Calitate procesuală activă în acţiunile întemeiate pe dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009.

Decizie 138 din 10.02.2016


Prin cererea înregistrată  pe  rolul Tribunalului Botoşani - Secţia I Civilă sub nr. 1182/40/2015,  reclamantele  B V.V şi C L, prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar B., au chemat în judecată pe  pârâţii Şcoala Gimnazială nr. 1 V., judeţul B. şi Consiliul Local V.,  solicitând:

1.obligarea pârâţilor la plata drepturilor salariale cuvenite pentru predarea orelor de educaţie fizică în plus faţă de norma didactică legală, pentru o perioadă începând cu 3 ani anterior depunerii prezentei acţiuni;

2.obligarea pârâţilor la plata de daune-interese pentru rata inflaţiei şi dobânda legală, daune ce urmează a fi calculate de la data scadenţei şi până la plata efectivă a drepturilor salariale solicitate la pct. 1;

3. obligarea pârâţilor ca, începând cu data pronunţării hotărârii, să procedeze la remunerarea membrilor de sindicat în sistem de plata cu ora a orelor de educaţie fizică predate.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe disp.art. 28 din Legea nr. 62 / 2011 , art. 268 alin. (1) lit. c) şi art. 166 alin.4 din Codul Muncii, art. 18 alin. (3) şi art. 263 alin. (1), (4), (5) şi (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, art. 10 alin. (2) din Anexa nr. 5 - Capitolul I la Legea nr 63/2011, art. 2 din OG nr. 13/2011, art. 1530, art. 1531 şi art. 1535 din Noul Cod civil, art. 14 si 15 alin. (3) din C.C.M.U.N.S.A.I.P.

În fapt, reclamantele au arătat că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 149/2007, în învăţământul primar orele la disciplina „educaţie fizică” nu mai fac parte din norma învăţătorului / institutorului, ci din norma profesorului de educaţie fizică, iar în măsura în care nu există profesor calificat care să predea orele de educaţie fizică la clasele primare, acestea sunt predate de învăţătorul/institutorul clasei, însă în afara normei didactice.

Prevederile Legii nr. 128/1997 în materia predării disciplinei ”educaţie fizică”, au fost menţinute şi în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 care, la art. 263 alin. (7), a statuat expres că în învăţământul primar orele respective se predau numai de profesori cu studii superioare de specialitate. Cu toate acestea, în practică există situaţii în care orele de educaţie fizică din învăţământul primar sunt predate de învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământ primar al clasei, iar nu de profesori cu studii superioare de specialitate educaţie fizică.

Or, în aceste situaţii  unităţile de învăţământ au obligaţia, potrivit art. 15 alin. (2) din contractul colectiv de muncă, de a remunera respectivele ore în sistem de plata cu ora, ca personal necalificat.

S-a mai arătat că şi contractele  colective de muncă  unice la nivel  de sector activitate învăţământ  preuniversitar nr. 59276/2012 şi 1483/2014 prevăd asemenea  drepturi de plată, iar aceste clauze contractuale sunt obligatorii în întregul sector de activitate învăţământ preuniversitar, potrivit art. 133 alin. (1) lit. c) şi art. 148 din aceeaşi Lege a dialogului social şi art. 14 din contract, dar şi în raport de art. 41 alin. (5) din Constituţie - sens în care s-au pronunţat instanţele din întreaga ţară (inclusiv înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Deciziile civile nr. 3201/25.06.2008 (dosar nr. 10678/2/2006), nr. 260/24.01.2008 (dosar nr. 605/2/2007), nr. 3126/05.06.2009 (dosar nr. 2900/2/2009) si nr. 5101/01.11 2011 (dosarul nr. 386/2/2010).

Tarifele pentru plata cu ora au fost stabilite prin Legea nr. 63/2011 (în vigoare de la 12.05.2011 şi până în prezent, efect al actelor normative de salarizare care i-au prelungit valabilitatea şi aplicabilitatea), respectiv 1/80 pentru profesori, învăţători, institutori învăţământ primar.

Deşi prevederile invocate sunt clare, din adeverinţele anexate rezultă că datorită lipsei profesorilor cu studii de specialitate membrii de sindicat (învăţători/institutori/profesori pentru învăţământ primar care predau orele de Educaţie fizică în învăţământul preuniversitar) nu beneficiază şi de plata drepturilor salariale aferente activităţii suplimentare prestate. Or, în acest fel se încalcă principiul potrivit căruia tuturor salariaţilor le este recunoscut dreptul la plată egală pentru muncă egală. Iar aceasta în condiţiile în care, la nivelul ţării, există învăţători/institutori/profesori pentru învăţământ primar care au beneficiat de aplicarea corectă a dispoziţiilor legale şi contractuale invocate. 

