Restituire moneda. preluare abuziva

Sentinţă civilă 3506 din 06.06.2005


RESTITUIRE MONEDA. PRELUARE ABUZIVA

Sentinta civila nr. 3506/06.06.2005

Prin actiunea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului I Bucuresti la 16.12.2003reclamanta S.S. a chemat in judecata Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice si B.N.R. solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a actului juridic prin care autorul sau S.M. a predat Statului Roman 47 monede de aur in greutate totala de 313,96 grame si sa se dispuna repunerea partilor in situatia anterioara, in sensul obligarii Statului Roman la restituirea in natura a celor 47 monede, urmand ca reclamanta sa restituie suma de 4082,25 lei actualizata.

S –a solicitat de asemenea obligarea paratilor la restituirea cantitatii de 23,45 grame aur dentar.

In motivarea actiunii s-a aratat ca in temeiul dispoz.Decretului 210/1960 autorul reclamantei a predat statului prin ICS BIJUTERIA ( unitatea autorizata de stat) 47 de monede de aur in schimbul carora a primit suma de 4082,25 lei pentru a scapa astfel de urmarirea penala efectuata de catre organele militiei. De asemenea in anul 1975, in cadrul dosarului penal 1019/P/1975 a fost cercetat penal pentru savarsirea unei infractiuni prev.de Decretul nr.210/1960, ocazie cu care a fost confiscata cantitatea de 23,45 grame dentar laminat. Dosarul a fost solutionat prin ordonanta de scoatere de sub urmarire penala emisa la 22.10.1992, in aceeasi ordonanta dispunandu-se si restituirea aurului confiscat in anul 1975.

In drept s-a aratat ca actul juridic avand ca obiect vanzarea a 47 de monede din aur este nul absolut, hotararea de instrainare a bunurilor fiind luata in indeplinirea unei obligatii impuse de art.9 din Decretul 210/1960 si de asemenea sub presiunea exercitata de organele de militie prin anchetarea sa continua s-a aratat ca intregul act normativ ( Decretul nr.210/1960) si implicit astfel art.9 erau neconstitutionale in raport cu dispoz. Constitutiei Romaniei in vigoare la acea data, si de asemenea contraveneau dispozitiilor Declaratiei Universale a Drepturilor Omului la care Romania era parte semnatara la momentul incheierii actului de instrainare.

Cat priveste preluarea cantitatii de 23,45 grame aur dentar laminat, se arata ca motivul confiscarii l-a constituit retinerea de catre organele de ancheta a savarsirii infractiunii prev. De art.37 din Decretul 210/1960, desi potrivit art.6 lit.a detinerea aurului dentar nu putea constitui infractiune fiindu-i permis oricarei persoane fizice sa detina aur dentar fara restrictie.

In dovedirea actiunii s-au depus la dosar in fotocopie certificatul de mostenitor nr.66/1999, adresa nr.7366/1960  a ICS BIJUTERIA SRL catre S.M., adresa nr.496/P/1975 din 22.10.1992 a Procuraturii Locale Slatina, adresa nr.A/400/1990 a M.I.- Departamentul Politiei Judetene Olt catre S.M..

La 12.01.2004 reclamanta S.S. si-a precizat actiunea solicitand scoaterea din cauza a M.F.P. urmand ca in cauza sa figureze decat B.N.R. in calitate de reprezentanta a statului roman.

La 2.02.2004 reclamanta a solicitat prin inscris depus la dosarul cauzei administrarea probei cu interogatoriul paratului, inscrisuri si expertiza contabila.

La 25.03.2004 Statul Roman prin B.N.R. a inaintat instantei relatii cu privire la bunurile a caror restituire se solicita aratand ca acestea nu mai exista in materialitatea lor, fiind valorificate in folosul statului si depunand la dosar inventarul cu nr.P/1019/5.03.1975, expertiza tehnica nr.22012/1975,avizul nr.J.73/1975 privind valorificarea unor corpuri delicte, rezolutia de incetare a urmaririi penale data la 4.04.1975 in dosarul nr.496/B/1975.

