-a aplicat avertisment pentru că societatea nu ţine evidenţa orelor efectiv lucrate de fiecare salariat, potrivit art. 119/din Legea 53/2003.

Potrivit dispoziţiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa are obligaţia legală de a analiza legalitatea şi temeinicia procesului-verbal de constatare şi de a hotărî asupra sancţiunii aplicate.

Analizând conţinutul procesului-verbal sub aspectul legalităţii întocmirii acestuia, instanţa constată că acesta a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale imperative, prevăzute de art. 16 şi 17 din O.G. nr. 2/2001, sub sancţiunea nulităţii. Situaţia de fapt este descrisă pe larg, sunt cuprinse toate elementele obligatorii, a căror lipsă atrage nulitatea procesului-verbal.

Petenta contestă săvârşirea faptei prevăzute de art. art. 16 alin.1 din Legea 53/2003, fiind sancţionată conform art. 260 alin.1 lit. e din aceeaşi lege, astfel că analiza instanţei va privi doar această faptă.

Cu privire la starea de fapt, instanţa reţine că în urma unui control desfăşurat în seara zilei de 14.11.2015, ora 23:20, la punctul de lucru al petentei a fost identificată lucrând minora K.E.B. La momentul controlului, potrivit anexei de constatare şi de măsuri dispuse în domeniul relaţiilor de muncă ( fila 25), se menţionează că au fost identificate lucrând 4 persoane, respectiv K.E.B, P.H., B.O. şi O.H.B.

Cu privire la contractele de muncă, se menţionează în aceeaşi anexă, numita Karacsi Edina Barbara, minoră, nu are contract individual de muncă, „declarând că se află în practică, fiind elevă în clasa a XI la Liceul Korosi Csama Sandor. A fost încheiat un contract de pregătire practică între societatea Don Jun Crama SRL şi Liceul Korosi Csama Sandor pentru perioada 19-30.10.2015”. Numitele Porkolab Hajnal, Balazs Ottilia şi Ordog Helga-Beata au încheiate contracte individuale de muncă.

Numita K.E.B a completat o fişă de identificare ( fila 29), unde aceasta a completat că prestează activitatea de ospătar, la rubrica „ forma în baza căreia prestez activitatea” completând „practicant”, apoi, la norma de lucru – 6 ore, în intervalul 18:00 -24:00, primind un salariu lunar de 30 de lei lunar.

În drept, potrivit art.  260 alin. 1 lit e din Legea 53/2003, constituie contravenţie şi se sancţionează primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.

Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei beneficiază de prezumţia de legalitate şi temeinicie, prezumţie care, deşi neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât şi în practica instanţelor judecătoreşti. O astfel de prezumţie nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumţia de nevinovăţie. După cum a constatat şi Curtea EDO (cauza Salabiaku c. Franţei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141 A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no 33501/96, § 16, 20 mart. 2001; Anghel c. României, no 28183/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumţiile de fapt şi de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora şi în materie penală (cum este calificată şi materia contravenţională de faţă prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăţiei făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiţii: respectarea unor limite rezonabile, ţinându-se cont de miza litigiului, şi respectarea dreptului la apărare. În prezenta cauză, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi în cuantum de 10000 lei), cât şi asigurarea posibilităţii petentei de a-şi dovedi susţinerile, de a combate prezumţia de legalitate şi temeinicie, îndreptăţesc aplicarea acestei prezumţii.

În ceea ce priveşte prezumţia de temeinicie a procesului-verbal, instanţa reţine că aceasta  a fost răsturnată pentru motivele ce urmează.

Instanţa precizează că pentru a se reţine contravenţia amintită în sarcina petentei, mai întâi trebuie să se stabilească cu claritate că a existat o persoană care a stabilit raporturi de muncă în sensul art. 10 din Legea 53/2003 cu societatea sancţionată contravenţional, apoi că această societate nu a încheiat contractul de muncă în formă scrisă.

Între societatea petentă şi Liceul Korosi Csama Sandor a fost încheiat un contract de pregătire practică pentru efectuarea stagiului de pregătire practică a elevilor din învăţământul profesional şi tehnic ( filele 12-14), pentru perioadele 19-30.10.2015, 21.06 – 01.07.2016, cu privire la eleva K.E.B. În art. 3 din contract se menţionează că stagiul de pregătire practică nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă. Însă acelaşi contract, la art. 4, menţionează că remunerarea practicantului se poate face numai pe baza unui contract de muncă încheiat între practicant şi partenerul de practică.