S-a mai  subliniat faptul că instanţele de judecată din întreaga ţară au  recunoscut dreptul învăţătorilor şi institutorilor care predau disciplina educaţie fizică în învăţământul primar de a beneficia de plata cu ora, în raport de dispoziţiile Legii nr. 128/1997. Recent, Tribunalul Giurgiu a dat câştig de cauză în raport de prevederile Legii nr. 1/2011 - de exemplu, sentinţele nr. 344/05.06.2014 (dosar nr. 663/122/2014), nr. 382/19.06.2014 (dosar nr. 648/122/2014), nr. 221/16.04.2014 (dosar nr. 662/122/2014), nr. 219/16.04.2014 (dosar nr. 646/122/2014), nr. 223/16.04.2014 (dosar nr. 668/122/2014). Iar prima dintre acestea este irevocabilă, prin respingerea apelului de către Curtea de Apel Bucureşti (Decizia nr. 299/30.01.2015) .

Prin neplata la timp a drepturilor salariale menţionate, reclamanţii au fost prejudiciaţi atât prin devalorizarea sumelor de bani cuvenite cât şi prin imposibilitatea de a folosi sumele de bani în vederea obţinerii de fructe civile, aşa cum rezultă şi din decizia nr.2/2014 a ÎCCJ dată în recurs în interesul legii.

În dovedire, au fost depuse înscrisuri.

Dintre pârâţi, a depus întâmpinare unitatea şcolară care a solicitat respingerea acţiunii, întrucât  orele de educaţie fizică pentru învăţământul primar nu au fost normate  la plata cu ora, iar bugetul  unităţii  la fondul de salarii  s-a constituit pe numărul de posturi/catedre normate la Inspectoratul Şcolar al judeţului B.. În plus, nu ar exista sume în  buget alocate pentru plata drepturilor solicitate.

Prin sentința civilă nr. 1036 din 9 octombrie 2015, Tribunalul Botoșani  a  admis în parte acţiunea în pretenţii băneşti formulată de reclamantele C.L. şi B.V. - prin Sindicatul Învăţământului Preuniversitar B., în contradictoriu cu pârâţii Şcoala Gimnazială nr.1  V., judeţul B. şi Consiliul Local V.,  judeţul B.; a obligat pârâţii să plătească reclamantelor  drepturile salariale pentru orele de educaţie fizică predate în sistem de plată cu ora, ca personal necalificat  pentru timpul efectiv lucrat în intervalul 01.09.2012-09.10.2015; a obligat pârâţii să plătească reclamantelor daune-interese egale rata inflaţiei şi dobânda legală aplicate la sumele datorate, de la data scadenţei până la data plăţii efective; a respins ca nefondat capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâţilor ca începând cu data pronunţării hotărârii să procedeze la remunerarea reclamantelor  în sistem de plata cu ora pentru orele de educaţie fizică.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut următoarele:

Reclamanţii B V. V şi C L  sunt cadre didactice la unitatea şcolară pârâtă, îndeplinind funcţiile de profesori învăţământ primar şi respectiv învăţători efectuând  orele de educaţie fizică la clasă după data de 01.09.2012. 

Începând cu data intrării în vigoare a Legii nr.1/2011 orele de educaţie fizică nu mai puteau fi incluse în norma didactică a reclamanţilor, respectiv în numărul de ore stabilite pentru posturile ocupate de aceştia, necorespunzând specializării lor (potrivit cerinţei de la alineatul 1 al art. 263). În concluzie, reclamanţilor nu le revenea obligaţia efectuării orelor respective.

Cu toate acestea, reclamanţii au fost  nevoiţi să efectueze şi aceste ore de sport  – împrejurare necontestată de angajator – aşa încât rezultă că aceştia sunt îndreptăţiţi la plata corespunzătoare a acestei munci.

