Pretenţii

Dosar nr. 580/308/2014

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SIGHIŞOARA

CIVIL

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 1019/2015

Şedinţa publică de la 25 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREŞEDINTE Liliana Misirgic

Grefier Daniela Ciulea

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanţii A.M., B.C., B.I., B. D.R.,  SI ALTII  -  şi pe pârâta SOCIETATEA AGRICOLĂ TÂRNAVA CHENDU MIC prin  lichidator judiciar SMDA  MURES  INSOLVENCY  SPRL, având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, cu ocazia pronunţării, nu se prezintă nimeni.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 17 septembrie 2015, susţinerile şi concluziile părţilor fiind consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 25.09.2015, când s-a pronunţat prezenta.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă, deliberând, constată următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanţe, aleatoriu în sistem informatic, la data de 19 martie 2014, sub nr. de dosar 580/308/2014, reclamanţii A.M., B.  C. , B.  Iosif, B. Margit, Dali , , , s-a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA AGRICOLĂ „TÂRNAVA” CHENDU MIC să se pronunţe o hotărâre prin care să fie obligată pârâta la plata sumei de  câte 9000 lei, reprezentând echivalentul în lei a sumei de câte 2000 Euro, pentru fiecare reclamant, ca şi la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de câte 600 lei, din care câte 50 lei onorariu avocat şi 550 lei taxă judiciară de timbru, în favoarea fiecărui reclamant.

În considerentele acţiunii deduse judecăţii reclamanţii au învederat că, în calitate de cetăţeni ai localităţii Chendu şi foşti membri CAP Chendu şi prin părinţii lor, în calitate de urmaşi ai acestora, în perioada 1949 – 22 decembrie 1989 au contribuit prin munca lor şi prin exploatarea pământului pe care l-au adus părinţii lor în patrimoniul fostului CAP Chendu, pentru constituirea şi dezvoltarea bazei materiale a acestuia până la Revoluţia din 1989. S-a mai învederat că, după lichidarea CAP Chendu, în anul 1991, s-au constituit patru categorii de beneficiari, respectiv Societatea Agricolă „Târnava” Chendu Mic, Societatea Agricolă Chendu şi Societatea Agricolă „Dumitreni”, ca şi proprietarii individuali de terenuri, beneficiari ai Legii nr. 18/1991.

Ulterior Societatea Agricolă Târnava Chendu Mic a fost înstrăinată, iar parte din preţul obţinut în urma acestei vânzări a fost distribuit membrilor acestei societăţi agricole, revenindu-le fiecăruia sume cuprinse între 2000 Euro şi 3500 Euro.

S-a arătat însă că, în preţul vânzării acestei societăţi agricole sunt încorporate şi rezultatele muncii reclamanţilor, motiv pentru care au promovat acţiunea, şi că, deşi s-a încercat o discuţie cu pârâta, pentru soluţionarea litigiului, nu s-a putut ajunge la o înţelegere referitor la suma care trebuie să revină fiecărui reclamant.

În drept, acţiunea s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 1345 – 1348 Cod civil referitoare la îmbogăţirea fără just temei, ca şi pe dispoziţiile art. 194 şi următoarele C. pr. civilă.

La cererea de chemare în judecată s-au ataşat chitanţe de plată a taxei judiciare de timbru şi adresă de conciliere adresată pârâtei de către reprezentantul convenţional al reclamanţilor.

La data de 24.03.2014 s-a depus de către reclamanţi un înscris privind procedura medierii (filele 38-40 din dosar).

La data de 3 aprilie 2014 acţiunea a fost precizată de către reclamanţi în cadrul procedurii prevăzute de art. 200 C. pr. civilă, fiind indicate datele de identificare ale pârâtei, sub aspectul obiectului acţiunii efectuându-se precizarea că suma pretinsă de fiecare dintre reclamanţi este rezultatul aprecierii acestora şi reprezintă o sumă medie rezultată în urma raportării la ceea ce a primit fiecare dintre membri pârâtei atunci când au înstrăinat cea mai mare parte din patrimoniul societăţii şi că aceasta este o estimare, în lipsa documentelor de evidenţă contabilă ale pârâtei şi pe care reclamanţii nu au avut posibilitatea să le obţină. S-a mai arătat că la data de 1 ianuarie 1990 reclamanţii aveau şi calitatea de membri ai CAP Chendu.

