Partaj Judiciar

Dosar nr. 2629/308/2011

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SIGHIŞOARA

CIVIL

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 1110/2015

Şedinţa publică de la 06 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREŞEDINTE Liliana Misirgic

Grefier Maria Hosu

Pe rol pronunţarea în cauza civilă privind pe reclamanta SC C. SRL SOVATA prin lichidator judiciar GENERAL MIR CONSULT SPRL TG.MUREŞ prin reprezentant legal şi pe pârâţii  C. MIHALY şi  C. ROZALIA, având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal făcut în pronunţare nu se prezintă nimeni.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier , după care :

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 24.09.2015, care au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, şi când, instanţa având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea pentru data de 29.09.2015 şi apoi  pentru data de azi, 6 octombrie 2015 .

INSTANŢA

Constată că prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanţe, aleatoriu în sistem informatic, la data de 21.09.2011, sub nr.de Dosar 2629/308/2011, reclamanta SC C. SRL SOVATA prin lichidator judiciar GENERAL MIR CONSULT SPRL TG.MUREŞ prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâţii C. MIHALY şi  C. ROZALIA a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună împărţirea averii comune a pârâţilor  C. Mihaly şi C. Rozalia în scopul satisfacerii creanţei SC C. Srl Sovata împotriva pârâtului C. Mihaly.

În fapt s-a arătat că prin Sentinţa Comercială nr.76/31.01.2007 , pronunţată în Dosarul 2913/2004 al Curţii de Apel Tg.Mureş, s-a dispus angajarea răspunderii administratorului C. Mihaly până la concurenţa sumei de 214.525,60 lei noi, hotărâre împotriva căreia atât pârâtul C. Mihaly, cât şi Direcţia Finanţelor Publice Mureş a declarat recurs.

Prin Decizia nr.1303/R din 30.11.2007 , pronunţată în dosarul nr.730/43/2007 al Curţii de Apel Mureş s-a dispus angajarea răspunderii administratorului C. Mihaly pentru întreg pasivul societăţii înscris în tabelul definitiv consolidat, respectiv pentru suma de 3.299.829.234 lei(329.982,9 lei) şi pentru plata cheltuielilor  de lichidare.

Prin procesul verbal de situaţie încheiat la data de 7.03.2011, de către executorul judecătoresc Vintilă Marius Andrei din Tg. Mureş , s-a constatat că singurul bun imobil care poate fi supus procedurii executării silite, respectiv imobilul situat în Sovata str. Turturelelor nr.60, jud. Mureş înscris în CF nr.51270 Sovata (CF vechi nr.5316) Top 5919/3/1 , 5920/3/1 , 5921/3/1, 5922/3/1 al localităţii Sovata, este proprietatea comună a soţilor C. Mihaly şi C. Rozalia.

Cum pârâtul este lipsit de orice alte bunuri care ar putea fi urmărite, sunt îndeplinite condiţiile pentru a se dispune împărţirea bunurilor comune ale soţilor în limita sumei pretinse.

S-a arătat de către reclamantă că bunurile comune ale soţilor C.  se compun din abator compus din magazie, punct tăiere, zvântare, vestiar, ţarc şi WC, înscris în CF 51270, nr. CF vechi 3516, nr. top 5919/3/1 , 5920/3/1 , 5921/3/1 , 5922/3/1al localităţii Sovata.

În drept reclamanta a invocat prev.art.33 din Codul familiei,şi disp.77 din Legea nr.85/2006 completată şi modificată, în conformitate cu care acţiunile introduse de administratorul judiciar  sau de către lichidatorul judiciar, inclusiv cele pentru recuperarea creanţelor sunt scutite de la plata taxei judiciare.

De către reclamantă, odată cu acţiunea formulată, s-au anexat următoarele înscrisuri în probaţiune : Sentinţa comercială nr.76/31 ianuarie 2007 a Tribunalului Comercial Mureş, Decizia nr.1303/R/20 noiembrie 2017 a Curţii de Apel Tg.Mureş, Extras CF nr. 51270 Sovata(CF vechi nr.5316)(f.3-14 din dosar).

La data de 8.02.2012, pârâtul C. Mihaly a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei , arătând că deşi Tribunalul Comercial Mureş prin Sentinţa Comercială nr.76/31.01.2007 pronunţată în Dosarul nr.2913/2004  şi Curtea de Apel Tg. Mureş prin Decizia nr.1303/R/30.11.2007 pronunţată în Dosarul nr. 730/43/2007,care este irevocabilă,  au stabilit răspunderea sa personală pentru pagubele debitorului SC C. SRL Sovata, nu cunoaşte dacă această decizie este investită cu formulă executorie  şi că, nu corespunde adevărului că este lipsit de orice alte bunuri care ar putea fi urmărite, pe rolul Judecătoriei Sighişoara aflându-se dosarul cu nr.1135/308/2011, având ca obiect anulare act, care priveşte imobilul proprietatea soţilor C. şi care este vândut.

