Conducere moped pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere si sub influenta băuturilor alcoolice. Recunoasterea comiterii faptei. Înlăturarea obligării inculpatului la frecventarea unui program de reintegrare socială si a prestării unei munci

În stabilirea unei pedepse care să reflecte scopul şi funcţiile pedepsei, prin raportare la criteriile generale de individualizare, este necesar a se examina cumulativ circumstanţele reale de comitere a faptei, urmările produse, circumstanţele personale ale inculpatului.

Fapta comisă de inculpat şi urmările produse conturează un pericol social destul de ridicat al faptei, concretizat în punerea în primejdie a siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, dat fiind că inculpatul se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, având o alcoolemie ridicată, dar nici nu poseda permis de conducere care să ateste că deţine cunoştinţele necesare conducerii vehiculului pe drumurile publice.

Nu se poate aprecia doar pe baza datelor personale favorabile ale inculpatului şi a stării de sănătate precare că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună, în condiţiile în care dispoziţiile art. 80 alin. 1 Cod penal impun examinarea cumulativă a circumstanţelor reale şi a celor personale.

Din înscrisurile medicale depuse de inculpat rezultă că suferă de mai multe afecţiuni medicale, iar din adeverinţa medicală rezultă că inculpatului îi este interzis efortul fizic.

Alegerea obligaţiei sau obligaţiilor impuse inculpatului trebuie însă să ţină seama de natura acuzaţiilor penale şi de circumstanţele personale ale inculpatului, fiind obligatorie adaptarea acestora la persoana inculpatului.

Art. 335 alin. 1 ?i art. 336 alin. 1 Cod penal

Art. 375 Cod procedură penală

Art. 93 alin. 2 lit. d Cod penal

Prin sentinţa penală nr. 372/09.03.2016 pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul penal nr. 8330/327/2015 s-au hotărât următoarele:

În temeiul art.335 alin.1 Cod penal cu aplic. art.396 alin.10 Cod proc.pen., condamnă pe inculpatul [...], fără antecedente penale, la o pedeapsă de 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere (19.07.2015).

În temeiul art.336 alin.1 Cod penal cu aplic. art.396 alin.10 Cod proc.pen., condamnă pe inculpatul [...] la o pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare, pentru săvâr?irea infrac?iunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului (faptă din data de 02.08.2014).

În baza art.38-art.39 alin.1 lit.b Cod penal, se contopesc cele două pedepse în sensul că se aplică pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 4 luni închisoare, sporită la 1 an, 6 luni şi 20 zile închisoare.

În baza art. 91 Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform dispoziţiilor art.92 Cod pen.

În baza art.93 alin.1 Cod pen., obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Tulcea, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin.2 lit.b Cod pen., obligă inculpatul să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Tulcea sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin.3 Cod pen., obligă inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o durată de 60 zile, la SC [...] SA sau la Direcţia de întreţinere şi administrare patrimoniu Tulcea, în măsura în care sănătatea o permite.

În baza art.91 alin.4 Cod pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.96 Cod pen., privitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art.398 raportat la art.274 alin.1 Cod proc.pen., obligă inculpatul la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că la data de 19.07.2015, în jurul orei 18,45, un echipaj de poliţie rutieră aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a oprit pentru control, mopedul Rich Motors cu nr. de înregistrare [...], care se deplasa într-un mod sinuos pe str. Ing. Ivanov Dumitru din mun. Tulcea.

A fost identificat astfel, inculpatul [...]. Întrucât prezenta halenă alcoolică, a fost testat alcoolscopic cu aparatul Drager, rezultând o alcoolemie de 0,83 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Inculpatul a fost condus la servicul de ambulanţă, unde i-au fost recoltate probe de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Astfel, potrivit Buletinului de analiză toxicologică nr.367 emis de Serviciul judeţean de medicină legală Tulcea – la prima probă recoltată (ora 1910) inculpatul a înregistrat o alcoolemie de 1,70 g‰ iar la cea de-a doua probă recoltată(ora 2010) a înregistrat o alcoolemie de 1,80 g‰.