La termenul din 3.05.2004 Judecatoria Sectorului I Bucuresti si-a declinat competenta in favoarea Judecatoriei Slatina retinand ca in cauza competenta teritoriala revine acestei instante in temeiul dispoz.Legii nr.362/2003 art.34/1.

Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina la 8.06.2004 sub nr.6769/2004.

La 6.09.2004 reclamanta si-a precizat primul capat de cerere al cererii de chemare in judecata aratand ca solicita constatarea nulitatii absolute a actului juridic prin care autorul sau a predat statului roman 47 de monede de aur, cu consecinta repunerii partilor in situatia anterioara in sensul obligarii statului  la predarea catre reclamanta a celor 47 de monede, si a obligarii reclamantei la restituirea catre stat a sumei de 13.584.273 lei reprezentand actualizarea sumei de 4082,25 lei.

Odata cu precizarea s-au depus la dosar si inscrisuri privind modul de calcul al valorii actualizate a sumei de 4082,25 lei.

B.N.R.- SUC.ARGES prin inscrisul depus la dosar la fila 11 a invocat tardivitatea cererii de chemare in judecata fata de dispoz.Lg.261/2002 si in subsidiar a invederat ca daca reclamanta intelege sa-si intemeieze cererea pe dispoz. dreptului comun, aceasta are obligatia achitarii taxei de timbru si totodata in cauza urmeaza sa se constate lipsa calitatii procesuale pasive a B.N.R.

La 4.10.2004 reclamanta S.S. si-a precizat actiunea solicitand introducerea in cauza a SC BIJUTERIA SA aratand ca aceasta s-a infiintat prin HG 1040/1990 prin reorganizarea ICS BIJUTERIA, fiind succesoarea in drepturi a acesteia.

In dovedirea celor sustinute s-au depus la dosarul cauzei HG 1040/1990( fila 15), adresa de la Oficiul Registrului Comertului Bucuresti cu privire la SC BIJUTERIA SA si decretul nr.244/1978.

La 1.11.2004 M.F.P. a formulat intampinare prin care a invocat in esenta lipsa calitatii procesuale pasive a M.F.P. aratand ca potrivit dispoz.OUG 190/2000 si HG 1344/2003 reprezentarea statului in instanta in litigiile de natura celui care formeaza obiectul prezentului dosar este asigurata numai prin B.N.R si nu prin M.F.P.

La 23.11.2004 B.N.R. Suc.Arges a depus la dosarul cauzei un inscris intitulat intampinare invederand in esenta ca preluarea aurului dentar nu a avut caracter abuziv fiind facuta in temeiul decretului nr.210/1960 si de asemenea s-a aratat ca reclamanta nu are calitatea procesuala activa.

La 23.11.2004 parata SC BIJUTERIA SA a formulat intampinare in cauza invocand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive fata de dispoz.OUG 190/2000, dispozitii imperative si de stricta interpretare. In plus a aratat ca ICS BIJUTERIA in 1960 functiona ca un simplu intermediar al statului, potriv.dispoz.HCM 754/1960, obiectele din metale pretioase preluate neintrand niciodata in patrimoniul sau, ci fiind preluate de catre Banca de Stat la pretul de 6,67 lei gram aur fin.

Se arata de asemenea pe fondul cauzei ca preluarea celor 47 de monede de aur nu a avut caracter abuziv, ele facand obiectul unei operatiuni de vanzare-cumparare.

La intampinare s-au anexat in fotocopie extras HCM 754/14.06.1960, borderoul nr.2/2.07.1965, nota de contabilitate nr.159 a Bancii de Stat a R.P.R., procesul verbal din 7.11.1968 intocmit de ICS BIJUTERIA, fotocopie de pe registrul de intrare-iesire nr.3 al ICS BIJUTERIA.

La termenul din 10.01.2005 instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a M.F.P.Bucuresti, si totodata a respins exceptia de tardivitate a cererii de chemare in judecata, exceptia lipsei calitatii procesuale a reclamantei, precum si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a SC BIJUTERIA SA. De asemenea s-a respins exceptia de necompetenta teritoriala a Judecatoriei Slatina invocata de parata SC BIJUTERIA SA. La acelasi termen s-a incuviintat proba cu expertiza de specialitate pentru stabilirea valorii actualizate a sumei de 4082,25 lei.