S-a învederat de către pârâtul C. Mihaly că, executarea celor două hotărâri nu este sarcina lichidatorului, ca reprezentant al debitorului SC C. SRL Sovata , mai mult cele două hotărâri au fost contestate.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesule active , reclamanta General Mir Consult SPRL  Tg.Mureş în calitate de lichidator judiciar al SC C. SRL Sovata a depus note de şedinţă prin care a învederat faptul că pârâtul nu a motivat în drept excepţia invocată, motiv pentru care o consideră o simplă afirmaţie invocând disp.art.3 pct.28 din  Legea nr.85/2006 modificată şi completată .

S-a arătat de asemenea că, reclamanta şi-a întemeiat acţiunea pe disp.art.33 din Codul familiei, în conformitate cu care bunurile comune pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soţi , că potrivit art.974 Cod civil creditorii pot exercita drepturile şi acţiunile debitorului lor, afara de acelea care îi sunt exclusiv personale şi că, acţiunea  a fost promovată de către lichidatorul judiciar în numele şi pe seama debitoarei falite SC C. SRL Sovata.

Prin aceleaşi note scrise, reclamanta a solicitat atribuirea în natură a bunurilor , în cota de 1/1 parte debitorului C. Mihaly prin obligarea acestuia la plata sultei în favoarea soţiei C. Rozalia, în acest fel putând fi posibilă executarea silită a titlului executoriu , Decizia nr.1303/R/30.11.2007 pronunţată în Dosarul nr.730/43/2007 , pentru recuperarea sumei de 329.982,9 lei.

În concluzie s-a solicitat de către reclamantă respingerea excepţiei lipsei calităţii sale procesuale active, invocată de către pârâtul C. Mihaly şi admiterea cererii de împărţire a bunurilor comune ale soţilor C. Mihaly şi C. Rozalia din timpul căsătoriei, prin atribuirea în natură a bunurilor în cota de 1/1 debitorului C. Mihaly şi obligarea acestuia la plata sultei către soţia C. Rozalia .

La data de 24 mai 2012 , pârâtul C. Mihaly a formulat întâmpinare, filele 37-38 din dosar, prin care pe cale de excepţie a invocat lipsa calităţii procesuale a reclamantei şi lipsa de interes a acţiunii acesteia , iar pe fond , respingerea acţiunii.

Pe fond s-a susţinut de către pârât că, prin cererea introductiva, reclamanta, în numele şi pe seama debitoarei falite S.C. C. SRL Sovata a solicitat partajarea bunurilor comune ale pârâţilor, invocând calitatea de debitor a pârâtului Csizmady Mihaly, fost administrator al debitoarei falite.

În probaţiune, de către reclamantă s- au depus înscrisuri care să justifice titlul său de creanţă şi, implicit, calitatea de creditor şi interesul în a promova partajul bunurilor pârâţilor.

Prin precizarea adusă cererii introductive, reclamanta a adăugat temeiurilor în drept şi dispoziţiile art. 974 din vechiul cod civil, a indicat în concret modalitatea de partajare a bunurilor şi a  solicitat  atribuirea in natură a imobilului către pârâtul Csizmady Mihaly, pentru a-şi putea satisface creanţa prin executarea silită a bunurilor  acestuia.

S-a învederat că potrivit disp. art. 244 alin.l C.pr.civ., instanţa poate suspenda judecata când, pentru dezlegarea pricinii, se impune stabilirea existenţei sau inexistenţei unui drept ce face obiectul unei alte judecăţi.

Ori, între părţile din cauză, există  şi alte cauze, aflate pe rolul instanţelor de judecată, de a căror soluţionare este intim legată şi depinde dezlegarea  acestei pricini , respectiv dosarul nr.18259/320/2010 având ca obiect contestaţie la executare , care s-a soluţionat , fiind admisă contestaţia la executare a pârâtului C. Mihaly ,prin SC nr.446/1.03.2012 şi că , până la devenirea irevocabilă a acestei sentinţe , se impune suspendarea prezentei cauze , conform disp.art.244 al.1 C.p.civ., partajarea bunurilor pârâţilor, la cererea creditoarei, depinzând de existenţa unui drept de creanţă al acesteia, pârâţii opunându-se ieşirii din indiviziune, şi de asemenea, dosarul nr.1135/ 308/2011 al Judecătoriei Sighişoara , prin care de către aceeaşi reclamantă s-a solicitat anularea contractului de vânzare cumpărare asupra imobilului  proprietatea pârâţilor, cu scopul de a aduce acest bun la masa partajabilă a pârâţilor. Astfel că, în condiţiile în care obiectul prezentei cauze îl constituie partajul bunurilor comune ale pârâţilor, se impune suspendarea , până la stabilirea de către instanţa investită cu cererea menţionată,  dacă imobilul respectiv va reveni sau nu în patrimoniul pârâţilor şi, implicit la masa partajabilă a acestora. De acest fapt,  a afirmat pârâtul , depinde modalitatea de partaj a bunurilor comune, în situaţia admiterii cererii reclamantei, dat fiind criteriul partajării în natură a bunurilor comune.