Conform adresei nr.286782/13.10.2015 emisă de I.P.J. - Serviciul rutier, [...] nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

Instanţa a dispus aplicarea unor pedepse, ţinând cont de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.74 Cod penal.

La stabilirea pedepsei, s-a avut în vedere gradul de alcoolemie foarte ridicat, 1,70 g‰ alcool pur în sânge precum şi faptul că inculpatul se afla într-o vădită stare de ebrietate (fapt ce rezultă atât din fişa de „examen clinic”, cât şi din procesul-verbal din data de 19.07.2015, care atestă faptul că inculpatul „circula sinuos”). 

Pe tot parcursul procesului penal, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârşirea infracţiunii. Acesta a consimţit să presteze o activitate lucrativă neremunerată, în folosul comunităţii, în situaţia în care vârsta îi permite.

Faptul că inculpatul este o persoană în etate, cu diverse afecţiuni medicale, nu poate constitui un argument pentru diminuarea răspunderii penale. De altfel, se pare că problemele medicale pe care inculpatul le reclamă nu sunt atât de serioase, câtă vreme acesta a ingerat o cantitate mare de alcool, fără a-i păsa de starea sa de sănătate.

Instanţa a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea în regim de deten?ie a pedepsei aplicate. Cu toate acestea, este necesară supravegherea inculpatului.

Împotriva sentinţei penale nr. 372/09.03.2016 pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul penal nr. 8330/327/2015 a declarat apel inculpatul [...], care a solicitat pronunţarea unei soluţii de renunţare la aplicarea pedepsei, având în vedere gravitatea redusă a faptei, circumstanţele în care a fost comisă fapta, persoana inculpatului, starea de sănătate precară, conduita anterioară bună; în subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei, prin reţinerea unei circumstanţe atenuante, precum şi înlăturarea obligaţiei de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, întrucât este în incapacitate de a munci.

Examinând sentinţa penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelant, precum şi din oficiu, conform art. 420 C. Pr. Pen., Curtea constată că apelul formulat de inculpatul [...] este fondat.

Prima instanţă a stabilit în mod corect starea de fapt, încadrarea juridică şi vinovăţia inculpatului [...], fiind îndeplinite condiţiile pentru pronunţarea unei soluţii de amânare sau de condamnare. De altfel, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, solicitând judecarea potrivit procedurii prevăzută de art. 375 Cod procedură penală privind judecata în cazul recunoaşterii învinuirii, exclusiv pe baza mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, care în speţa prezentă oferă elemente suficiente pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare  a cauzei.

Sub aspectul stării de fapt se constată că în data de 19.07.2015 inculpatul [...] a condus pe drumurile publice din mun. Tulcea, fiind depistat de organele de poliţie pe str. Ing. Ivanov Dumitru din mun. Tulcea, mopedul Rich Motors cu nr. de înregistrare [...], fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule şi având o îmbibaţie alcoolică de 1,80%o, faptă care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere prev. de art. 335 alin. 1 Cod penal şi conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului prev. de art. 336 alin. 1 Cod penal.

În ceea ce priveşte stabilirea regimului sancţionator pentru inculpatul [...], curtea constată că gravitatea faptei comise impune pronunţarea unei soluţii de condamnare.

În procesul de individualizare a pedepsei, Curtea reţine că pedeapsa este un mijloc specific de coerciţie penală, de represiune, implică în mod necesar o suferinţă (aflecţiune) ce se realizează în timpul executării ei; de asemenea, caracterul coercitiv-aflectiv şi retributiv al pedepsei impune ca durata executării să fie corelată atât cu gravitatea faptei cât şi cu gradul de periculozitate al infractorului.

Prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni nu se rezumă numai la împiedicarea condamnatului de a repeta alte încălcări ale legii penale, dar şi atenţionarea celorlalţi destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări, fiind astfel satisfăcute atât scopul imediat, cât şi scopul mediat al pedepsei. Nu se poate vorbi de scopul preventiv al pedepsei fără a înţelege prin aceasta dezideratul împiedicării condamnatului de a săvârşi noi infracţiuni, dar şi valenţele educative şi intimidante ale pedepsei pronunţate, faţă de ceilalţi membri ai societăţii.

