Operator in ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Calitate procesuala pasiva.

Sentinţă civilă 2353 din 24.04.2007


Prin cererea formulata si inregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina la data de 22.09.2006, sub numarul 10155/311/2006, reclamanta V.-S. M.-L. a chemat in judecata pe paratii S.C. E.S. S.R.L. Bucuresti si C.V.T., solicitand instantei ca, prin hotararea ce se va pronunta, paratii sa fie obligati, in solidar, la plata sumei de 200.000 RON reprezentand daune morale.

In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca este cunoscuta publicului larg sub numele L.S., iar in paginile cotidianului “T.”, editat de parata S.C. E.S. S.R.L. Bucuresti, detinuta de paratul C.V.T., a fost declansata o campanie injurioasa la adresa acesteia, dezvaluindu-se publicului larg numarul de telefon mobil, data cu caracter personal in acceptiunea Legii nr. 677/2001. S-a precizat ca, in înţelesul Legii nr. 677/2001, datele cu caracter personal reprezinta orice informaţii referitoare la o persoană fizică, identificată sau identificabilă; o persoană identificabilă este acea persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulţi factori specifici identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale.

Fapta in sine a constat in publicarea in chenar, pe prima pagina a cotidianului „T.”, editia nr. 741/29.08.2007, a numarului de telefon mobil al reclamantei, insotit de o fotografie a acesteia, astfel incat asocierea sa fie evidenta, alaturi de o descriere calomnioasa si de un indemn adresat publicului cititor. Persoana fizica a fost precis identificata prin folosirea imaginii si a numelui prin care este cunoscuta publicului larg, iar in baza art. 4 din Legea nr. 677/2001, datele cu caracter personal destinate a face obiectul prelucrării trebuie să fie prelucrate cu bună-credinţă şi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, colectate în scopuri determinate, explicite şi legitime, adecvate, pertinente şi neexcesive prin raportare la scopul în care sunt colectate şi ulterior prelucrate. Or, modalitatea in care datele cu caracter personal ale reclamantei au fost prelucrate denota faptul ca aceasta nu a fost nici cu buna-credinta, nici in scopuri legitime si nici facuta in mod adecvat, pertinent si neexcesiv.

S-a mai precizat ca, in temeiul art. 5 alin. 1 din Legea nr. 677/2001, orice prelucrare de date cu caracter personal poate fi efectuată numai dacă persoana vizată şi-a dat consimţământul în mod expres şi neechivoc pentru acea prelucrare. Reclamanta a aratat ca acordul sau nu a existat si nici nu ar fi acceptat vreodata ca numarul de telefon mobil sa-i fie facut public, fiind cunoscut doar de apropiatii si colaboratorii sai, iar la finalizarea prelucrarii s-au incalcat si dispozitiile art. 6 alin. 1 din aceeasi lege, potrivit caruia, dacă persoana vizată nu şi-a dat în mod expres şi neechivoc consimţământul pentru o altă destinaţie sau pentru o prelucrare ulterioară, datele cu caracter personal vor fi distruse, transferate unui alt operator, cu condiţia ca operatorul iniţial să garanteze faptul că prelucrările ulterioare au scopuri similare celor în care s-a făcut prelucrarea iniţială ori transformate în date anonime şi stocate exclusiv în scopuri statistice, de cercetare istorică sau ştiinţifică.

Ca o consecinta a dezvaluirii numarului de telefon mobil, reclamanta a fost asaltata de persoane necunoscute, prin intermediul serviciului SMS, cu un continut injurios sau chiar scabros, fiind nevoita sa renunte la folosirea acestui telefon. S-a considerat ca sunt intrunite conditiile cerute de art. 18 alin. 2 din Legea nr. 677/2001, cu privire la prejudiciu, moral si de imagine, a faptei comise cu incalcarea dispozitiilor legii speciale, relatia de cauzalitate fiind dovedita prin dezvaluirea catre terti a numarului de telefon mobil.