Pe fond, pârâtul  a solicitat respingerea cererii  ca neîntemeiată în fapt şi în drept.

S-a mai susţinut de către pârât că, în prezent,  creditoarea nu mai justifică un titlu de creanţă împotriva sa , dreptul material la acţiune al acesteia fiind prescris , motiv pentru care, pe cale de excepţie,  s-a solicitat să se constate şi incidenţa în cauză a acestei instituţii procesuale.

 Lipsa unui titlu de creanţa apt de a fi pus in executare justifică lipsa interesului reclamantei de a promova cererea, cât timp individualizarea bunurilor comune ale pârâţilor nu aduce un avantaj creditoarei, dreptul la executarea silita împotriva  sa fiind prescris.

Pârâtul s-a opus modalităţii de partaj propusă de aceasta, regula în materia partajului,fiind împărţirea în natură a bunurilor,  în cauză existând aceasta posibilitate.

În privinţa temeiurilor de drept invocate de către reclamantă,  s-a susţinut de către pârât că , referitor la partajarea bunurilor nu sunt incidente dispoziţiile Legii 85/2006, nici art. 33 din Codul familiei, având în vedere că acesta a fost abrogat ca urmare a intrării în vigoare a Noului cod .

Pârâtul a mai solicitat  ca în situaţia respingerii  cererii  reclamantei, obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, conform disp. art. 274 C.prod.civ.

In drept  s-au invocat disp.art. 115, 132, 274 C.prod.civ. şi celelalte dispoziţii legale invocate prin întâmpinare .

La data de 5.09.2015, lichidatorul judiciar al SC C. SRL Sovata , General  Mir Consult SPRL Tg.  Mureş a depus precizare de acţiune (f.49 din dosar), învederând că în masa bunurilor partajabile intră doar bunul indicat în partea petitorie, adică abatorul înscris în CF nr. 51270 Sovata, top 5910/1/3/1, 5920/3/1, 5921 /3, 5922/3/1, potrivit adreselor comunicate din partea Primăriei Sovata şi  că, pe rolul Judecătoriei Sighişoara există dosarul  nr. 1135/308/2011, având ca obiect "anulare act", respectiv a Contractului de vânzare-cumpărare, cu privire la  imobilului situat în Sovata, str. Teilor nr. 20, jud. Mureş.

S-a anexat copia Sentinţei Civile nr. 448/2012 din 11.03.2012, pronunţată de Judecătoria Sighişoara în dosarul nr. 18259/320/2010 şi s-a solicitat să se constate că, împotriva acestei hotărâri, la data de 4.04.2012, a fost formulat recurs.

S-a precizat că la data de 27.06.2012 instanţa de recurs a  admis recursul şi a  modificat  parţial hotărârea atacată , în sensul că a respins contestaţia la executare a  debitorului C. Mihaly ( dosarului nr. 18259/320/2010 , 4254/2012) al Tribunalului Mureş,  hotărârea nefiindu-le comunicată.

Prin Notele scrise depuse la dosar, la data de 1 noiembrie 2012, pârâtul C. Mihaly , referitor la excepţiile invocate, a arătat că, prin cererea introductivă, reclamanta, în numele şi pe seama debitoarei falite S.C. C. SRL Sovata, a solicitat partajarea bunurilor comune ale pârâţilor, invocând calitatea sa de creditoare a pârâtului Csizmady Mihaly, fost administrator al debitoarei falite, în acest sens depunând înscrisuri care să justifice titlul său de creanţă şi, implicit, calitatea de creditor şi interesul în a solicita partajul bunurilor pârâţilor.

Pe parcursul judecaţii, la dosarul cauzei s-au depus hotărârile pronunţate în cauza care a format obiectul dos. nr. 18259/320/2010 privind contestaţia la executare formulată împotriva executării silite începute împotriva  sa de către reclamantă , iar, la solicitarea instanţei, la dosarul cauzei s-a depus dosarul execuţional nr. 136/E/2010 al B.E.J. Vintilă Marius Andrei.

S-a susţinut de către pârât că acţiunea de partaj este imprescriptibilă în privinţa copărtaşilor, indiferent de legea aplicabilă speţei, iar în privinţa creditorilor personali ai acestora, aceştia pot promova partajul pe calea acţiunii oblice, conform dispoziţiilor art. 974 c.civ. şi art. 33 codul familiei, aplicabile speţei, numai în condiţiile în care îşi dovedesc această calitate şi în termenul de prescripţie care afectează dreptul lor de a exercita executarea silită.

S-a învederat că potrivit disp. art. 405 c.prod.civ., dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, termen care începe să curgă de la data când se naşte dreptul material la acţiune.

