Actiunea in constatarea calitatii de unic mostenitor. Lipsa calitatii procesuale pasive a unitatii administrativ-teritoriale.

Decizie 16 din 14.01.2010


 Acţiune în constatarea calităţii de unic moştenitor. Lipsa calităţii procesuale pasive a unităţii administrativ teritoriale.

 

 Prin cererea de chemare în judecată a pârâtei Comuna Nucet, înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgovişte la 09.02.2009, sub nr.1084/315/2009, reclamanta N.R.E. a  solicitat să se constate deschisa succesiunea defunctilor N.I. si N.E., averea ramasa de pe urma acestora si  ca ea este unica mostenitoare, in calitate de descendent de gradul I.

In motivarea cererii reclamanta a aratat ca, in fapt, la data de 04.08.1986 a decedat autorul sau N.I iar la data de 11.11.1999 mama sa N.E., iar de pe urma acestora au ramas urmatoarele bunuri: teren in suprafata de 989 mp compus din suprafata de 573 mp situata in comuna Nucet, jud.Dambovita, tarlaua 24, parcela 47 si din suprafata de 416 mp situata in comuna Nucet, jud.Dambovita, tarlaua 24, parcela 46; teren in suprafata de 6.400 mp situat in comuna Nucet, jud.Dambovita, tarlaua 41, parcela 636/4; teren in suprafata de 4.400 mp situat in comuna Nucet, jud.Dambovita, tarlaua 16, parcela 163/18; cladire in suprafata de 70 mp, edificata in anul 1977; anexa in suprafata de 27 mp edificata in anul 1977.

A mai aratat reclamanta ca ea este singura persoana care justifica un drept de mostenire asupra celor doua succesiuni, si nu exista alte persoane fizice care sa emita pretentii asupra averilor ramase de pe urma defunctilor sai parinti.

In drept au fost invocate disp.art.700, art.728 C.civ., art.673 C.pr.civ.

In sustinerea cererii au fost depuse urmatoarele acte: titlu de proprietate nr.87150/21.04.1998, contract de donatie autentificat sub nr.12347/21.08.1995, certificat de atestare fiscala pentru persoane fizice nr.4211/28.07.2008, certificate de deces ale defunctilor Nicuta Ion si Nicuta Emilia, certificat de casatorie al defunctilor, acte stare civila reclamanta.

Parata nu a formulat intampinare.

La termenul din data de 13.03.2009 instanta a ridicat din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Comuna Nucet, reprezentata de Primar.

Prin sentinţa civilă nr.1623/13.03.2009 s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, respingându-se cererea ca fiind formulata in contradictoriu cu o persoana fara calitate procesuala pasiva.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond  a reţinut că prin promovarea actiunii in partaj succesoral se urmareste sistarea starii de indiviziune, prin atribuirea catre fiecare coindivizar a unor bunuri in materialitatea lor astfel ca, in cadrul unui asemenea proces, calitate procesuala activa si pasiva o pot avea numai cei care au vocatie succesorala concreta, utila, la mostenirea defunctului.

In speta, instanta constata ca nu exista identitate intre subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecatii si persoana chemata in judecata in calitate de parata, intrucat Comuna Nucet, in mod evident nu este succesoare a celor doi defuncti, pe de o parte, iar pe de alta parte nu s-a facut dovada ca bunurile a caror partajare se solicita (sau o fractiune din acestea) s-ar fi aflat in coproprietatea defunctilor cu parata – pentru a se justifica o actiune in partaj judiciar.

S-a subliniat că asa cum a aratat si reclamanta prin cererea introductiva, ea este singura mostenitoare a celor doi defuncti in calitate de fiica, si nu exista ale persoane care sa emita pretentii asupra averii ramase de pe urma parintilor sai, iar faptul ca reclamanta a solicitat, printre altele, sa se constate ca este unica mostenitoare acceptanta a celor doua succesiuni, cu o cota de 1/1, nu poate conduce la o alta solutie, intrucat o asemenea actiune nu ar putea fi opusa decat acelor persoane care au/ar putea ridica pretentii la succesiunea defunctilor in calitate de mostenitori – ceea ce, in speta, Comuna Nucet nu are.

Împotriva sentinţei a declarat apel reclamanta, criticându-o cu motivarea că instanţa de fond a calificat greşit cererea de chemare în judecată, deşi potrivit petitului cererii şi motivării în fapt, aceasta reprezintă o acţiune în constatare pentru deschiderea succesiunii, a componenţei masei succesorale şi a calităţii de unică moştenitoare a reclamantei.

S-a subliniat că acţiunea ar fi fost una în realizare numai în situaţia în care ar fi existat mai mulţi succesori şi ar fi fost necesară partajarea masei succesorale, or, în cauză de faţă există un singur moştenitor ce nu poate apela la acţiunea în realizarea dreptului şi, în cadrul acţiunii în constatare nu are împotriva cui se îndrepta.