La termenul din 11.04.2005 instanta a revenit asupra probei cu expertiza de specialitate incuviintata anterior, constatand ca aceasta nu este utila pentru solutionarea cauzei.

La 16.05.2005 s-a depus la dosar raportul de expertiza contabila de catre expertul Curuia Costel, iar prin precizarea de la fila 110 din dosar reclamanta a invederat instantei ca temeiul juridic al cererii de chemare in judecata il constituie dispoz.OUG 190/2000 atat cu privire la primul capat de cerere cat si cu privire la cel de-al doilea capat de cerere. In motivarea sustinerilor sale reclamanta motiveaza ca in ambele situatii a fost vorba de o preluare abuziva invocand in drept art.26 alin.1 si 2 lit.e din Lg.591/2004.

La 30.05.2005 B.N.R. Suc.Arges a depus la dosar un inscris prin care a lasat la aprecierea instantei solutionarea celui de al-2-lea capat de cerere, iar cu privire primul capat de cerere a aratat ca preluarea celor 47 de monede nu a avut caracter abuziv, acestea facand obiectul unui contract de vanzare-cumparare intre autorul reclamantei si ICS BIJUTERIA.

La dosarul  cauzei s-au depus concluzii scrise atat de catre reclamanta cat si de catre SC BIJUTERIA SA.

Analizand actele si lucrarile dosarului instanta constata ca actiunea reclamantei este intemeiata si urmeaza sa o admita , retinand in esenta urmatoarele:

Prin rezolutia de incetare a urmaririi penale din 4.04.1975 data in dosarul nr.496/B/1975 Procuratura Locala Slatina a dispus confiscarea de la invinuitul S.M. a 5 placute aur laminat si 2 bucati sarme aur in greutate totala de 25,43 grame retinandu-se savarsirea infractiunii prev.de art.37 alin.1 din Decretul 210/1960 republicat, obiectele de aur fiind ulterior predate Bancii Nationale- Sucursala Olt cu inventarul nr.P/1019/5.03.1975, fiind valorificate in folosul statului, astfel incat la data introducerii prezentei actiuni nu mai existau fizic in tezaurul B.N.R.

In dosarul penal cu acelasi numar, prin ordonanta din 22.10.1992 s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului S.M. si totodata restituirea celor 23,45 grame aur, bunuri confiscate in 1975, resituirea efectiva nefiind insa facuta pana la data introducerii prezentei actiuni.

Aceeasi persoana, autorul reclamantei, a predat la ICS BIJUTERIA la data de 1.08.1960, in temeiul Decretului nr.210/1960, 47 monede de aur in schimbul sumei de 4082,25 lei, monedele avand o greutate totala de 313,96 grame aur.

Predarea monedelor de catre S.M. catre BNRSR prin intermediul ICS BIJUTERIA s-a facut pentru respectarea obligatiei impuse de art.9 lit.b din Decretul 210/1960 care stabilea obligatia oricarei persoane fizice de a preda unitatilor de stat autorizate in termen de 60 de zile metalele pretioase care nu provin din productie si imediat pe cele care provin din productie, refuzul de a se conforma acestei obligatii legale constituind infractiune sanctionata cu pedeapsa inchisorii.

Situatia de fapt astfel cum a fost prezentata anterior se retine de catre instanta in baza inscrisurilor depuse la dosarul cauzei, respectiv adresa cu nr.A/400/8.10.1990 a M.I.- Directia Politiei Judetene Olt (fila 12), adresa nr.496/B/1975 din 22.10.1992 a Procuraturii Locale Slatina catre S.M. (fila 10), rezolutia de incetare a urmaririi penale data in dosarul 496/B/1975 la 4.04.1975 (fila 30) prin care s-a dispus incetarea urmarii penale impotriva invinuitului S.M. pentru savarsirea infractiunii prev.de art.37 alin.1 din Decretul 210/1960 si confiscarea bunurilor din aur in greutate de 23,45 grame, inventarul cu  nr.P/1019 din 5.03.1975 privind valorile confiscate de la numitul S.M. (fila 27), expertiza tehnica de la fila 28.De altfel aceeasi situatie de fapt se retine si din intampinarea BNR si din adresele pe care aceasta institutie,  in calitate de reprezentant al statului roman le-a depus la dosarul cauzei (filele 38,39,62,63).