Prin Sentinţa Civila nr. 448/2012 a Judecătoriei Sighişoara, pronunţata în dos. nr. 18259/320/2010, s-a stabilit că înăuntrul termenului de prescripţie de 3 ani creditoarea a solicitat executarea silită în contra debitorului C. Mihaly.

S-a susţinut de către pârât că, potrivit dosarului execuţional nr. 136/E/2010 al B.E.J. Vintilă Marius Andrei, ultimul act de executare împotriva debitorului, anterior promovării cererii de partaj, a fost efectuat la de 07.03.2011, iar cererea de partaj a creditoarei a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sighişoara la de 21.09.2011.

Faţă de data la care s-a promovat partajarea bunurilor comune ale debitorului şi soţiei acestuia, dreptul material la acţiune al creditoarei era prescris.

Prin Sentinţa Civila nr. 76/31.01.2007 a Tribunalului Mureş s-a dispus angajarea răspunderii pârâtului Csizmady Mihaly pentru pasivul societăţii S.C.C. SRL Sovata, al  cărei lichidator numit este reclamanta, hotărâre rămasă irevocabilă la data de 30.11.2007, prin Decizia nr. 1303/R/30.11.2007 a Curţii de Apel Târgu Mureş, dată de la care s-a născut dreptul material la acţiune al reclamantei.

Potrivit dosarului execuţional nr. 136/E/2010, la data de 26.11.2010 creditoarea a depus cerere de executare împotriva debitorului Csizmady Mihaly, cerere prin care s-a întrerupt cursul prescripţiei privind dreptul la executare silită, conform disp. art. 405 ind.2 Cod  procedura civila.

Potrivit alin.3 al aceluiaşi articol, prescripţia nu este întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat.

Conform disp. art. 389 C.proc.civ., dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept.

Cum de la data îndeplinirii ultimului act de executare, respectiv somaţia imobiliară din 07.03.2011, şi până la promovarea cererii de partaj, s-a scurs un termen peste cel prevăzut de lege, fără să fi urmat alte acte de urmărire, cererea de executare a creditoarei s-a perimat, astfel încât aceasta nu a întrerupt prescripţia dreptului material la acţiune, astfel că, la data promovării cererii de partaj, creditoarea nu mai justifica un titlu de creanţă împotriva sa, dreptul material la acţiune al acesteia fiind prescris, prin împlinirea termenului de prescripţie orice titlu executoriu pierzându-si puterea executorie, motiv pentru care, pe cale de excepţie, pârâtul a solicitat să se constate incidenţa în cauză a acestei instituţii procesuale. Lipsa unui titlu de creanţa apt de a fi pus în executare justifică lipsa interesului reclamantei de a promova şi susţine cererea , cât timp individualizarea bunurilor comune ale paraţilor nu aduce un avantaj creditoarei, dreptul la executarea silita împotriva  pârâtului fiind prescris.

De către acelaşi pârât s-a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 31 ianuarie 2013, reclamanta prin lichidator judiciar a precizat acţiunea solicitând obligarea pârâtului şi la plata , conform art.108 ind.3 C.p.civ., a despăgubirilor în sumă de 2000 lei, ca şi amendarea acestuia pentru tergiversarea acţiunii în scopul împiedicării recuperării de către reclamantă a creanţelor deţinute în contra acestuia, exprimând punctul de vedere cu privire la excepţiile invocate de către pârâtul C. Mihaly, respectiv excepţia lipsei calităţii procesuale active, excepţia lipsei interesului procesual, excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi excepţia perimării executării silite pornite în dosarul execuţional nr. 136/E/2010 , solicitând respingerea acestora(f.137- 138 din dosar).

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului General Mir Consult S.P.R.L. Tg-Mureş - lichidator judiciar al debitoarei falite S.C. C. S.R.L. Sovata, s-au invocat dispoziţiile art. 3 pct. 28 din Legea nr. 85/2006 modificată şi completată şi pe  cele ale art. 33 Codul familiei , coroborate cu cele ale art.974 din Vechiul cod civil.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes a reclamantei  s-a solicitat de către reclamantă respingerea acesteia, întrucât  prin Contractul de vânzare-cumpărare, prin care imobilul situat în Sovata, str. Teilor nr. 20, jud. Mureş, înscris în C.F. nr. 5178, nr. top. A+2 5933/2/1 al localităţii Sovata a fost transferat din proprietatea numiţilor C. MIHALY şi C. ROZALIA în proprietatea numiţilor KINCSES ANNAMARIA şi KINCSES FERENC cu titlu de vănzare-cumpărare cu menţinerea dreptului de uzufruct viager, a cărui revocare au  solicitat-o , reclamantul a  arătat că pârâţii au urmărit împiedicarea creditoarei de a-şi mai putea recupera creanţa, fiind pe deplin justificat interesul direct al creditoarei S.C. C. S.R.L. Sovata, reprezentată de lichidator judiciar General Mir Consult S.P.R.L. Tg-Mureş, în promovarea acţiunii revocatorii.