Ziua în care a fost identificată eleva K.E.B. ca lucrând la societatea petentă este în afara zilelor de pregătire practică stabilite prin contract.

Petenta a învederat instanţei că minora se afla acolo pentru a recupera două zile în care a lipsit de la perioada de practică, venind din proprie iniţiativă,  la ora 18:00, ar fi trebuit să rămână până la ora 22:00, însă fiind o seară aglomerată de sâmbătă, a rămas peste program, să o ajute pe colega sa.

Toate aceste susţineri au fost confirmate de către martorele audiate în cauză.

În primul rând, martora K.E.B. declarat ( fila 48) că se afla la societate la acea dată pentru a recupera două zile când a lipsit de la stagiul de practică. A rămas până mai târziu, după ora 22:00, pentru a o ajuta pe colega sa B.O., care a rugat-o în acest sens, şi a acceptat, pentru că şi martora a fost înţeleasă la rândul său, când a lipsit. A mai declarat că s-a aflat acolo în calitate de practicant, nu de angajat. Nu a fost niciodată remunerată, pentru că în calitate de practicant, nu trebuie să primească nici un ban. Cu privire la suma de „30 de lei”, pe care a declarat că o primeşte pentru munca prestată a arătat că această sumă reprezintă bani din „bacşişul” primit de la chelneri, care i-au dat şi ei. Aceasta este o regulă nescrisă la restaurante, bacşişul împărţindu-se între chelneri şi personalul de la bucătărie, sau alte persoane care lucrează acolo, şi a primit şi altă dată asemenea sume. A mai menţionat că nefiind o bună cunoscătoare a limbii române, nu a înţeles corect sensul întrebării, de aceea a scris că a primit 30 de lei salariu. A mai declarat că nu s-a pus niciodată problema să lucreze fără forme legale la această societate, ea s-a aflat acolo numai în calitate de practicant. Cele două zile pe care le-a lipsit, le-a recuperat într-o zi de vine şi una de sâmbătă, pentru că în cursul săptămânii, mergând la şcoală, nu a avut timp să recupereze. De asemenea, a mai afirmat că în mod normal ar fi trebuit să se afle acolo până la ora 22:00, nu 24:00, iar pe foaia de identificare a completat din greşeală, fiind speriată.

Aceleaşi aspecte au fost învederate instanţei şi de celelalte martore audiate în cauză. Atât B.O. cât şi O.H.B. au declarat că eleva s-a aflat acolo pentru a recupera cele două zile lipsite din timpul practicii, că nu s-a aflat la punctul de lucru al societăţii decât în calitate de practicant, că nu au auzit vreodată discutându-se că minora ar presta acolo muncă fără contract de muncă. Au confirmat şi cele declarate de către martora K.E.B., cu privire la natura celor 30 de lei declaraţi.

În aceste condiţii, instanţa apreciază că susţinerile petentei, cu privire la faptul că numita  K.E.B. se afla la punctul de lucru în calitate de practicant, pentru a recupera cele două zile lipsite din perioada de practică, au fost dovedite, iar activitatea prestată de această persoană nu este de natură a naşte raporturi de muncă în sensul Legii nr. 53/2003, care să atragă după sine obligativitatea încheierii unui contract de muncă în formă scrisă, şi implicit sancţionarea petentei potrivit art. 260 alin. 1 lit. e Legea 53/2003 privind Codul muncii.

În consecinţă, instanţa apreciază că petenta a reuşit să dovedească a altă situaţie de fapt decât cea prezentată în procesul-verbal de contravenţie şi să răstoarne prezumţia de temeinicie a acestui act.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanţa va admite plângerea şi va dispune anularea  procesului-verbal de contravenţie seria  CV, nr.00000002035 din data de 17.11.2015, încheiat de către intimat numai sub aspectul săvârşirii contravenţiei prevăzută de art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003 privind Codul muncii şi sancţionată conform art. 260 alin. 1 lit. e Legea 53/2003 privind Codul muncii  şi va exonera petenta de la plata amenzii în cuantum de 10000 lei aplicată. Va menţine în rest procesul verbal contestat.

Fără cheltuieli de judecată, nefiind cerute.