In ceea ce priveste operatia juridica avand ca obiect cele 47 de monede de aur la dosarul cauzei au fost depuse chitanta nr.1969/11.08.1960 si adresa nr.7366/29.10.1960 prin care autorul reclamantei a fost informat ca trebuie sa restituie suma de 10 lei si 75 bani, care, dintr-o eroare de calcul i s-a platit in plus cu ocazia predarii bunurilor (fila 9 din dosar), situatia de fapt fiind recunoscuta si de catre SC BIJUTERIA SA, societate infiintata prin HG 1040/1990 prin reorganizarea ICS BIJUTERIA – conform adresei de la Oficiul Registrului Comertului Bucuresti (fila 16 din dosar)- prin intampinarea depusa la dosarul cauzei (fila 44 din dosar).

 Potrivit art 34/1 din OUG 190/2000„(1) Persoanele fizice si juridice ale caror obiecte din metale pretioase, aliaje ale acestora si pietre pretioase de natura celor prevazute la art. 3 au fost preluate abuziv, cu incalcarea reglementarilor in vigoare, dupa anul 1946 si pana in anul 1990, pot solicita restituirea acestora instantelor de judecata de la domiciliul reclamantului, pana la data de 31 decembrie 2003.

(2) In cazul obiectelor din metale pretioase, aliaje ale acestora si pietre pretioase preluate abuziv, care nu se mai regasesc fizic, fiind topite sau valorificate, se vor acorda despagubiri in conditiile si in limitele stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, emise de Ministerul Finantelor Publice si de Banca Nationala a Romaniei.”

In raport cu situatia de fapt, retinand considerentele acestei hotarari si conditiile impuse de articolul mai inainte mentionat pentru restituirea bunurilor preluate in mod abuziv, instanta apreciaza ca se impune obligarea statului roman la restituirea catre reclamanta a 23,45 grame aur dentar confiscat in 1975 prin rezolutia Procuraturii Slatina, intrucat preluarea are caracter abuziv in sensul legii, aspect retinut  fata de dispozitiile exprese ale legii nr.591/2004 ( „ prin preluarea abuziva se intelege preluarea efectuata in termeiul urmatoarelor acte normative …decretul nr.210/1960 …”), precum si din analiza dispoz.art.6 lit.a din Decretul nr.210/1960 prin care se permitea in mod expres detinerea de catre persoanele fizice a aurului dentar, iar bunurile fac parte din categoria celor prev.de art.34 /1 din OUG 190/2000 cu modificarile si completarile ulterioare.

Fata de aceste considerente si vazand si dispoz.art 6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind dreptul partilor la un proces echitabil si de at.1 din Protocolul 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind protectia proprietatii, va fi obligat Statul Roman la restituirea catre reclamant a 23,45 grame aur dentar.

In ceea ce priveste primul capat de cerere, referitor la restituirea celor 47 de monede de aur, predate de autorul reclamantei catre Statul Roman, instanta apreciaza ca si  in cazul acestor bunuri preluate de catre stat prin intermediul ICS BIJUTERIA, dupa plata unui pret apreciat de catre parati ca fiind rezonabil si corespunzand valorii reale a aurului la momentul operatiei juridice, se poate retine caracterul abuziv al preluarii conform art.34/1 din OUG 190/2000 modificata si completata.

Pentru a retine astfel instanta a avut in vedere in principal dispoz.Lg.591/2004 invocata ca temei in drept de catre reclamant in cursul judecarii cauzei- fila 110 din dosar, prin care au  fost calificate ca fiind preluari abuzive preluarea bunurilor in temeiul dispoz.Decret.210/1960, fara a face distinctia dupa cum predarea bunurilor s-a facut contra pret sau prin confiscare ca urmare a retinerii savarsirii infractiunii prev.de art.37 din Decret.Nr.210/1960.