Conform art. 74 alin. 1 Cod penal,  stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În stabilirea unei pedepse care să reflecte scopul şi funcţiile pedepsei, prin raportare la aceste criterii generale de individualizare, este necesar a se examina cumulativ circumstanţele reale de comitere a faptei, urmările produse, circumstanţele personale ale inculpatului. Din analiza tuturor acestor elemente care circumstanţiază periculozitatea faptei şi a inculpatului, curtea apreciază că se impune aplicarea pedepsei închisorii, în cuantumul stabilit de prima instanţă.

Fapta comisă de inculpat şi urmările produse în condiţiile mai sus descrise conturează un pericol social destul de ridicat al faptei, concretizat în punerea în primejdie a siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, dat fiind că inculpatul se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, având o alcoolemie ridicată, dar nici nu posedă permis de conducere care să ateste că deţine cunoştinţele necesare conducerii vehiculului pe drumurile publice.

Astfel cum rezultă din procesul verbal de constatare, inculpatul a fost oprit de organele de poliţie pentru că se deplasa sinuos. Din buletinul de examinare clinică a inculpatului rezultă că avea o atitudine neadecvată, neliniştită, prezenta tulburări de echilibru, incoordonare motorie.

Conducerea unui autovehicul pe drumurile publice în circumstanţele în care a făcut-o inculpatul demonstrează afectarea siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, de aceea Curtea apreciază justificată condamnarea inculpatului, dat fiind că o sancţionare prea uşoară a inculpatului ar putea avea ca efect faptul ca pedeapsa aplicată să nu îşi mai atingă scopul şi funcţiile prevăzute de lege, atât din perspectiva prevenţiei generale, cât şi a prevenţiei speciale. Inculpatul a dat dovadă de un comportament periculos prin conducerea autovehiculului cu o valoarea a alcoolemiei de 1,8%o, creând un potenţial pericol pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.

În aprecierea gravităţii faptei Curtea are în vedere şi frecvenţa ridicată a acestui gen de infracţiuni, ceea ce impune o sancţionare corespunzătoare, pentru a descuraja pe viitor asemenea conduite periculoase pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice şi evitarea producerii unor evenimente rutiere, care în multe situaţii se produc pe fondul consumului de băuturi alcoolice.

Inculpatul a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 80 Cod penal, potrivit cu care instanţa poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a) infracţiunea săvârşită prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă, motivul şi scopul urmărit;

b) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.

Toate aceste criterii reale şi personale prev. de art. 80 alin. 1 Cod penal trebuie analizate cumulativ, pentru a se ajunge la concluzia că în concret fapta are un pericol redus şi aplicarea unei pedepse ar fi inoportună.

Se constată că inculpatul [...] a condus autoturismul în mun. Tulcea, nu a avut un motiv serios pentru a se deplasa cu mopedul, deşi se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, asumându-şi conştient conducerea autoturismului sub influenţa băuturilor alcoolice. În faza de urmărire penală inculpatul a declarat că s-a întâlnit cu un amic şi a consumat cu acesta băuturi alcoolice într-un bar, neexistând nicio legătură între consumul de alcool şi afecţiunile medicale de care inculpatul suferă, aşa cum susţine în apel.

Conduita inculpatului este în măsură să pună în pericol valorile ocrotite de legea penală, respectiv cele privind ocrotirea securităţii circulaţiei publice, care implică interdicţia conducerii vehiculelor sub influenţa băuturilor alcoolice şi fără permis de conducere.

Astfel, nu se poate aprecia că în concret fapta este vădit lipsită de importanţă, pentru a justifica renunţarea la aplicarea pedepsei, cu atât mai mult cu cât se constată comiterea unui număr mare de infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, unele cu consecinţe directe asupra vieţii sau sănătăţii persoanelor.

Nu se poate aprecia doar pe baza datelor personale favorabile ale inculpatului şi a stării de sănătate precare că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună, în condiţiile în care dispoziţiile art. 80 alin. 1 Cod penal impun examinarea cumulativă a circumstanţelor reale şi a celor personale.