Mai mult decat atat, s-a aratat ca partile sunt in atentia mass-media, iar gestul paratului C.V.T. de a hotari publicarea numarului de telefon mobil al reclamantel, precum si manierea in care acest lucru a fost facut, au fost preluate pe larg de restul mass-media romanesti, reclamanta devenind personaj implicat intr-un adevarat scandal public, fiind nevoita sa auda, sa citeasca si sa retraiasca intreaga atmosfera umilitoare si degradanta la care a fost supusa.

Totodata, s-a aratat ca prejudiciul creat prin atingerea adusa onoarei si demnitatii unei persoane este un prejudiciu moral, suferinta de ordin afectiv fiind produsa prin descriptio grosolana atasata numelui si imaginii reclamantei, deci ca urmare a incalcarii dreptului subiectiv al persoanei la onoare, demnitate, nume si reputatie.

In baza art. 1000 din Codul civil, comitentul raspunde pentru prejudiciile cauzate de prepusii sai. Chiar daca s-ar afirma ca materialul tiparit este nesemnat, si implicit acest fapt este responsabilitatea redactorului sef al ziarului „T.”, nu se poate nega faptul ca acesta este un prepus al editorului. Paratul C.V.T. are calitatea de proprietar al editorului, iar editorul este cel ce stabilieste politica editoriala.

In drept, s-au invocat dispozitiile Legii nr. 677/2001, art. 112 si urmatoarele din Codul de procedura civila, art. 1000 alin. 3 si art. 1003 din Codul civil.

Paratul C.V.T. a depus intampinare invocand exceptia netimbrarii cererii (temeiul de drept invocat de reclamanta dar si dezvoltarea in fapt a acestuia este neindoielnic unul care vizeaza si o alta cerere, evaluabila in bani), exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive (informatia cuprinsa in ziarul „T.” nu a fost semnata de parat, intre acesta si publicatie neexistand un contract de munca sau colaborare; sfera de aplicare a legii speciale este strict definita, operatorul fiind orice persoana fizica sau juridica, de drept privat sau de drept public, inclusiv autoritatile publice, instituţiile şi structurile teritoriale ale acestora, care stabileşte scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; dacă scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sunt determinate printr-un act normativ sau în baza unui act normativ, operator este persoana fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, care este desemnată ca operator prin acel act normativ sau în baza acelui act normativ) si exceptia lipsei calitatii procesuale active (numarul de telefon este alocat conform unui contract de furnizare de servicii de telefonie mobila incheiat intre furnizor si Camera Deputatilor, reclamanta nefiind titularul dreptului la actiune, deoarece abonamentul telefonului este achitat de Camera Deputatilor; in plus potrivit Deciziei nr. 89/2006 a Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, operatiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal sunt „adaptarea, modificarea, dezvaluirea catre terti a datelor cu caracter personal legate de originea rasila sau etnica, de convingerile politice religioase, filosofice sau de natura similara, de apartenenta sindicala, de apartenenta la pun partid politic, ori la o organizatie religioasa, a datelor privind starea de sanatate, savarsirea de infractiuni, masuri de siguranta, actiuni disciplinare, ori contraventionale”).

Pe fond, paratul C.V.T. a solicitat respingerea cererii, ca neintemeiata, intrucat reclamanta nu probeaza savarsirea faptei la indemnul paratului, iar datele cu caracter personal presupun o legatura intima, nedetasabila, de o persoana pe care o definesc si o identifica, un numar de telefon putand face obiectul cesiunii sau al realocarii dupa suficienta utilizare. Chiar reclamanta recunoaste ca acest element de identificare nu poate fi incadrat intre cele prevazute de art. 3 din Legea nr. 677/2001, deoarece a renuntat la acest numar, neexistand o legatura indisolubila intre aceasta si numarul de telefon, care sa o identifice in sensul datelor cu caracter personal. Cat timp numarul de telefon deriva dintr-un contract achitat de Camera Deputatilor, acesta este pus la dispozitia oricui suna la aceasta autoritate publica pentru a solicita informatia.