Sustinerile paratelor din cuprinsul inscrisurilor de la dosar cauzei prin care invedereaza instantei ca nu sunt incidente cu privire la primul capat de cerere, dispozitiile art.34/1 din OUG 190/2000, fiind vorba de o predare voluntara a bunurilor si nu de o preluare abuziva nu pot fi primite in cauza, neputandu-se retine existenta unei operatiuni juridice voluntare care a avut ca obiect predarea monedelor in masura in care S.M., autorul reclamantei, a instrainat bunurile in indeplinirea unei obligatii impuse de stat prin dispoz.art.9 din Decret.210/1960, sub sanctiunea expresa a inchisorii in cazul refuzului de a preda bunurile.

In plus, orice operatia juridica de vanzare-cumparare, pentru a fi valabila si „voluntara” astfel cum sustin paratele  din cauza trebuie intemeiata pe o cauza licita, prin cauza intelegandu-se scopul, obiectivul urmarit de parti prin incheierea actului juridic, si care trebuie se intruneasca cerintele impuse de art.966 C.civil, or, fata de situatia de fapt retinuta de intanta, si avand in vedere conditiile concrete in care a avut loc incheierea actului catre autorul reclamantei si statul roman prin intermediul ICS BIJUTERIA, nu se poate presupune ca in mod voluntar S.M. a consimtit la predarea bunurilor proprietatea sa, lipsind in cauza atat scopul imediat ( „cauza proxima”) cat si scopul mediat ( „ causa remota”).

Interpretarea data de parata SC BIJUTERIA SA termenilor folositi in Normele Metodologice de aplicare a OUG 190/2000, prin notele scrise depuse la dosar, prin care argumenteaza ideea ca legiuitorul a echivalat termenii „preluare” cu „confiscare” nu poate fi retinuta de instanta, aceasta fiind o interpretare restrictiva a termenilor juridici, care nu are in vedere scopul urmarit de legiuitor prin adoptarea unor norme legale care sa asigure un cadrul legislativ pentru respectarea dreptului de proprietate si asigurarea unor masuri reparatorii eficiente pentru persoanele private in mod abuziv de dreptul lor.

Faptul ca pentru monedele preluate s-a platit un pret considerat ca fiind echivalentul valorii reale a aurului, are relevanta in cauza, atata vreme cat s-a stabilit ca predarea s-a facut sub amenintarea aplicarii unei santiuni penale, lipsind consimtamantul caracteristic contractului de vanzare cumparare, care implica o vointa libera si neviciata de a instraina in schimbul unui pret stabilit de comun acord.

In acelasi sens sunt retinute si dispoz.art.1 din Protocolul 1 la Conventia Europeana a  Drepturilor Omului, pe deplin aplicabile in cauza.

Intrucat bunurile nu au intrat niciodata in patrimoniul paratei SC BIJUTERIA SA ( succesoare in drepturi si obligatii a ICS BIJUTERIA ) ci in patrimoniul Statului Roman; conform inscrisurilor de la dosar (filele 47-59, 116-128), acesta din urma, reprezentat in caua de BNR va fi obligat la restituire.

Cat priveste repunerea partilor in situatia anterioare, prin obligarea reclamantei la restituirea pretului reactualizat catre parate, instanta retine ca acest capat de cerere nu se mai impune a fi analizat in cauza, fata de temeiul juridic al actiunii, astfel cum a fost precizat pe parcursul judecatii, reclamanta precizandu-si actiunea in sensul ca nu mai solicita constatarea nulitatii absolute a actului de vanzare-cumparare, ci restituirea bunului in temeiul OUG 190/2000.

Cum repunerea partilor in situatia anterioara ( restitutio in integrum)  este un efect specific numai anularii actului juridic, problema care nu a mai fost antamata in cauza, si intrucat parata nu a solicitat restituirea pretului platit prin cerere reconventionala, reclamanta nu va fi obligata la restituirea sumei primite, reactualizata in functie de indicele de inflatie.

Se va lua act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.