Referitor la excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune,s-a solicitat  respingerea acesteia, motivat de faptul că, „dreptul material la acţiune se prescrie în termen de 3 ani de zile de la data când acesta se naşte",că prezenta acţiune vizează anularea Contractului de vânzare-cumpărare, autentificat prin încheierea nr. 837 din 14.10.2010, a biroul Notarului Public Nagy Szuszanna, prin care imobilul situat în Sovata, str. Teilor nr. 20, jud. Mureş, înscris în C.F. nr. 5178, nr. top. A+2 5933/2/1 al localităţii Sovata a fost transferat din proprietatea numiţilor C. MIHALY şi C. ROZALIA  în proprietatea numiţilor KINCSES ANNAMARIA şi KINCSES FERENC cu titlu de vănzare - cumpărare cu menţinerea dreptului de uzufruct viager, a cărui revocare au  solicitat-o,  astfel că prezenta acţiune a fost promovată înăuntrul termenului de prescripţie, respectiv la data de 21.09.2011.

Cu privire la priveşte excepţia perimării executării silite pornite în dosarul execuţional nr. 136/E/2010, s-a solicitat respingerea acesteia, motivat de faptul că această prescripţie nu vizează obiectul prezentei acţiuni de „partaj  judiciar".

Reclamanta a arătat că excepţiile invocate de către pârât, ar trebui soluţionate în următoarea ordine: prima prescripţia  dreptului material la acţiune,  a doua excepţia lipsei de calitate procesuală activă, a treia  excepţia lipsei de interes a reclamantului şi ultima,  excepţia perimării executării silite, şi a solicitat instanţei să dispună respingerea acestor excepţii invocate de către pârâtul C. Mihaly, precum şi obligarea acestuia la plata amenzi şi a despăgubirilor solicitate.

La solicitarea instanţei s-a efectuat în cauză expertiza tehnică judiciară în construcţii, de către expertul judiciar Pop Ioan, aceasta regăsindu-se la f.151-161 din dosar şi la filele 176-186 din dosar şi de asemenea expertiza tehnică specialitatea topometrie solicitată de către pârâtul C. Mihaly ,  de către expertul  Pârvu Aurel(f.251- 260 din dosar şi 278- 289 din dosar).

La data de 18 aprilie 2013, pârâta C. Rozalia  a depus obiecţiuni la raportul de expertiză efectuată de către expertul Pop Ioan , respectiv a invocat excepţia nulităţii expertizei , întrucât nu a fost citată la faţa locului de către expert, pentru a-şi putea exprima punctul de vedere, aceeaşi excepţie fiind invocată şi de către pârâtul C. Mihaly cu privire la expertiza efectuată de către expertul topometric Pârvu Aurel.

La 17 februarie 2014, de către pârâtul C. Mihaly s-au depus note scrise prin care a solicitat instanţei să constate lipsa temeiului de drept a cererii deduse judecăţii, arătându-se că reclamanta şi-a întemeiat cererea pe disp.art.33 din Codul Familiei coroborat cu art.974 din Codul civil vechi.

La data de 18 martie 2015 , reclamanta ,prin lichidator judiciar , a precizat acţiunea în sensul că menţine capătul de cerere privind partajarea prin atribuirea tuturor bunurilor  în natură pârâtului C. Mihaly , fiind vorba despre imobilul situat în Sovata str. Turturelelor nr.60 , jud.Mureş înscris în CF nr.51270 Sovata (CF vechi nr.5316) A1 Top 5919/3/1 , 5920/3/1 , 5921/3/1 , 5922/3/1  , iar in ceea ce priveşte temeiul de drept al acţiunii ,nu mai menţine temeiul de drept invocate prin acţiune solicitând instanţei să aibă în vedere dispoziţiile Noului Cod civil.

De către pârâta C. Rozalia s-au depus Note de şedinţă , la data de 4 iunie 2015, care însă nu au natura unor pretenţii proprii ,prin care solicită atribuirea proprietăţii sale în natură cu dreptul şi obligaţia de întabulare pe numele său.

De către aceeaşi pârâtă la data de 2 iulie 2015, s-a depus o nouă precizare , prin care arată că nu formulează pretenţii proprii de partaj, cererea de partajare fiind formulată de către reclamanta SC C. SRL Sovata, însă se opune modalităţii de partajare formulată de către reclamantă, că doreşte păstrarea proprietăţii sale în natură conform expertizei şi probelor administrate în cauză, care arată că imobilul poate fi partajat în natură , prin formarea a două loturi distincte.

Analizând  probele administrate în cauză, enumerate în cele ce preced şi la care se vor efectua referiri punctuale, după caz, în cele ce urmează , instanţa constată şi  reţine următoarele:

Este de menţionat mai întâi că instanţa s-a pronunţat motivat asupra excepţiilor ridicate în cauză de către pârâtul C. Mihaly după punerea prealabilă a acestora în discuţie publică şi contradictorie, după cum s-a consemnat în încheierea pronunţată la termenul de judecată în şedinţa publică din data de 7 februarie 2013(f.141 din dosar).