A învederat apelanta că respingându-se cererea fără a se intra în cercetarea fondului, se blochează liberul acces la justiţie.

În al doilea rând se arată că nefiind vorba de un partaj judiciar, calitatea procesuală pasivă a autorităţii locale capătă legitimare prin raportare la faptul că succesiunile vacante sunt culese de stat (art.477 Cod civil).

S-a concluzionat că acţiunea  de faţă este în constatare(interogatorie), reclamantul chemând în judecată o persoană care ar putea, eventual, să-i conteste dreptul, pentru a se lua act dacă recunoaşte sau nu dreptul.

Apelanta a mai susţinut că şi dacă s-ar admite lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei, instanţa nu avea nici un temei pentru a respinge cererea de chemare în judecată pentru că nu ar fi o tragedie pronunţarea unei hotărâri în cadrul unei acţiuni în constatare, în care nu există pârât (de fapt nu există nici o persoană care să aibă interes – condiţie obligatorie pentru a avea calitate procesuală pasivă).

Intimata a formulat întâmpinare în sensul respingerii apelului, arătând că aşa cum a reţinut instanţa de fond, nu există identitate între subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecăţii şi persoana chemată în judecată în calitate de pârâtă, întrucât în mod evident, intimata nu este succesoarea celor doi  defuncţi pe de o parte, iar pe de altă parte nu s-a făcut dovada ce bunurile a căror partajare se solicită s-ar fi aflat în coproprietatea defuncţilor cu pârâta.

A evidenţiat intimata că în speţă nu este vorba  despre o succesiune vacantă pentru că ea să aibă calitate procesuală, ci există un moştenitor unic în persoana apelantei.

În drept se invocă art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.

Prin decizia civilă pronunţată la data de 14.01.2010, s-a respins apelul ca nefondat.

S-a reţinut că deşi în considerentele sentinţei, instanţa de fond face referire la acţiunea în partaj succesoral, subliniind scopul urmărit prin promovarea unor asemenea acţiuni, aceasta nu reprezintă o calificare greşită a cererii de chemare în judecată, deoarece sub aspect procedural şi generic, toate cererile prin care se solicită deschiderea unor succesiuni, se încadrează în cele de partaj.

Pe de altă parte, în continuarea motivării, judecătoria a făcut referire strict la obiectul cererii dedus judecăţii, argumentând contextul în care pârâta nu are calitate procesuală.

Sub aspectul „fondului” litigiului, tribunalul apreciază soluţia primei instanţe  ca fiind temeinică şi legală.

Astfel, în materie civilă, potrivit art. 109 alin.1 din Titlul III „Procedura înaintea primei instanţe” din Cartea a II-a – Procedura contencioasă – Cod procedură civilă, oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane, trebuie să facă o cerere înaintea instanţei competente.

Prin urmare, de esenţa procedurii contencioase este „opunerea unui drept” de către  cel interesat faţă de o altă persoană care ar putea să-i constate acest drept.

Or, în cauza dedusă judecăţii, intimata pârâtă  nu contestă calitatea de unic  succesor a reclamantei în raport cu autorii săi, neputându-se primi susţinere apelantei potrivit căreia „nu ar fi o  tragedie pronunţarea unei hotărâri în cadrul unei acţiuni în constatare în care nu există pârât” deoarece procesul civil nu poate fi promovat ca un  „pârât de formă”.

După cum bine a subliniat intimata, numai în ipoteza succesiunii vacante, Statul Român are vocaţia de a culege moştenirea, corespunzător art. 680 Cod civil.

S-a înlăturat susţinerea potrivit căreia soluţia instanţei de fond încalcă accesul liber la justiţie, câtă vreme în conformitate cu dispoziţiile  art. 68 şi următoarele din Legea  nr.36/1995 a notarilor publici şi a acţiunii notariale, la cererea oricărei persoane interesate se deschide procedura succesorală notarială care se finalizează cu eliberarea certificatului de  moştenitor.

Prin urmare, nimic nu împiedică apelanta să valorifice această cale legală pentru  constatarea calităţii sale de unică succesoare a celor doi autori, precum şi a componenţei patrimoniilor succesorale şi numai dacă s-ar refuza emiterea actului final al procedurii, apelanta s-ar putea adresa instanţei de judecată.

Faţă de cele expuse, tribunalul a apreciat că soluţia instanţei  de fond este legală şi temeinică, împrejurare în care s-a respins  apelul, potrivit art. 296 Cod procedură civilă ( art. 304 aplicabil în materia recursului fiind invocat greşit) şi s-a păstrat hotărârea atacată.