Prin aceeaşi precizare s-au formulat şi cereri în probaţiune, de asemenea s-au depus înscrisurile aflate la f. 61 – 79 din dosar, constând din chitanţe de plată a taxei judiciare de timbru în completare, cererea nr. 1555/01.04.2014 adresată Primăriei com. Bălăuşeri, Adresa de răspuns nr. 1555/11.03.2014 a Primăriei comunei Bălăuşeri şi Împuternicire avocaţială.

La data de 29 aprilie 2014 s-a depus întâmpinare în cauză de către pârâta Societatea Agricolă „Târnava Mică” cu sediul în com. Bălăuşeri, sat Chendu, str. Castelului nr. 1, jud. Mureş, invocându-se excepţia lipsei calităţii procesuale active a pârâţilor, iar pe fond solicitându-se să se dispună respingerea ca nefondată a acţiunii, pentru următoarele considerente:

Prin S.C. nr. 1379/12 septembrie 1991, pronunţată de către Judecătoria Sighişoara în dosarul civil nr. 1712/1991, s-a admis cererea formulată de către Societatea Agricolă „Târnava Mică”, s-a dispus înscrierea acesteia în registrul rezervat acestor societăţi, afişarea în extras a hotărârii şi publicarea ei în Monitorul Oficial. S-a mai arătat că din cuprinsul acestei hotărâri judecătoreşti rezultă că la momentul constituirii acesteia, societatea avea 41 de asociaţi membri fondatori şi că aceasta a preluat capitalul privat  patrimonial al fostei Cooperative agricole de producţie Chendu, în valoare de 1.200.034 lei, capital format din mijloace fixe şi circulante, dar că niciunul dintre reclamanţi nu se regăseşte pe lista asociaţilor, ca fiind membri ai acestei societăţi agricole, astfel că, în opinia pârâtei, pretenţiile acestora sunt lipsite de suport juridic, reclamanţii neavând calitate procesuală să solicite pretenţii cu privire la bunurile ce au constituit patrimoniul acestei societăţi. S-a mai învederat că nici reclamanţii înşişi nu au probat că ar avea calitatea de membri ai societăţii agricole pârâte, iar motivarea privind cuantificarea sumelor pretinse, efectuată după aprecierea acestora, este lipsită de temei. De asemenea, s-a mai arătat că susţinerile privind averea adusă în CAP de către fiecare dintre reclamanţi nu au fost dovedite cu nici un înscris, iar refuzul pârâtei de a le comunica reclamanţilor documente privind activitatea şi patrimoniul acesteia sunt motivate de lipsa calităţii de membri ai societăţii agricole.

De către reclamanţi s-a răspuns în scris la această întâmpinare, la data de 12 mai 2014(f. 114-115 din dosar), solicitându-se ca instanţa să dispună respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, invocată de pârâtă, ca nefondată, cu motivarea că, din punct de vedere procedural, reclamanţii au posibilitatea să investească instanţa atunci când consideră că au un interes de apărat pe cale legală.

Pe fondul cauzei s-a cerut să se respingă susţinerile pârâtei, întrucât reclamanţii apar ca fiind îndreptăţiţi la sumele solicitate de către fiecare parte, deoarece patrimoniul pârâtei s-a constituit nu numai din terenul proprietatea membrilor asociaţiei, ci şi din patrimoniul fostului CAP Chendu Mare, în valoare de 1.200.034 lei, constând din mijloace fixe şi circulante, împrejurare menţionată în cuprinsul SC nr. 1379/12.09.1991 pronunţată de către Judecătoria Sighişoara în Dosarul nr. 1712/1991. S-au adus lămuriri cu privire la înţelesul noţiunilor de mijloace fixe şi de mijloace circulante, menţionându-se că în categoria mijloacelor fixe sunt cuprinse terenurile, inclusiv investiţiile pentru amenajarea acestora, construcţiile, instalaţiile tehnice, mobilierul, aparatura de birotică, echipamentele de protecţie şi alte active corporale(avansuri, imobilizări corporale în curs de execuţie), iar în cea a mijloacelor circulante se includ materiile prime, materialele, combustibilii, piesele de schimb, producţia neterminată, produse finite, ambalaje, diferite alte valori, care îşi schimbă forma iniţială, se consumă integral într-un singur ciclu de producţie şi îşi transferă întreaga lor valoare asupra noului produs şi se înnoiesc după fiecare ciclu de producţie.