Chiar dacă prin efectuarea acestor ore de educaţie fizică nu ar fi depăşit programul normal de lucru prevăzut de art.262 alin.1 din Legea 1/2011, respectiv art.112 din Codul muncii, acest fapt nu poate determina o altă concluzie deoarece, potrivit dispoziţiilor legale citate, norma didactică legală corespunzătoare posturilor ocupate de reclamanţi include doar orele prevăzute în planurile-cadru de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise în diplome/ certificate.

Or, nici unul dintre reclamanţi nu a pretins şi dovedit că ar avea studii superioare de specialitate în educaţie fizică.

Totodată, situaţia reclamanţilor trebuie analizată prin comparaţie cu cea a celorlalţi învăţători/profesori care ocupă funcţii similare în unităţile de învăţământ dar la clasele cărora orele de educaţie fizică au fost predate de profesori de educaţie fizică conform art.263 alin.7.

Din această comparaţie, a rezultat că aceşti învăţători profesori au fost plătiţi tot pentru o normă întreagă (respectiv pentru un post), la fel ca şi reclamanţii care însă au susţinut orele de educaţie fizică în plus.

Este de observat de altfel,  că acesta este şi sensul reglementării de la art.15 alin.3 din CCM sector învăţământ preuniversitar nr.59276/2012 şi nr. 1483/2014 potrivit cărora ,,Art. 15 (3) Orele de educaţie fizică predate de învăţători, institutori şi profesori pentru învăţământ primar, care nu sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate, pot fi remunerate în sistem de plata cu ora, ca personal necalificat.”

Aşa fiind,  pârâţii au fost obligaţi a plăti reclamanţilor drepturile salariale pentru orele de educaţie fizică efectiv predate în intervalele de timp rezultate din adeverinţele eliberate de angajator, în sistem de plata cu ora, ca personal necalificat.

În baza art.166 alin.4 din Codul muncii, a fost admis şi capătul de cerere privind daunele-interese egale cu rata inflaţiei şi dobânda legală aplicate la sumele datorate, de la data scadenţei până la data plăţii efective.

Pretenţia de obligarea pârâţilor ca şi după data pronunţării hotărârii, să procedeze la remunerarea reclamanţilor în sistem de plata cu ora pentru orele de educaţie fizică, a fost respinsă ca nefondată deoarece nu se pot face estimări asupra conduitei viitoare a angajatorului, care poate decide în conformitate cu dispoziţiile art. 263 alin.7 din Legea 1/2011, ca orele de educaţie fizică să fie efectuate de profesori cu studii superioare de specialitate.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Şcoala Gimnazială nr. 1 V..

Apelanta arată că dintotdeauna învăţătorul a predat în cadrul normei/postului său orele de educaţie fizică, ore pentru care era considerat calificat şi pentru care nu era plătit

suplimentar. Aceste cadre didactice, reclamanţii în prezenta cauză, nu au înregistrat nicio contestaţie în unitatea de învăţământ privind modul de plată al orelor de educaţie fizică şi sport din anul 2012 şi până în 17 mai 2015, nu au solicitat să fie remuneraţi pentru acestea şi nici nu au precizat  ca nu au studii corespunzătoare specializării sau au refuzat să presteze aceste ore.

Referitor la plata orelor de educaţie fizică şi sport efectuate de reclamanţi începând cu

1 septembrie 2012, apelanta precizează că acestea au fost plătite lunar, în cadrul salariului

corespunzător normei, funcţiei şi gradaţiei de învăţător/profesor pentru învăţământ primar, iar acolo unde au existat clase simultane s-a acordat şi sporul de predare la clase simultane în procent de 1% pentru 2 clase simultane şi 10% pentru 3 clase simultane conform art. 262 alin. (3) lit. b din Legea nr. l/2011 unde învăţătorii, institutorii şi profesorii pentru învăţământ primar nu au stabilită o normă didactică pe ore ci aceştia au norma stabilită pentru fiecare clasă de elevi, însemnând toate orele de predare, deci la plata drepturilor băneşti fiind incluse şi orele de educaţie fizică. Conform art. 247 alin. (3) lit. (c) din Legea nr. 1/2011, se normează o normă/post pentru fiecare clasă, adică pentru toate orele, inclusiv pentru orele de educaţie fizică.

Apelanta susţine faptul că profesorii pentru învăţământ primar sau învăţătorii sunt angajaţi pe post conform  prevederilor art.. 262 alin. (3) lit. b din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, postul în care se includ toate activităţile didactice specifice prevăzute în planul cadru de la învăţământul primar unde cadrul didactic poate avea un număr variabil de ore de predare, în funcţie de numărul orelor predate de profesorii de specialitate din unitate astfel, cadrul didactic la învăţământul primar poate să aibă 16 ore de predare sau 20 ore de predare pe săptămână, cu maximul de 80 de ore pe lună conform prevederilor art. 262 alin (1) şi (l) a din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, fără a le fi afectate drepturile salariate.