In drept, s-au invocat dispozitiile art. 1000 si 1003 din Codul civil, art. 2 din Legea nr. 146/1997, art. 2, 3, 5 si 18 din Legea nr. 677/2001, art. 9, 37 si 45 din Legea nr. 96/2006.

Parata S.C. E.S. S.R.L. Bucuresti a depus intampinare, invocand exceptia netimbrarii cererii (temeiul de drept invocat de reclamanta dar si dezvoltarea in fapt a acestuia este neindoielnic unul care vizeaza si o alta cerere, evaluabila in bani), exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive (sfera de aplicare a legii speciale este strict definita, operatorul fiind orice persoana fizica sau juridica, de drept privat sau de drept public, inclusiv autoritatile publice, instituţiile şi structurile teritoriale ale acestora, care stabileşte scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; dacă scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sunt determinate printr-un act normativ sau în baza unui act normativ, operator este persoana fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, care este desemnată ca operator prin acel act normativ sau în baza acelui act normativ) si exceptia lipsei calitatii procesuale active (numarul de telefon este alocat conform unui contract de furnizare de servicii de telefonie mobila incheiat intre furnizor si Camera Deputatilor, reclamanta nefiind titularul dreptului la actiune, deoarece abonamentul telefonului este achitat de Camera Deputatilor).

Pe fond, parata S.C. E.S. S.R.L. Bucuresti a solicitat respingerea cererii, ca neintemeiata, intrucat datele cu caracter personal presupun o legatura intima, nedetasabila, de o persoana pe care o definesc si o identifica, un numar de telefon putand face obiectul cesiunii sau al realocarii dupa suficienta utilizare. Reclamanta recunoaste ca acest element de identificare nu poate fi incadrat intre cele prevazute de art. 3 din Legea nr. 677/2001, deoarece a renuntat la acest numar, neexistand o legatura indisolubila intre aceasta si numarul de telefon, care sa o identifice in sensul datelor cu caracter personal. Cat timp numarul de telefon deriva dintr-un contract achitat de Camera Deputatilor, acesta este pus la dispozitia oricui suna la aceasta autoritate publica pentru a solicita informatia. In plus, pentru a se constata existenta unui prejudiciu moral, trebuie sa se faca dovada unor afectiuni fizice sau psihice, emisa de un medic specialist, precum si faptul ca a fost necesar un tratament in acest sens. Prejudiciul moral nu poate fi apreciat ca o notiune sui generis, ci trebuie materializat prin suferinta fizica sau psihica. S-a precizat si ca, in urma informatiei furnizata presei de deputatul Lavinia Sandru, referitoare la senatorul C.V.T., s-a procedat la publicarea numarului de telefon al Camerei Deputatilor, la care poate fi contactata reclamanta, tocmai pentru a i se aduce la cunostinta parerea publicului larg cu privire la afirmatiile acesteia si eventualele informatii referitoare la dezvaluiri.

In drept, s-au invocat dispozitiile art. 1000 si 1003 din Codul civil, art. 2 din Legea nr. 146/1997, art. 2, 3, 5 si 18 din Legea nr. 677/2001, art. 9, 37 si 45 din Legea nr. 96/2006.

La termenul din 20.10.2006 reclamanta a precizat cererea de chemare in judecata, aratand ca paratii sunt S.C. E.S. S.R.L. Bucuresti si H.V.G., redactorul-sef al publicatiei „T.”, iar nu si C.V.T., solicitand instantei ca, prin hotararea ce se va pronunta, paratii sa fie obligati, in solidar, la plata sumei de 200.000 RON, reprezentand daune morale.

Cererea de chemare in judecata nu a fost timbrata.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date are ca scop garantarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viaţa intimă, familială şi privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

Potrivit art. 18 alin. 1 si 3 din Legea nr. 677/2001, fără a se aduce atingere posibilităţii de a se adresa cu plângere autorităţii de supraveghere, persoanele vizate au dreptul de a se adresa justiţiei pentru apărarea oricăror drepturi garantate de  care le-au fost încălcate. Instanţa competentă este acea în a cărei rază teritorială domiciliază reclamantul. Cererea de chemare în judecată este scutită de taxă de timbru.