De asemenea, Curtea nu identifică împrejurări care să constituie circumstanţe atenuante legale sau judiciare, după cum nici inculpatul nu a indicat explicit astfel de împrejurări care să facă aplicabile dispoziţiile art. 75 alin. 1,2 Cod penal.

Curtea constată întemeiată critica inculpatului privind obligarea sa la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii.

Conform art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul este obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă cuprinsă între 60 şi 120 de zile, cu excepţia cazului în care nu poate presta această muncă din cauza stării de sănătate.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 93 alin. 3 Cod penal rezultă că instanţa este obligată să impună inculpatului obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii. De la această regulă există o excepţie, atunci când inculpatul nu poate presta munca din cauza stării de sănătate.

Din înscrisurile medicale depuse de inculpat rezultă că suferă de mai multe afecţiuni medicale (…), iar din adeverinţa medicală emisă la data de 24.03.2016 de medicul [...] rezultă că inculpatului îi este interzis efortul fizic.

Ţinând seama de afecţiunile medicale ale inculpatului şi interdicţia de a face efort fizic, Curtea constată că inculpatul nu poate presta muncă neremunerată în folosul comunităţii din cauza stării de sănătate, motiv pentru care va fi înlăturată din sentinţa apelată obligarea inculpatului la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii.

Este real că prima instanţă a menţionat în hotărâre că inculpatul va presta munca numai dacă sănătatea îi va permite, însă în condiţiile în care este dovedită în cursul procesului incapacitatea de a munci a inculpatului, instanţa nu poate institui obligaţia prevăzută de art. 93 alin. 3 Cod penal. Dacă s-ar menţine dispoziţia primei instanţe, ar trebui parcursă procedura prevăzută de art. 51 alin. 3 – 7 din Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, care nu îşi găseşte justificarea, în raport de starea de sănătate a inculpatului.

Din oficiu, Curtea constată că inculpatului i s-a impus obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială, conform art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal.

Dispoziţiile art. 93 alin. 2 Cod penal obligă instanţa să impună condamnatului să execute una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:

- să urmeze un curs de pregătire şcolară ori de calificare profesională;

- să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate;

- să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală;

- să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei.

Alegerea obligaţiei sau obligaţiilor impuse inculpatului trebuie însă să ţină seama de natura acuzaţiilor penale şi de circumstanţele personale ale inculpatului, fiind obligatorie adaptarea acestora la persoana inculpatului.

Luând în considerare că inculpatul este pensionar, are numeroase afecţiuni medicale, are vârsta de 67 de ani, a fost profesor, este integrat social, nu are antecedente penale, apare ca nejustificată obligarea acestuia la frecventarea unui program de reintegrare socială. Această obligaţia este oportună pentru persoane cu probleme de adaptare socială, ceea ce nu este cazul inculpatului.

Din această perspectivă, dat fiind că este obligatorie stabilirea a cel puţin uneia dintre obligaţiile prev. de art. 93 alin. 2 lit. c Cod penal, raportat la circumstanţele concrete ale cauzei şi persoana inculpatului, măsura oportună ce poate fi impusă inculpatului este cea prev. de art. 93 alin. 2 lit. d Cod penal, respectiv obligaţia de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanţei, urmând ca si din acest motiv să fie admis apelul inculpatului.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală Curtea va admite apelul declarat de inculpatul [...] împotriva sentinţei penale nr. 372/09.03.2016 pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul penal nr. 8330/327/2015.

În baza art. 423 alin. 2 Cod procedură penală se va desfiinţa în parte sentinţa penală apelată şi, rejudecând, în baza art. 93 alin. 2 lit. d Cod penal se va impune inculpatului [...] obligaţia de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanţei.

Se vor înlătura aplicarea dispoziţiilor art. 93 alin. 2 lit. b Cod penal privind obligarea inculpatului la frecventarea unui program de reintegrare socială şi art. 93 alin. 3 Cod penal privind obligarea inculpatului la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

Domenii speta

Spete similare