De asemenea , s-au analizat şi soluţionat excepţiile ridicate de către pârâţi, după cum s-a consemnat în cuprinsul încheierilor de şedinţă din 13.06.3013(f.171 din dosar) şi 4.12.2014(f.273 din dosar), efectuându-se aplicarea dispoziţiilor art.208 al.1, art.105 şi urm.VCPC şi dispunându-se în consecinţă, urmare a admiterii excepţiilor nulităţii relative a rapoartelor de expertiză în construcţii şi topometrie.

Referitor la fondul raporturilor juridice dintre părţile din cauză, au rezultat următoarele :

Prin Sentinţa Comercială nr.76/31.01.2007 a Tribunalului Comercial Mureş irevocabilă prin Decizia nr.103/R/30.11.2007 a Curţii de Apel Târgi Mureş-Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal , s-a admis cererea de angajare a răspunderii formulată de creditorul Ministerul Finanţelor Publice-Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş şi s-a dispus angajarea răspunderii administratorului C. Mihaly pentru întreg pasivul societăţii SC C. SRL înscris în tabelul definitiv consolidat, respectiv pentru suma de 3.299.829.234 lei ROL şi pentru plata cheltuielilor de lichidare(f.3-10 din dosar).

Conform înscrierilor din CF nr.51270 Sovata(CF vechi nr.5316), asupra imobilelor de sub A1 Top: 5919/3/1, 5920/3/1, 5921/3/1, 5922/3/1, de natură teren intravilan în suprafaţă de 1050 mp, A.1.1 CAD:C1, Top: 5919/3/1, 5920/3/1 , 5921/3/1, 5922/3/1-C1 de natură abator compus din punct tăiere, zvântare, vestiar, ţarc, WC, au calitatea de proprietari tabulari C. Mihaly şi soţia acestuia C. Rozalia, respectiv pârâţii din prezenta cauză.

În cauză nu s-a contestat calitatea de bun comun devălmaş şi cota de contribuţie egală a soţilor C. referitor la aceste imobile.

Instanţa trebuie să ţină seama de efectele puterii de lucru judecat ale Sentinţei civile nr.448/01.03.2012 a Judecătoriei Sighişoara devenită irevocabilă prin DC nr.592/27.06.2012 a Tribunalului Mureş-secţia civilă prin care s-a constatat, în  privinţa imobilului înscris în CF nr.51270 Sovata, A1 top 5919/3/1, 5920/3/1, 5921/3/1, 5922/3/1, de natură teren şi A.1.1, cad.C1, top 5919/3/1, 5920/3/1, 5921/3/1, 5922/3/1-C1, situat în Sovata, str. Turturelelor nr.60, de natură abator compus din punct zvântare, tăiere, vestiar, ţarc, WC, că acesta formează proprietatea tabulară comună, în devălmăşie a soţilor Csizmady Mihaly şi C. Rozalia.

Din cuprinsul raportului de expertiză tehnică specialitatea construcţii civile întocmit în cauză de către expertul tehnic judiciar Pop Ioan, construcţiile înscrise în CF nr.51270 Sovata se compun din corpul principal, punct zvântare piei, grajd, acoperiş- şopron, ţarc şi închidere laterală, împrejmuiri, branşament apă, racord canalizare, teren din faţă şi teren din spate, cu o valoare totală de 112.050 lei(f.178 din dosar).

Din raportul de expertiză topometrică efectuat în cauză de către expertul tehnic judiciar Pârvu Aurel se reţine că suprafaţa reală a imobilului rezultată în urma măsurătorilor topografice în teren este de numai 1040 mp(f.254 din dosar).

În cuprinsul  D.C nr.592/27.06.2012 a Tribunalului Mureş - Secţia civilă, s-a reţinut că, în conformitate şi în aplicarea prevederilor art.33 al.1 Codul familiei, creditorii nu pot urmări bunurile comune ale soţilor pentru datoria unuia dintre ei, oricare dintre soţi având interesul de a scoate de sub urmărire, pe calea contestaţiei la executare, bunurile comune.

S-a pus în discuţie precizarea de acţiune sub aspectul temeiului în drept al prezentei acţiuni, ca şi a petitului privind modalitatea de partajare a bunurilor ce fac obiectul cauzei, în raport şi de dispoziţiile art.5 alin.2 din Legea nr.71/2011, reclamanta solicitând să se aibă în vedere, sub aspectul modalităţii de partajare, că înţelege să menţină capătul de cerere având ca obiect solicitarea ca acesta să se realizeze prin atribuirea bunurilor pârâtului C. Mihaly iar în privinţa temeiului  în drept al acţiunii, dispoziţiile noului Cod civil referitoare la materia bunurilor comune şi a partajului acestora.

În conformitate cu prevederile art.5 alin.2 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, dispoziţiile Codului civil sunt aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor , şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii subzistă după intrarea în vigoare a Codului civil.

