Conflict negativ de competenta

. Conflict  negativ  de  competenta

(Dec.civ. nr. 1368/29 octombrie 2009  pronuntata de  Curtea de  Apel  Bucuresti Sectia a  IV-a Civila )

Prin cererea din data de 18.08.2009, înregistrata la aceasta instanta, contestatorii F. C. si C. D.C. au formulat contestatie în anulare împotriva deciziei civile nr. 1394/1.10.2008  pronuntata de  Sectia a IV-a civila  din cadrul Curtii de Apel  Bucuresti în contradictoriu cu intimatii C. M. S., M. B. prin Primarul General, SC Rom Vial SA si Statul Român prin M. F. P.

În motivarea contestatiei,  se arata ca, contestatorii au formulat recurs împotriva hotarârii de declinare a competentei materiale si de constatare a conflictului negativ de competenta.

Contestatorii sustin ca instanta a judecat recursul fara a-i cita. Explicatia acestei situatii rezida în aceea ca, initial dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucuresti, ca si cerere în care urma sa se pronunte regulator de competenta (o astfel de cauza judecându-se fara citarea partilor în Camera de consiliu),  ulterior constatându-se ca în dosar este si recursul declarat în termen legal împotriva sentintei prin care s-a declinat competenta si s-a constatat conflictul negativ de competenta.

Pe fondul recursului, referitor la competenta materiala, se sustine ca, fata de criteriul valoric , tribunalul era competent sa judece în prima instanta cererea.

În drept, contestatia a fost întemeiata pe dispozitiile art. 317-321 Cod procedura civila.

La dosarul cauzei, s-a atasat dosarul nr. 17408/3/2008 în care s-a pronuntat decizia nr. 1394/1.10.2008.

Analizând actele si lucrarile dosarului, Curtea retine urmatoarele:

Prin decizia civila nr. 1394/1.10.2008, s-a respins ca nefondat recursul formulat de recurentii pârâti F.C. si C. D.C. împotriva sentintei civile nr. 1115/17.06.2008 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a Civila, si s-a constatat, ca ramas fara obiect, conflictul de competenta, cu consecinta trimiterii cauzei la Judecatoria sectorului  1  Bucuresti pentru continuarea judecatii.

Prin sentinta civila nr. 1115/17.06.2008 pronuntata de Tribunalul Bucuresti- Sectia a IV-a Civila  s-a admis exceptia de necompetenta materiala a tribunalului, s-a declinat competenta în favoarea Judecatoriei sectorului 1  Bucuresti,  s-a constatat ivit conflictul negativ de competenta si s-a dispus înaintarea dosarului la Curtea de Apel Bucuresti, pentru stabilirea competentei.

Sentinta prin care s-a declinat competenta si s-a constatat ivit conflictul negativ, a fost data cu recurs în termen de 5 zile de la pronuntare.

Curtea de Apel a fost sesizata  atât cu adresa în vederea solutionarii conflictului negativ de competenta, cât si cu recursul declarat de F. C. si C.D.C. împotriva  sentintei civile nr. 1115/17.06.2008. Din acest motiv, în dosarul nr. 17408/3/2008, s-a solutionat atât recursul, cât si aspectul legat de conflictul negativ de competenta.

Având în vedere cele aratate, Curtea constata urmatoarele:

Decizia civila nr. 1394/1.10.2008  a fost pronuntata fara a se cita recurentii F. C. si C. D.C.

Potrivit art. 317 alin. 1 pct. 1 Cod procedura civila, hotarârile irevocabile pot fi atacate cu contestatie în anulare când procedura de chemare a partii pentru ziua când a judecat pricina nu a fost îndeplinita conform cu cerintele legii.

Invocarea de catre contestatori a nelegalei citari pentru  termenul la care s-a judecat recursul, face admisibila contestatia în anulare, astfel ca exceptia inadmisibilitatii contestatiei va fi respinsa de catre Curte.

Potrivit art. 319 alin. 1 Cod procedura civila, împotriva hotarârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silita (cum este cazul în speta), contestatia poate fi introdusa în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunostinta de hotarâre, dar nu mai târziu de 1 an de la data când hotarârea a ramas irevocabila.

În cauza, nu se pune problema depasirii termenului de 1 an, astfel ca se va verifica daca termenul de 15 zile a fost respectat.

În conditiile în care decizia civila nr. 1394/1.10.2008 nu a fost comunicata partilor, urmeaza a se stabili care este momentul la care contestatorii au luat cunostinta de decizie.

Intimatul C. M. S. sustine ca începând cu data înaintarii dosarului la Judecatoria sectorului 1 Bucuresti (urmare a respingerii recursului împotriva hotarârii de declinare) contestatorii puteau si trebuiau sa cunoasca continutul deciziei contestate.

Sub acest aspect, Curtea retine ca în actele de procedura, depuse de contestatori în dosarul nr. 14136/29/2007, nu se face nici un moment referire la decizia nr. 1394/2008 pentru a se putea constata ca luasera cunostinta de aceasta.

