Revendicare imobiliara, despagubiri

Obiect: revendicare imobiliara, despagubiri

SENTINTA CIVILA NR. 701/05.03.2009

Prin cererea înregistrata la aceasta instanta sub nr. 2121/321/2008, reclamantii D.N. si D.C. au chemat în judecata Ocolul Silvic Y., prin Directia Silvica , si au solicitat ca în cauza sa fie pronuntata o hotarâre judecatoreasca prin care pârâta sa fie obligata sa le lase în proprietate suprafata de 603 mp teren, în caz contrar sa fie despagubiti.

În motivarea cererii, reclamantii arata ca detin o suprafata de teren gradina în centrul satului X., com. Y., jud. Neamt, mostenire de la parinti, în anul 1960, schela de foraj petrol a amplasat o sonda în apropiere si a amenajat un drum pietruit pe terenul sau,în acest fel ocupându-i suprafata de 603 mp; în anul 1963, Ocolul Silvic Y. a înscris acest teren în amenajamentul silvic, în mod cu totul nejustificat.

În dovedire, s-a folosit de proba cu înscrisuri, sens în care a atasat la dosarul cauzei în copie o schita a terenului, testamentul autentificat sub nr. 636/29 oct. 1942.

Prin sentinta civila nr. 572/11.03.2008, instanta a admis în parte actiunea reclamantilor si a obligat pe pârâta sa le lase în proprietate suprafata de 600 mp teren, în limitele marcate cu culoarea galbena din raportul de expertiza efectuat în cauza.

Împotriva acestei sentinte civile, pârâta a formulat recurs, iar prin decizia civila nr. 807 RC/12.08.2008, Tribunalul Neamt a admis recursul pârâtei Directia Silvica , a casat sentinta recurata si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.

Instanta de control judiciar a retinut ca hotarârea recurata a fost pronuntata fara legala citare a numitei D.C., în calitate de reclamanta, de asemenea ca expertul tehnic judiciar nu a facut dovada legalei convocari a partilor, împrejurare care a produs o vatamare a drepturilor procedurale ale recurentei.

În rejudecare, reclamantul si-a mentinut pretentiile fata de pârâta Directia Silvica , învederând din nou instantei ca Ocolul Silvic Y. ocupa terenul revendicat, ca acest teren provine de la soacra sa D.E., fiind înzestrat în anul 1968; ca nu s-a încheiat nici un act în acest sens, putând face dovada proprietatii doar cu evidentele din registrul agricol al comunei.

Cererea a fost legal timbrata la valoarea terenului revendicat, astfel cum aceasta a fost stabilita de expertul tehnic judiciar Z., prin expertiza efectuata cu ocazia primei judecati în fond a cauzei.

Prin întâmpinare, Directia Silvica a invocat lipsa calitatii sale procesual pasive, motivat de faptul ca drumul despre care reclamantul pretinde ca ar cuprinde o suprafata din gradina proprietatea sa este proprietatea publica a statului, facând parte din domeniul public local al comunei, iar conform art. 11 din Legea nr. 213/1998, bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile; pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii, învederând instantei urmatoarele : terenul revendicat face parte dintr-un drum comunal (drumul U.), construit în anii 1960 de catre Trustul de foraj, ca urmare a exproprierii mai multor persoane ce detineau teren pe acel traseu de drum. Ulterior, în anul 1968, Ministerul Petrolului a renuntat la exploatarea sondei, iar drumul a trecut în administrarea Întreprinderii Forestiere, drumul fiind refacut si folosit ca drum auto, ce face legatura cu drumul judetean; ca atare, terenul în litigiu a trecut din patrimoniul reclamantului în cel al statului, pentru realizarea unor lucrari de interes public.

În cauza, instanta a solicitat relatii în legatura cu terenul revendicat, respectiv de la Primaria comunei Y., aceste relatii fiind atasate la dosarul cauzei (fila 14).

Printr-un memoriu atasat la dosarul cauzei (fila 15 din dosar), D.C. a învederat instantei ca terenul revendicat provine de la defuncta sa mama D.E., a carei unica mostenitoare este, sotul sau D.N., de care este despartita în fapt si cu care se afla în proces de divort, nu are nici un drept legal asupra terenului; ca nu a semnat cererea de chemare în judecata si solicita scoaterea sa din cauza.

La termenul de judecata din data de 15.01.2009, fata de solicitarea reclamantei D.C., instanta a dispus scoaterea acesteia din cauza.

Examinând probele administrate în cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt :

Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesual pasive invocata de Directia Silvica, instanta retine ca motivele invocate de pârâta în sustinerea acestei exceptii, respectiv ca terenul revendicat face parte din domeniul public al comunei si ca nu Ocolul Silvic Y. este cel care stapâneste terenul ce formeaza petitul actiunii, se refera la fondul cauzei, fata de împrejurarea ca reclamantul a sustinut constant si în faza rejudecarii ca Ocolul Silvic Y., aflat în subordinea , iar prin adresa nr. 1489/15.12.2008 (fila 21 din dosar) Ocolul Silvic Y. comunica reclamantului ca drumul Ursoaia figureaza în amenajamentul silvic cu u.a. 124D . Prin urmare, exceptia va fi respinsa.

Pe fondul cauzei, instanta retine ca reclamantul pretinde ca terenul ce face obiectul cauzei l-a primit ca zestre de la soacra sa D.E. în anul 1968 si ca este înscris pe numele sau în evidentele agricole ale comunei. De mentionat ca Primaria comunei Y. a avut o pozitie contradictorie fata de situatia juridica a terenului în litigiu; astfel, prin adresa nr. xxxx/27 august 2007 (fila 13 din primul dosar de fond), aceasta institutie pretinde ca drumul care face obiectul revendicarii este drum public cuprins în inventarul bunurilor din domeniul public al comunei, pentru ca prin adresa nr. xxxxx/23 decembrie 2008 (fila 14 din prezentul dosar) sa comunice instantei ca terenul în litigiu nu figureaza în domeniul public sau privat al comunei.

Actiunea în revendicare imobiliara este actiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar. În cadrul unei asemenea actiuni, reclamantul are obligatia sa dovedeasca împrejurarea ca este titularul dreptului real de proprietate, dovada care constituie temeiul juridic al actiunii în revendicare.

În cauza dedusa judecatii, reclamantul nu a facut dovada ca este proprietarul bunului revendicat, respectiv nu a prezentat un act valabil de proprietate.

Împrejurarea ca terenul în litigiu este înscris pe numele reclamantului în registrul agricol al comunei face eventual dovada posesiei si nu pe aceea a dreptului absolut de proprietate.

Pe cale de consecinta, în baza art. 480 si urm. Cod civil, instanta va respinge actiunea.

Domenii speta

Spete similare