In acest temei, instanta a respins, ca neintemeiata, exceptia netimbrarii cererii, invocata de parata S.C. E.S. S.R.L., prin intampinare, intrucat cererea este scutita de taxa de timbru prin dispozitiile speciale indicate, derogatorii de la cele generale ale Legii nr. 146/1997.

In ce priveste sfera de aplicare a legii, conform art. 2, aceasta se adresează prelucrărilor de date cu caracter personal, efectuate, în tot sau în parte, prin mijloace automate, precum şi prelucrării prin alte mijloace decât cele automate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidenţă sau care sunt destinate să fie incluse într-un asemenea sistem, prelucrărilor de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate de operatori stabiliţi în România, prelucrărilor de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României, prelucrărilor de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate de operatori care nu sunt stabiliţi în România, prin utilizarea de mijloace de orice natură situate pe teritoriul României, cu excepţia cazului în care aceste mijloace nu sunt utilizate decât în scopul tranzitării pe teritoriul României a datelor cu caracter personal care fac obiectul prelucrărilor respective. Legea se aplică prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate de persoane fizice sau juridice, române ori străine, de drept public sau de drept privat, indiferent dacă au loc în sectorul public sau în sectorul privat.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 677/2001, prelucrarea datelor cu caracter personal reprezinta orice operaţiune sau set de operaţiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea către terţi prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea.

 Operatorul este definit de lege drept orice persoană fizică sau juridică, de drept privat ori de drept public, inclusiv autorităţile publice, instituţiile şi structurile teritoriale ale acestora, care stabileşte scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal; dacă scopul şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sunt determinate printr-un act normativ sau în baza unui act normativ, operator este persoana fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, care este desemnată ca operator prin acel act normativ sau în baza acelui act normativ.

Ca atare, pentru a fi operator in ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal, in sensul Legii nr. 677/2001, temei de drept al prezentei actiuni, astfel cum a precizat inclusiv aparatorul ales al reclamantei, trebuie indeplinita conditia stabilirii scopului şi mijloacelor de prelucrare a datelor cu caracter personal, ori determinarea acestora printr-un act normativ sau în baza unui act normativ, in cazul desemnării ca operator prin acel act normativ/în baza acelui act normativ.

In situatia reclamantei V.-S. M.-L., o astfel de calitate, de operator in ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal, o poate avea Camera Deputatilor, care a stocat datele cu caracter personal ale unui deputat, iar nu si o publicatie, prin societatea comerciala care o editeaza sau prin redactorul sef din momentul publicarii unei informatii, care nu este nici desemnată ca operator printr-un act normativ sau în baza unui act normativ si careia nu i s-au transmis de reclamanta astfel de date in vreo imprejurare (petitie, concurs, contract etc.).

Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil, alaturi de interes, capacitate procesuala si formularea unei pretentii, este calitatea procesuala (legitimatio ad causam), care presupune existente unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titular al dreptului afirmat (calitatea procesuala activa), precum si intre persoana paratei/paratilor si cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecatii (calitatea procesuala pasiva), fiind necesar ca reclamantul sa justifice atat calitatea procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva.

Exceptia lipsei calitatii procesuale este o exceptie de fond, absoluta si peremptorie, putand fi invocata din oficiu de instanta, potrivit dispozitiilor art. 108 alin. 1 din Codul de procedura civila.

In aceste conditii, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei S.C. E.S. S.R.L. Bucuresti, invocata prin intampinare, si a paratului H.V.G., invocata din oficiu, si, in consecinta, va respinge cererea cu obiect pretentii, ca fiind formulata impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.

Reclamanta V.-S. M.-L. se va putea insa adresa instantei judecatoresti, pe calea dreptului comun, pentru recuperarea prejudiciului moral suferit, daca va dovedi indeplinirea conditiilor raspunderii civile delictuale, cu achitarea anticipata a taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar aferente.