Este adevarat ca la dosarul nr. 14136/29/2007, era atasat inclusiv dosarul 17408/3/2008 în care s-a pronuntat decizia contestata.

De asemenea, este adevarat ca, daca s-ar fi studiat si dosarele atasate la dosarul nr. 14137/299/2007 s-ar fi putut lua cunostinta de catre contestator de decizia ce face obiectul prezentei contestatii. În acest sens, intimatul C. M. S. solicita instantei sa faca aplicarea unei prezumtii si sa constate ca nu a fost respectat termenul pentru declararea caii extraordinare de atac.

Potrivit art. 1199 Cod civil, prezumtiile sunt consecintele ce legea sau magistratul trage din un fapt cunoscut la un fapt necunoscut.

Prezumtiile sunt de doua feluri: legale si judecatoresti sau simple. Acestea din urma nu sunt stabilite de lege si sunt lasate la luminile si întelepciunea magistratului (art. 1203 Cod civil).

Pentru ca judecatorul sa poata recurge la prezumtiile simple , art. 1203 Cod civil  impune doua conditii: prezumtia "sa aiba o greutate si puterea de a naste probabilitatea", adica sa fie temeinica; sa fie permisa dovada cu martori (cu exceptia situatiilor reglementate de art. 1191-1198 Cod civil).

În speta, prima conditie ar fi îndeplinita daca ne-am raporta la  obligatiile de diligenta reglementate în sarcina avocatului prin  Legea nr. 51/1995 republicata. Pornind de la faptul studierii dosarului de catre avocat, se poate ajunge la concluzia ca în acest mod, s-a luat cunostinta de actele aflate la dosar.

Cu toate acestea, în speta nu este îndeplinita ce-a de-a doua conditie, deoarece dovada comunicarii actelor de procedura,  trebuie sa rezulte din probe intrinseci, iar nu din probe extrinseci  actului cum ar fi depozitiile de martori. Altfel spus, dovada comunicarii actelor de procedura si a luarii la cunostinta de acestea, nu poate fi facuta cu martori în sistemul procedural civil actual.

Fata de cele aratate, Curtea constata ca termenul de 15 zile a fost respectat, atâta timp cât nu s-a facut dovada ca cei doi contestatori au luat la cunostinta de decizia contestata, la o data anterioara împlinirii termenului de 15 zile, iar prezumtia simpla nu poate constitui o astfel de dovada si spre deosebire de prezumtia legala, nu rastoarna sarcina probei.

Pentru motivele de mai sus, Curtea va respinge exceptia tardivitatii formularii contestatiei.

Întrucât recursul s-a judecat cu încalcarea dispozitiilor art. 85 Cod procedura civila, recurentii nefiind citati, Curtea va admite contestatia în anulare si va anula decizia contestata.

Rejudecând recursul, Curtea constata ca sentinta civila nr. 1115/17.06.2008 prin care s-a admis exceptia de  necompetenta, s-a declinat competenta în favoarea Judecatoriei sector 1  si s-a constatat ivit conflictul negativ de competenta este legala si temeinica, sub aspectul declinarii competentei.

Tribunalul a avut în vedere ca pentru stabilirea competentei materiale se are în vedere valoarea bunului indicata de reclamant în actiune,  în conditiile în care aceasta valoare nu a fost contestata pâna la prima zi de înfatisare.

Constatarea necompetentei tribunalului si respingerea recursului împotriva hotarâri de declinare, face actual conflictul negativ de competenta, deoarece tribunalul fusese sesizat prin sentinta civila nr. 4384/2008, prin care Judecatoria sectorului  1 Bucuresti  si-a declinat competenta în favoarea tribunalului. Din acest punct de vedere este gresita sustinerea instantei de recurs, conform cu care prin respingerea recursului, conflictul negativ ramâne fara obiect. În realitate, conflictul negativ de competenta ramâne actual tocmai la momentul ramânerii irevocabile (momentul respingerii recursului) a hotarârii de declinare a competentei.

Având în vedere motivul pentru care s-a retinut ca tribunalul si-a declinat, în mod corect competenta în favoarea judecatoriei,  Curtea va stabili competenta solutionarii cauzei, în favoarea Judecatoriei sectorului 1  Bucuresti (unde de altfel a fost înregistrat dosarul anterior formularii contestatiei). Stabilirea competentei în sensul celor aratate are drept efect continuarea judecatii actiunii introductive de catre Judecatoria sectorului 1 Bucuresti,  în dosarul nr. 14136/299/2007.

În consecinta, Curtea va respinge exceptia tardivitatii si  exceptia inadmisibilitatii, va admite contestatia în anulare, va anula decizia contestata si rejudecând, va respinge recursul  ca nefondat, urmând a stabili competenta de solutionare a cauzei, în favoarea Judecatoriei sectorului  1 Bucuresti.

Domenii speta

Spete similare