Întrucât Dispoziţia de restituire în natură face dovada proprietăţii asupra imobilului şi constituie titlu executoriu după îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară, pentru intabularea ei este necesar să se efectueze măsurători cadastrale

Întrucât Dispozitia de restituire în natura face dovada proprietatii asupra imobilului si constituie titlu executoriu dupa îndeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara, pentru intabularea ei este necesar sa se efectueze  masuratori cadastrale, pentru a se vedea  care este  starea actuala a imobilului restituit. De aceea, pentru a stabili compunerea imobilului-constructie, era necesara administrarea probei cu expertiza tehnica judiciara, specialitatea constructii, proba pe care Curtea a administrat-o în faza de apel, conform dispozitiilor art. 295 alin. 2 C.pr.civ.

Art. 129 alin. 5 C.pr.civ. (cu privire la posibilitatea instantei de a dispune administrarea probelor pe care le considera necesare).

Art. 9 (referitor la sintagma „în starea în care se afla”) si art. 25 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 (cu privire la forta probanta a dispozitiei de restituire în natura)

Contestatia formulata împotriva Dispozitiei nr. 11298/26.03.2009 emisa de  Municipiul Bucuresti prin Primarul General, astfel cum a fost precizata conform dispozitiilor art. 132 C.pr.civ., în sensul anularii în parte a dispozitiei si a indicarii la punctul 1 din dispozitivul acesteia a compunerii reale a imobilului, precum si obligarea pârâtei la plata unor daune interese  în cuantum de 1000 lei pe zi de la data ramânerii definitive a hotarârii si pâna la momentul emiterii unei noi dispozitii, a fost respinsa prin sentinta civila nr. 1158/9.10.2009 pronuntata de Tribunalul  Bucuresti Sectia a  IV -a Civila.

Tribunalul a retinut ca din actele de proprietate prezentate nu rezulta o alta componenta a imobilului.

Prin apelul formulat împotriva acestei sentinte, contestatorii au reiterat faptul ca dispozitia atacata nu descrie compunerea corecta a imobilului, în conditiile în care la momentul exproprierii acestuia conform Decretului nr. 92/1950  se facea vorbire despre 5 apartamente.

Analizând actele si lucrarile dosarului prin prisma criticilor formulate, Curtea  a retinut ca apelul este fondat, pentru urmatoarele considerente:

Prin Dispozitia contestata s-a restituit în natura reclamantilor imobilul situat  în  Bucuresti, (..), sector 2,  format din constructie, S+P+1  si teren în suprafata de 295 m.p  care se identifica  în conformitate cu planul topografic anexa la dispozitie.

Având în  vedere modificarea cererii de catre contestatori, Curtea  a constatat ca acestia critica doar punctul 1 din dispozitie, în sensul ca  se impune modificarea acestuia si indicarea compunerii  reale a  imobilului restituit în natura.

În consecinta,  în cauza nu exista critici care sa faca necesara  analizarea  dreptului de a se  obtine restituirea în natura  sau a  calitatii de persoane îndreptatite la restituire a contestatorilor.

În drept, Curtea a retinut ca art. 9 din Legea nr. 10/2001 stabileste ca imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se afla în prezent, se restituie în natura în starea în care se afla la data cererii de restituire si libere de orice sarcini. Sintagma „starea în care se afla” este de natura a justifica  solicitarea  apelantilor  de indicare a  componentei  reale  si actuale a imobilului ce le-a fost restituit.

Interesul solicitarii apelantilor are la baza faptul ca Dispozitia contestata, la fel ca  si celelalte dispozitii de restituire în natura, face dovada proprietatii asupra imobilului  si constituie titlu executoriu  dupa îndeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara. Pentru efectuarea operatiunilor de publicitate imobiliara este necesar sa se efectueze  masuratori cadastrale, al caror rezultat  trebuie sa fie în concordanta cu continutul titlului de proprietate.

Pentru a se vedea  care este  starea actuala a imobilului restituit în cauza s-a efectuat o expertiza  tehnica judiciara, specialitatea constructii, care a stabilit compunerea imobilului-constructie. S-a precizat totodata ca actuala compunere a imobilului  este aceeasi cu compunerea imobilului de la data preluarii si ca dupa intrarea imobilului în proprietatea statului  nu s-au edificat  nici un fel de constructii publice sau private.

Solutia primei instante motivata inclusiv pe aspectul  neadministrarii de probe  care sa dovedeasca compunerea actuala a imobilului nu poate fi primita, în conditiile în care contestatorii depusesera  un raport de expertiza tehnica  extrajudiciara, iar instanta  nu a pus în discutie necesitatea  administrarii  probei cu expertiza tehnica judiciara.

Dispozitia de restituire  în natura a unui imobil  a carui compunere  nu este conforma cu realitatea (actuala si trecuta) nu poate fi intabulata si nu respecta dispozitiile  Legii nr. 10/2001.

Conform art. instanta de apel poate pastra ori schimba, în tot sau în parte, hotarârea atacata.

În consecinta, în conformitate cu dispozitiile art. 296 alin. 1 teza I-a C.pr.civ., Curtea a schimbat în tot sentinta apelata, în sensul ca a admite contestatia astfel cum a fost formulata si a modificat în parte decizia  contestata cu privire la compunerea imobilului constructie din (..), sector 2, care va avea  alcatuirea indicata în raportul de expertiza, cu pastrarea celelalte mentiuni din cuprinsul dispozitiei contestate.

DECIZIA CIVILA NR. 371 A din 27.05.2010 Dosar nr. 21186/3/2009

CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A IV-A CIVILA

Domenii speta

Spete similare