În conformitate cu prev.art.33 din Vechiul Cod al familiei, bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soţi, cu toate acestea, după urmărirea bunurilor proprii ale soţului debitor, creditorul său personal poate cere împărţirea bunurilor comune , însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanţei sale, în acest din urmă caz, bunurile atribuite prin împărţire fiecărui soţ devenind proprii.

Potrivit art.974 din vechiul Cod Civil, creditorii pot exercita toate drepturile şi acţiunile debitorului lor, afară de acelea care îi sunt exclusiv personale.

Conform dispoziţiilor noului Cod Civil, art.353, bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soţi, cu toate acestea , după urmărirea bunurilor proprii ale soţului debitor, creditorul său personal poate cere partajul bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea  creanţei sale, bunurile astfel împărţite devenind bunuri proprii.

Conform art.1560 din noul Cod Civil, creditorul a cărui creanţă este certă şi exigibilă poate să exercite drepturile şi acţiunile debitorului atunci când acesta, în prejudiciul creditorului, refuză sau neglijează să le exercite, creditorul putând însă să exercite numai drepturile şi acţiunile care nu sunt strâns legate de persoana debitorului.

După cum rezultă din textele de lege prezentate anterior, atât în vechiul, cât şi în noul Cod civil, nu există diferenţe notabile privind reglementarea materiei împărţirii bunurilor comune în timpul căsătoriei.

Prin Decizia nr.1303/R/30.11.2007 a Curţii de Apel Târgu Mureş-secţia comercială , de contencios administrativ şi fiscal, s-a constatat că, pe lângă ridicarea unor sume cu titlu de avansuri, prejudiciul creat societăţii C. SRL Sovata de către administratorul acesteia C. Mihaly  a fost produs prin neţinerea contabilităţii , deteriorându-se astfel starea financiară a societăţii, debitele începând să producă dobânzi şi penalităţi, ceea ce a determinat în final crearea întregului pasiv al acestei societăţi fiind astfel evidentă legătura de cauzalitate între neţinerea contabilităţii şi starea de insolvenţă, angajarea răspunderii lui C. Mihaly dispunându-se pentru întregul pasiv al societăţii, de 329.982,90 lei.

În consecinţă, acţiunea reclamantei apare ca fiind întemeiată şi urmează să fie admisă în parte, avându-se  în vedere că disp.art.358 din noul Cod civil sunt aplicabile, prin acestea reglementându-se că în timpul regimului comunităţii, bunurile comune pot fi împărţite, în tot sau în parte, prin act încheiat în formă autentică notarială, în caz de bună învoială, ori pe cale judecătorească,în caz de neînţelegere, disp.art.357 alin.2 din noul Cod civil aplicându-se în mod corespunzător, prin acestea reglementându-se că, în scopul lichidării comunităţii se determină mai întâi cota - parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândirea bunurilor comune cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune, până la proba contrară prezumându-se că soţii au avut o contribuţie egală.

Conform prevederilor art.358 al.3 din noul Cod civil, bunurile atribuite fiecărui soţ prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile neîmpărţite rămân bunuri comune.

În consecinţă, cum dispoziţiile art.358 din noul Cod civil sunt aplicabile şi căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a noului Cod civil, cum este cazul în speţă, în cazul cererilor comune aflate în curs de judecată în primă instanţă la data întrării în vigoare a noului Cod civil, instanţa de judecată poate dispune împărţirea bunurilor comune în timpul căsătoriei, fără a mai fi necesară examinarea motivelor temeinice.

Împărţeala bunurilor comune nu înseamnă o modificare a regimului matrimonial, acesta menţinându-se, doar că unele dintre bunurile care formează patrimoniul soţilor se împart şi devin proprii.

Reclamanta a dovedit calitatea şi interesul procesual ce priveşte promovarea prezentei acţiuni , ca şi calitatea procesuală pasivă a pârâţilor, în condiţiile în care ea deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, iar pentru recuperarea acesteia este necesar să solicite împărţeala bunurilor comune ale pârâţilor.

La realizarea împărţelii bunurilor comune descrise în cuprinsul prezentei, şi care constituie obiectul cauzei, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art.673 ind.1 şi următoarele din vechiul Cod de procedură civilă.

Astfel, instanţa va face aplicarea dispoziţiilor art.673 ind.10 din vechiul Cod de procedură civilă şi, constatând că în realitate şi contrar celor învederate prin expertizele construcţii civile şi topometrie efectuate în cauză, bunurile nu sunt comod partajabile în natură întrucât loturile rezultate nu sunt echivalente iar calea de acces care ar exista între lotul 1 şi lotul 2 nu ar asigura funcţionalitatea în raport de natura şi destinaţia bunului imobil, care este aceea de abator.