Conform art. 263 din Legea nr. l/2011, „în învăţământul primar orele de educaţie fizică şi sport sunt predate de profesori de specialitate; în cazul în care nu exisă în unitate aceste cadre didactice, se aplică art.247 (c) şi art 262 (3), lit. b".

Începând cu data de 1 octombrie 2015 s-a aprobat pentru anul şcolar 2015-2016 normarea orelor de educaţie fizică şi sport la învăţământul primar şi acestea sunt atribuite la profesori de specialitate, deşi în bugetul unităţii de învăţământ pentru anul 2015 nu au fost prevăzute sume pentru aceste ore de educaţie fizică şi sport, de aceea aceste cadre didactice, reclamanţii din cauză, se încadrează în numărul de ore/normă, conform Contractului colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, încheiat la data de 13.11.2014.

Conform Capitolul III, art.15 alin. (3) din contract, „orele de educaţie fizică predate de învăţători, institutori şi profesori pentru învăţământ primar care nu sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate, pot fi remunerate în sistemul de plată cu ora, ca personal necalificat”, reglementare ce nu se poate aplica în cazul de faţă.

În ceea ce priveşte solicitarea obligării unităţii la plata dobânzii legale, apelanta solicită să se reţină că plata drepturilor băneşti obţinute prin sentinţe irevocabile a fost reglementată de O.U.G. nr. 71/2009, modificată şi completată. Astfel conform art. 1  „plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:

- în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;

- în anul 2013 se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;

- în anul 2014 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

- în anul 2015 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;

- în anul 2016 se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.

În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice cerere de executare silită se suspendă de drept.

Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul acestei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

În înţelesul acestei ordonanţe de urgenţă, prin „sectorul bugetar” se înţeleg autorităţile şi instituţiile publice a căror finanţare se asigură astfel:

- integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asiguraţilor sociale de stat. bugetele fondurilor speciale, după caz;

- din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

- integral din venituri proprii".

Astfel, conform  în art. 1 alin 3, actualizarea sumelor datorate se face cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică si nu se prevede plata unei dobânzi legale în acest sens.

Apelanta susţine că acţiunea reclamanţilor este nefondat întrucât lipsesc solicitările acestora pentru plata cu ora pentru perioada 01.09.2012 - 17.05.2015 iar data intrării în vigoare a Contractului colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, este de 13.11.2014. Arată de asemenea că lipseşte normarea acestor ore pentru profesor de specialitate, că nu au fost alocate fonduri pentru plata retroactivă iar planul cadru include  orele de educaţie fizică conform anexei I, iar  normarea s-a efectuat pe numărul minim de ore la clasă.

Sindicatul Învăţământului Preuniversitar B. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat  respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine următoarele:

În anii şcolari 2012 – 2015 reclamantele intimate (învățători în învățământul primar) au predat orele de educaţie fizică şi sport, după cum rezultă din adeverinţele prezentate în faza primului ciclu procesual, emise de unitatea şcolară angajatoare, fără a fi remunerate suplimentar pentru această activitate( filele 8-9 dosar fond).

Potrivit dispoziţiilor art. 263 alin. 7 din Legea nr. 1/2011 ,,În învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate”.

Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013, anexă la OMECTS nr. 5560/2011 prevede la art. 12 alin. (4) ,,La învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile-cadru de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate conform art. 263 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011”, iar la alin. (5) ,,În unităţile de învăţământ în care, la nivel gimnazial, nu există profesori de specialitate pentru predarea unei limbi moderne, a curriculum-ului de limbă maternă, a religiei, a educaţiei plastice, a educaţiei muzicale sau a educaţiei fizice, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ decide, după consultarea responsabilului comisiei metodice/catedrei de specialitate, care dintre profesorii pentru învăţământul primar/institutorii, care fac dovada calificării prin diploma de studii, pot preda aceste discipline în regim de plata cu ora. Orele respective se plătesc în conformitate cu prevederile legale în vigoare”.

