Plângere împotriva unei hotărâri a Comisiei Judeţene de validare parţială a cererii privind reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament. Raport de expertiză extrajudiciară. Calitatea de persoană îndreptăţită a petentei pentru î...

Sentinţă civilă 5409 din 07.07.2008


Plângere împotriva unei hotărâri  a Comisiei Judeţene de validare  parţială a cererii privind  reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament.  Raport de expertiză extrajudiciară. Calitatea de persoană îndreptăţită a petentei pentru întreaga suprafaţă solicitată prin cererea de reconstituire  coroborată cu lipsa oricărei motivări din partea intimatei privind validarea parţială, precum şi lipsa dovezii că pe vechiul amplasament au fost eliberate în mod legal, acte de proprietate altor persoane.

 

Prin plângerea înregistrată sub nr. 6353/318/2008, pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu, petenta  B. A. I., a solicitat instanţei ca , în contradictoriu cu intimatele C. L. T. pentru aplicarea L 18/1991şi  C J G pentru aplicarea L 18/1991 prin sentinţa ce se va pronunţa să se desfiinţeze  HCJ nr. 4554/02.03.2007, art.2 poziţia 30 din tabel anexă nr.29 cu privire la petiţionară şi  să se dispună reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 21034 mp teren situat în T., cartier S., pct. "La N". A solicitat totodată obligarea  CL pentru aplicarea L 18/1991 să înainteze documentaţia  în vederea eliberării titlului de proprietate , obligarea Comisiei Judeţene  să emită şi să-i înainteze titlu de proprietate  în calitate de moştenitoare legală a celor trei autori  pentru terenul din în suprafaţă de 21034 mp situat în  T., cartier S., pct. "La N".

Prin sentinţa civilă  din data de 07.07.2008  a fost admisă  în parte acţiunea  formulată de petenta, anulat titlul de proprietate  emis  în timpul litigiului pentru suprafaţa validată parţial, şi procesul verbal de punere în posesie pentru aceeaşi suprafaţă,  desfiinţată HCJ nr.4554/02.03.2007, art.2 poziţia 30 din tabel anexă nr.29 cu privire la petiţionară şi  s-a dispus reconstiuirea  dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 21034 mp, teren situat în T., cartier S., pct. "La N,, conform  amplasamentului şi identificării din raportul de expertiză extrajudiciară efectuat de ing. P. V. A fost obligată  C. L.  să înainteze documentaţia către Comisia Judeţeană  în vederea emiterii titlului de proprietate şi să pună petiţionara în posesie şi respins capătul de cerere privind obligarea Comisiei Judeţene la eliberarea titlului.

 Pentru a pronunţa această sentinţă, s-a reţinut că petenta  este moştenitoarea legală, în calitate de fiică a autoarei  P. D. A.- decedată la data de 11.05.1995,  care a fost la rândul ei  moştenitoarea legală în calitate de fiică a lui  A. D.- decedată la data de 06.06.1977  conform certificatului de moştenitor  nr. ..,  fiind în acelaşi timp şi moştenitoarea  legală a lui A. I.D.  - decedat la 21.06.1979, conform certificatului de moştenitor nr….

În perioada 1959 bunicul petentei A.I.D. a figurat în registrul agricol  cu suprafaţa totală de 3,60 ha în punctul „D.m.”, iar în anul 1960 din suprafaţa de 3,60 ha  a intrat în întovărăşire cu suprafaţa de 1 ha, după cum reiese din aceeaşi filă de registru.

Conform tabelului nominal aflat la fila 46, A.D. predă fermei B. suprafaţa de 2,8 ha,  acesta deţinând în acest punct  două parcele de teren în proprietate, respectiv parcela nr.1 identificată de expertul P. V.l ca fiind în suprafaţă de 10.989 mp  cu vecini la E- pârâul Ş., V- calea ferată(zona căii ferate a făcut obiectul  Decretului de expropriere nr. 23/1957, la poziţia 8 din tabelul anexă figurând A. I. D.cu 441 mp expropriaţi şi de aceea nu se poate regăsi întreaga suprafaţă de 2,6 ha din ferma 1 B., lipsind suprafaţa expropriată) continuându-se cu restul proprietăţii „siliştea casei” situată în cartierul S., şi parcela nr.2 identificată de expertul .P. V. ca având suprafaţa de 5.310 mp , cu vecini la E- apa Ş., V- drumul morii (un drum de acces care venea dinspre B. şi se termina la podul B., unde se afla moara, având un aliniament paralel cu apa Ş.,, aceste terenuri regăsindu-se şi în actele de proprietate aflate la dosarul cauzei . De altfel, din  actul de donaţie  din 18 ianuarie 1928 şi din actul de schimb din data de 10 august 1941  reiese  delimitarea acestor terenuri.