Pe de altă parte, cum nu este supus împărţelii un bun constând spre exemplu din locuinţa soţilor, nu s-ar justifica nici din acest considerent al asigurării locuinţei unuia dintre soţi împărţeala în natură , care în speţă, ar conduce la fragmentarea în mod nefuncţional a imobilului atât în privinţa corpului principal al clădirii, cât şi al anexelor, dar , mai ales în privinţa terenului aferent acestora, iar o asemenea operaţiune ar conduce, în mod evident , şi la o scădere semnificativă a valorii bunului supus împărţelii.

Necesitatea împărţelii în natură nu se justifică în speţă nici prin profesia sau ocupaţia soţilor, aceştia aflându-se la vârsta pensionării.

De altfel, în afara acestui imobil, soţii mai deţin în coproprietate şi alte bunuri imobile conform înscrisului de la f.93 din dosar.

De asemenea, se constată de către instanţă că pârâţii din  prezenta cauză nu au formulat cerere reconvenţională prin care să ceară împărţeala bunurilor comune şi în altă modalitate decât cea solicitată şi menţinută de către reclamantă, sub acest aspect, prin notele scrise din data de 02.07.2015(f.312 din dosar) pârâta C. Rozalia precizând în mod expres că nu înţelege să formuleze o acţiune cu acest obiect.

În consecinţă, sistarea stării de indiviziune se va dispune în modalitatea atribuirii imobilului pârâtului C. Mihaly, în cota de 1/1 parte, cu obligarea corelativă a acestuia la plata sultei în cuantum de 56025 lei către pârâta C. Rozalia, urmând să se stabilească şi un termen de 60 de zile, de la data devenirii irevocabile a prezentei pentru îndeplinirea acestei obligaţii, conform cerinţelor art.673 ind.10 al.4 din vechiul Cod de procedură civilă.

Se va dispune şi efectuarea formalităţilor de înscriere în CF a dreptului de proprietate exclusiv dobândit de către pârâtul C. Mihaly, conform art.24 din Legea nr.7/1996, art. 876 şi următoarele din noul Cod civil.

Se va face aplicarea disp.art.274 şi următoarele din vechiul Cod de procedură civilă privind pe pârâţii aflaţi în culpă procesuală.

Considerentele în fapt şi în drept care preced justifică soluţia admiterii în parte a acţiunii în limitele arătate în cele ce preced, neexistând temeiuri pentru obligarea pârâtului la plata despăgubirilor solicitate prin precizarea scrisă de la f.136-138 din dosar, pârâţii din cauză efectuând apărările în limitele exercitării dreptului la un proces echitabil, astfel că disp.art.108 ind.3 din Vechiul Cod de procedură civilă nu sunt aplicabile în speţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea civilă precizată a  reclamantei SC  C.  SRL  Sovata prin lichidator  judiciar General  Mir Consult SPRL Tg.  Mureş , cu sediul în Tg.Mureş str. Ştefan cel Mare nr.6, ap.1, jud. Mureş , în contradictoriu cu pârâţii C. MIHALY domiciliat în , jud. Mureş  şi C.  ROZALIA cu acelaşi domiciliu , pentru  partaj  judiciar  ş.a. , şi  în consecinţă:

Constată că  pârâţii au dobândit în timpul căsătoriei prin  contribuţie  comună şi egală  imobilul înscris în CF nr.51270 Sovata (CF vechi nr.5316) A1 Top 5919/3/1 , 5920/3/1 , 5921/3/1 , 5922/3/1 ; A1.1 , CAD:C1 Top 5919/3/1 , 5920/3/1 ,5921/3/1 , 5922/3/1-C1 de natură teren intravilan cu  suprafaţă reală de 1040  mp şi abator compus din corp principal (punct de tăiere şi vestiar) , punct de zvântare piei , grajd , acoperiş-şopron , ţarc şi închidere laterală şopron ,împrejmuiri , branşament apă şi racord canalizare , cu o valoare totală de circulaţie de  112.050 lei , conform expertizei de evaluare  întocmită de către expertul tehnic judiciar Pop Ioan , aflată  la  176-186 din dosar  şi care face parte integrantă din prezenta.

Dispune sistarea stării de indiviziune asupra  imobilului  descris în cele ce preced , situat  dpdv  administrativ în Sovata , str.Câmpul  Sărat (fostă str. Turturelelor) nr.60, jud. Mureş , în modalitatea  atribuirii imobilului pârâtului C.  MIHALY.

Obligă pe pârâtul  C. MIHALY să plătească pârâtei  C.  ROZALIA suma de 56025 lei cu titlu de sultă în termen de 60 de zile de la data devenirii irevocabile  a prezentei .

Dispune intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului mai sus menţionat , pe numele pârâtului  C.  MIHALY în cotă de 1/1 parte , cu titlu de ieşire din indiviziune.

 Obligă pe fiecare pârât  la câte  1929 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

Respinge pentru rest aceeaşi acţiune.

Cu apel  în  15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică , azi , 06.10.2015 .

Preşedinte,

Liliana Misirgic

Grefier,

Maria Hosu

Domenii speta

Spete similare