S-a mai susţinut de către reclamanţi că la constituirea patrimoniului CAP Chendu Mare au  avut şi ei contribuţie, în anul 1989 fiind membri ai acestui CAP şi că, patrimoniul ce a fost înstrăinat de către pârâtă s-a constituit şi s-a perpetuat şi pe baza muncii reclamanţilor, că nu au solicitat rezultatele muncii efective ale membrilor asociaţiei pârâte, din 1991 şi până la zi, ci numai parte din patrimoniul care a fost înstrăinat şi în care se înglobase ceea ce rămăsese de la CAP Chendu Mare în care au fost şi ei membri.

Pentru susţinerea poziţiilor lor procesuale în cauză, de către părţi s-au depus înscrisuri, s-a răspuns la interogatoriu de către pârâtă, s-a dispus de către instanţă ataşarea Dosarului 931/308/2014 al Judecătoriei Sighişoara şi s-au solicitat relaţii scrise şi remiterea de înscrisuri de la Comisia judeţeană Mureş pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ca şi de la Comisia locală Bălăuşeri pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

În temeiul probaţiunii administrate în cauză, se constată şi se reţin următoarele de către instanţă:

În conformitate cu prevederile art. 248 al. 1 NCPC, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi a celor de fond, care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

De către pârâtă s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor cu motivarea că aceştia, nefiind membri ai asociaţiei agricole pârâte, nu pot avea calitate procesuală activă în prezenta cauză.

Instanţa constată că o anumită persoană, chiar dacă nu are calitatea de membru al entităţii juridice pe care o cheamă în judecată, poate ridica pretenţii împotriva acesteia. Prin urmare, în realitate nu este vorba de justificarea calităţii procesuale active, ci de aprecierea temeiniciei sau netemeiniciei pretenţiilor formulate, reclamanţilor nefiindu-le cerut expres prin lege calitatea de membri ai societăţii agricole pârâte, ca şi condiţie suplimentară pentru îndeplinirea cerinţei dovedirii calităţii procesuale active în proces.

De altfel, o soluţie de admitere a acestei excepţii şi soluţionarea pricinii exclusiv în temeiul excepţiei ar putea conduce la îngrădirea dreptului reclamanţilor de liber acces la justiţie, cât timp fondul raportului juridic dedus judecăţii nu a fost soluţionat.

În consecinţă, excepţia va fi respinsă ca nefondată.

Sub aspectul fondului cauzei, au rezultat următoarele:

Societatea agricolă pârâtă s-a constituit ca persoană juridică şi a fost înscrisă în Registrul special al persoanelor juridice prin SC nr. 1379/12.09.1991 pronunţată în Dosarul nr. 1712/1991 al Judecătoriei Sighişoara.

Această societate a avut un patrimoniu social iniţial constituit din părţi sociale în natură şi bani în funcţie de rezultatele stabilite de comisia de lichidare a fostului CAP Chendu.

Prin Încheierea nr. 403/C/3.06.2014 pronunţată de către Judecătoria Sighişoara în Dosarul nr. 931/308/2014 s-a dispus, în temeiul art. 64 al. 2, raportat la art. 16 al. 2 din Legea nr. 36/1991, înscrierea Hotărârii adunării generale din 8.05.2014 privind dizolvarea societăţii în registrul societăţilor agricole aflat la instanţă şi publicarea ei în extras la sediul acestei instanţe şi al Primăriei comunei Bălăuşeri, ca şi publicarea în Monitorul Oficial al României, încuviinţându-se şi ca lichidarea societăţii să se efectueze de către lichidatorul Todor Soo Ignatie.