Art. 263 alin. 1 și 2 din Legea 1/2011 dispune: ,,(1) Norma didactică în învăţământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licenţă ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă. (2) Prin excepţie, în norma didactică prevăzută la alin. (1), se pot include şi ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu menţinerea drepturilor salariale”.

Prevederi asemănătoare sunt cuprinse și în art. 8 din OMECTS nr. 5560/2011: ,,(1) Norma didactică a personalului didactic din unităţile de învăţământ de predare-învăţare, de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă, constituită conform art. 262 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cuprinde ore prevăzute în planul de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma/diplomele de licenţă sau de absolvire, pe diploma/diplomele de absolvire a ciclului II de studii universitare de masterat, pe diploma de absolvire a unor programe de conversie profesională pentru dobândirea unei noi specializări şi/sau ocuparea de noi funcţii didactice sau pe diploma/diplomele/certificatul/certificatele de absolvire a unor cursuri postuniversitare, cu durata de cel puţin un an şi jumătate, aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, în profilul postului ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă. Diplomele de absolvire a studiilor postuniversitare de masterat, diplomele de doctor şi certificatele de absolvire a cursurilor de perfecţionare postuniversitare nu se iau în considerare la stabilirea normei didactice. (2) Prin excepţie, în norma didactică predare-învăţare - evaluare prevăzută la alin. (1) se pot include şi ore la disciplinele stabilite prin prezenta Metodologie, cu menţinerea drepturilor salariale”.

Ordinul MECTS nu prevede, însă, includerea orelor de educație fizică în norma didactică a învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar, cu menţinerea drepturilor salariale. În situaţia în care predarea orelor de educaţie fizică din învăţământul primar nu se poate face de profesori cu studii de specialitate/institutori cu a doua specializare educaţie fizică, ceea ce reprezintă excepția de la regulă, metodologia invocată dispune că acestea sunt predate de învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământ primar de la clasa respectivă, fără a prevedea însă includerea în norma didactică a acestora, cu menţinerea drepturilor salariale.

Ca atare, se reține că, deși art. 263 alin. 2 din Legea 1/2011 prevede, cu titlu de excepție, includerea în norma didactică a altor ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu menţinerea drepturilor salariale, în cazul orelor de educație fizică nu se prevede prin metodologia menţionată că acestea se includ în norma didactică a învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, cu menţinerea drepturilor salariale.

Dimpotrivă, în cazul orelor de educaţie fizică, potrivit dispoziţiilor legale anterior enunţate, regula este să fie predate de profesori cu studii superioare de specialitate/institutori cu a doua specializare educaţie fizică, fiind incluse în norma acestora sau prin plata cu ora ori prin cumul.

În cazul în care predarea orelor de educaţie fizică din învăţământul primar nu se poate face de profesori cu studii de specialitate/institutori cu a doua specializare educaţie fizică, se impune ca învăţătorii/institutorii/profesorii pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, care predau efectiv aceste ore, fără a le fi incluse în norma didactică, să fie remuneraţi tot în sistem de plata cu ora, prin analogie cu plata orelor de limbi străine ori religie în învăţământul primar conform art. 12 alin.1, 2, 3 din Ordinul 5560/2011, ori cu plata orelor de limbi moderne, a religiei, a educaţiei plastice, a educaţiei muzicale sau a educaţiei fizice în învăţământul gimnazial conform art. 12 alin. 5 din acelaşi Ordin.

În ceea ce priveşte critica apelantei relativă la necontestarea modului de plată a orelor de educaţie fizică Curtea de Apel constată că reclamantele nu contestă decizii de reîncadrare salarială emise în baza legilor de salarizare, ci solicită plata efectivă a anumitor drepturi salariale neachitate, începând cu luna septembrie 2012.

În ceea ce priveşte critica adusă dispoziţiei de obligare la plata dobânzii legale se vădeşte a fi, de asemenea, nefondată.

Regimul juridic actual al dobânzilor este reglementat de Codul civil (1530-1535).

Art. 1.531 Cod Civil statuează că are dreptul creditorul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării. Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit.

Art. 1.535 Cod Civil statuează că, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu.

În cauză nu îşi găsesc aplicare prevederile OUG nr.71/2009, invocate de apelantă, întrucât acest act normativ reglementează asupra plăţii drepturilor de natură salarială stabilite prin sentinţe devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011.

Pentru toate aceste considerente, reţinând că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale, în baza art. 480 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea a respins apelul ca nefondat.