La data de 10.08.1936 autoarea  A. D. , cumpără de la un terţ o bucată de teren de aproximativ  1 pogon, începând din malul de sus al apei  Ş.  spre apus până în drumul morii , vecină la MN – cu moştenitorii M. M. , la MZ cu D.I. A.,  în suprafaţă de circa un pogon, conform înscrisului aflat la fila 25.În ceea ce priveşte această ultimă suprafaţă, din expertiza extrajudiciară depusă la dosarul cauzei a fost identificată suprafaţa de 4785 mp.

În ceea ce priveşte apărarea intimatei în sensul că  raportul de expertiză extrajudiciară este incomplet întrucât nu face referire la existenţa sau inexistenţa unor acte eliberate în favoarea altor persoane,  instanţa reţine că  în conformitate cu art. 2 din Legea 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechiul amplasament, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, astfel  că principiul instituit de lege nu poate  fi restricţionat decât  în cazuri  determinate.

Astfel, pentru a opera această excepţie, întrucât se aduce atingere dreptului de proprietate al foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, este necesar să se facă dovada de către pârâtă că există acte de reconstituire  în favoarea unor terţe persoane . În ipoteza în care nu se face această dovadă , instanţa nu poate respinge cererea fostului proprietar, întrucât excepţia, aducând o limitare  dreptului de proprietate , îşi găseşte justificarea doar atunci când se face dovada  cerută de lege. În situaţia în care ar exista acte de reconstituire în favoarea unor terţe persoane,  iar pârâta nu face această dovadă, urmează  ca pe calea acţiunii în revendicare să  se compare titlurile, urmând a avea câştig de cauză cel al cărui titlu  a fost eliberat cu respectarea cerinţelor impuse de lege.

În ceea ce priveşte apărarea intimatei că terenul nu este transpus pe un plan de situaţie , din concluziile raportului de expertiză reiese că expertul  a consultat hărţile anilor 1959-1962, dar şi planul parcelar al Primăriei Tg-Jiu,  fiind întocmite schiţe anexe în care sunt menţionate dimensiunile şi  vecinătăţile , transpunerea fiind făcută pe un plan de situaţie  scara 1:2000,  la dosarul cauzei fiind depuse şi planurile de amplasament şi delimitare a celor trei parcele, astfel cum au fost identificate în urma măsurătorilor, astfel încât această susţinere nu este întemeiată.

S-a avut în vedere şi  faptul că reprezentanţii intimatelor nu au adus nicio motivare pentru validarea parţială, astfel că s-a apreciat  că reclamanta are un interes patrimonial cu privire la terenul  pentru care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate prin cererea nr. …, iar interesul său este suficient de important pentru a constitui un interes substanţial şi deci ,,un bun” în sensul art.1 al Protocolului nr.1 şi  existând deci o încălcare a dreptului de proprietate al reclamantei prin neretrocedarea terenului pe vechiul amplasament şi în suprafaţa dovedită cu acte de proprietate. Această încălcare are ca efect o lipsire de proprietate, fiind vorba despre o expropriere formală, în sensul celei de-a doua norme consacrate de art. 1 din Protocolul nr. 1, iar această lipsire de proprietate poate fi justificată numai dacă se demonstrează că a intervenit pentru o cauză de utilitate publică şi a avut un temei legal, iar ingerinţa a răspuns exigenţei de proporţionalitate. Nerecunoaşterea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei prin restituirea terenului în natură  pe vechiul amplasament determină suportarea de către aceasta a unei sarcini speciale şi exorbitante care determină o încălcare a dreptului său de proprietate în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1.

În ceea ce priveşte solicitarea de a se constata nulitatea titlului de proprietate  emis în timpul litigiul, dat fiind faptul că aceasta a luat cunoştinţă de  emiterea actului în cursul soluţionării procesului, urmează să considere că cererea modificatoare este formulată în termen şi atât timp cât a fost desfiinţată hotărârea organului judeţean care a stat la baza emiterii titlului, urmează să constate nulitatea absolută a acestuia.

De asemenea,  a fost obligată C L  să înainteze documentaţia către Comisia Judeţeană în vederea emiterii titlului de proprietate şi să pună petiţionara în posesie,  urmând ca în cazul în care se refuză nejustificat eliberarea titlului petenta să se adreseze cu  o acţiune întemeiată pe disp. art. 64 din Legea 18/1991.

În ceea ce priveşte cererea privind daunele cominatorii, se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prev de art. 64 din lege, motiv pentru care va fi respins acest capăt de cerere.