Se reţine mai întâi de către instanţă că de către reclamanţi nu s-a făcut dovada că ei sau antecesorii lor au avut calitatea de membri ai societăţii agricole pârâte sau că au avut vreun aport la constituirea patrimoniului acesteia.

Ca urmare, reclamanţii nu pot beneficia de prevederile art. 37 din Statutul societăţii pârâte privind modul de împărţire a profitului sau a pierderilor sau de cele ale art. 16 din acelaşi statut privind restituirea părţilor sociale în natură şi în bani.

Afirmativul aport al reclamanţilor inclus în patrimoniul pârâtei este o ficţiune, neavând vreun suport în realitate, reclamanţii neputând avea calitatea de succesori în drepturi ai foştilor cooperatori, întrucât chiar calitatea lor de membri cooperatori, ca şi orice drepturi asupra patrimoniului CAP ai căror membri au fost s-au stins odată cu lichidarea respectivului CAP.

În virtutea dreptului de liberă asociere, reclamanţii aveau posibilitatea să devină membrii ai societăţii agricole pârâte, astfel că, în conformitate cu prevederile statutului acesteia şi Legii nr. 36/1991 ar fi putut să participe la împărţirea patrimoniului acesteia.

În mod obiectiv nu există nici un raport juridic între reclamanţi şi pârâtă, reclamanţii neavând un drept de creanţă născut şi actual împotriva pârâtei.

Eventuale asemenea raporturi de obligaţie ar fi putut exista între reclamanţi, în calitate de membri cooperatori şi fostul CAP la data lichidării acestuia, însă nu în prezent, pentru că asociaţia agricolă pârâtă nu este succesoare în drepturi a fostului CAP Chendu.

De altfel, în baza Legii nr. 18/1991, reclamanţilor în calitate de foşti membri CAP, li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor, conform relaţiilor şi înscrisurilor comunicate de către comisiile locală şi judeţeană de fond funciar aflate la filele 247 – 282, vol. I din dosar şi la filele 286 – 304 vol. I din dosar, precum şi la filele 203 – 243 vol. I de la dosarul cauzei.

Reclamanţii nici nu au indicat în concret vreun bun mobil sau imobil din patrimoniul pârâtei şi asupra căruia să fi putut dovedi vreo contribuţie la dobândirea acestuia.

Conform celor comunicate de către Primăria comunei Bălăuşeri, la desfiinţarea fostului CAP Chendu, bunurile ce au făcut parte din patrimoniul acestuia s-au împărţit conform listei de creanţe membrilor CAP sau moştenitorilor acestora, iar cu parte din acestea s-au constituit mai multe societăţi agricole şi asociaţii, nu numai cea pârâtă, chemată în judecată în prezenta cauză(filele 203 – 204 vol. I).

În consecinţă, dispoziţiile art. 1345 – 1348 Cod civil, invocate de către reclamanţi în drept pentru susţinerea acţiunii, nu îşi pot găsi aplicabilitatea în cauză.

Pentru considerentele în fapt şi în drept care preced, acţiunea reclamanţilor, aşa cum a fost precizată, fiind găsită neîntemeiată, se va respinge.

Pârâta nu a făcut dovada cu înscrisuri a cheltuielilor de judecată efectuate în proces, astfel că dispoziţiile art. 453 NCPC, nu sunt aplicabile.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, invocată de către pârâtă.

Respinge  acţiunea civilă  precizată a  reclamanţilor A.M. – domiciliat în com. , jud. Mureş, B.  C. - domicil com.  jud. Mureş SI ALTII  -  în contradictoriu cu pârâta  SOCIETATEA AGRICOLĂ TÂRNAVA CHENDU MIC  prin  lichidator judiciar SMDA  MURES  INSOLVENCY  SPRL – cu sediul în Tg. Mureş, str. G-ral Gh. Avramescu, nr. 4, jud. Mureş, pentru  pretenţii.

Respinge  cererea pârâtei de obligare a reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Cu apel  în 30 de  zile  de  la  comunicare.

Pronunţată  azi , 25 septembrie  2015 , în şedinţă  publică.

Preşedinte,

Liliana Misirgic

Grefier,

Daniela Ciulea

Domenii speta

Spete similare