Anulare acţiune arbitrală. Condiţii privind formularea motivelor de anulare a hotărârii arbitrale. Învestirea instanţei cu soluţionarea acţiunii în anulare în termen legal.

Anulare acţiune arbitrală. Condiţii privind formularea motivelor de anulare a hotărârii arbitrale. Învestirea instanţei cu soluţionarea acţiunii în anulare în termen legal.

Codul de procedură civilă: art.364, 365 (3)

Acţiunea în anulare împotriva hotărârii arbitrale este o cale de  atac specială care poate fi formulată numai pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de art.364 Cod procedură civilă. Termenul  în care poate fi introdusă acţiunea în anulare este de o lună de la data hotărârii arbitrale. Prin urmare, nu se poate invoca examinarea unui motiv de anulare a hotărârii arbitrale pe cale de excepţie peste termenul prevăzut de lege.

(Sentinţa comercială nr.22 din 06.02.2007 - Secţia a VI-a Comercială a Curţii de Apel Bucureşti)

Prin sentinţa arbitrală nr.187/26.07.2007 pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României în dosarul nr.448/2005 a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta S.C. E.I.R. S.R.L. Bucureşti împotriva pârâtelor CEC Bucureşti şi BRM Bucureşti şi s-au anulat, decizia nr.13163/17.11.2005 privind anularea procedurii de achiziţie a 328 de maşini de numărat monede, hotărârea de adjudecare nr.1/08.11.2005 punctele 1 şi 2 a Comisiei de licitaţie din BRM. De asemenea, BRM Comisia de licitaţie a fost obligată să atribuie în favoarea reclamantei conform art.11.4.1 din Documentaţie, dreptul de a încheia contractul de achiziţie cu CEC pentru furnizarea a 328 de maşini de numărat monede la preţul de 1.185 lei/buc, plus TVA iar, CEC a fost obligată să încheie contractul de achiziţie pentru furnizarea a 328 maşini de numărat monede, la preţul unitar de 1.185 lei/buc, plus TVA, cu reclamanta. Pârâtele au mai fost obligate către reclamantă şi la plata sumei de 8.040 RON cheltuieli de arbitrare.

Obiectul cererii de arbitrare l-a constituit anularea deciziei nr.13163/17.11.2005 şi a hotărârii de adjudecare nr.1/08.11.2005 şi obligarea pârâtelor CEC şi BRM la desemnarea reclamantei ca ofertant câştigător al licitaţiei cu strigare din data de 08.11.2005 având ca obiect 328 de maşini de numărat monede. De asemenea, pârâta CEC să fie obligată să încheie cu reclamanta contractul de achiziţie.

Tribunalul arbitral a reţinut existenţa clauzei compromisorii şi s-a declarat competent în soluţionarea cauzei.

Pe fond, instanţa arbitrală a reţinut în esenţă că, organele competente cu efectuarea procedurii de licitaţie au emis acte eronate pentru care motiv le va anula pentru a se intra în legalitate.

Împotriva sentinţei arbitrale precitate a formulat în termen legal acţiune în anulare pârâta Casa de economi şi Consemnaţiuni CEC S.A. Bucureşti prin care a solicitat admiterea sa, anularea sentinţei arbitrale şi respingerea cererii reclamantei în principal ca inadmisibilă şi în subsidiar ca neîntemeiată.

Potrivit art.365 alin.3 Cod procedură civilă s-a solicitat şi suspendarea executării hotărârii arbitrale până la soluţionarea acţiunii în anulare.

O primă critică a sentinţei arbitrale ar consta în încălcarea Regulamentului BRM, respectiv, art.76 potrivit căruia ordonatorul (CEC S.A.) are dreptul să anuleze aplicarea procedurii numai dacă ia această decizie înainte de semnarea contractului de achiziţie, fapt petrecut în speţă. Se mai susţine că potrivit art.72 (1) din acelaşi Regulament, atribuirea  dreptului de a încheia contractul de achiziţie se face pe baza hotărârii de adjudecare, neputându-se substitui comisiei de licitaţie instanţa arbitrală pentru desemnarea reclamantei drept câştigător al procedurii. În acelaşi sens s-au încălcat şi prevederile art.78 alin.1 din Regulamentul BRM potrivit căruia contractul de achiziţie se încheie între ordonatorul procedurii şi câştigătorul acesteia în baza hotărâri de adjudecare şi de aceea dispoziţiile instanţei arbitrale privind obligarea petentei la a încheia contractul cu reclamanta ca şi obligarea comisiei de licitaţie de a atribui intimatei-reclamante dreptul de a încheia contractul cu banca sunt inadmisibile şi lipsite de temei.

A doua critică vizează în esenţă faptul că sentinţa arbitrală s-a dat cu încălcarea dispoziţiilor art.942, 948 Cod civil şi art.37 Cod comercial şi art.1075 Cod civil întrucât instanţa arbitrală a intervenit în mod greşit în exprimarea acordului de voinţă al părţilor faţă de principiul autonomiei de voinţă/libertăţii contractuale.

În concluzie se solicită admiterea acţiunii în anulare cum a fost formulată.

În drept se invocă prevederile art.364 lit.i Cod procedură civilă şi în temeiul art.242 alin.2 Cod procedură civilă s-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

Cererea a fost timbrată cu suma de 40,00 RON taxă judiciară de timbru şi cu 75.000 lei timbru judiciar (7,5 RON).

Intimata S.C. E.I.R. S.R.L. Bucureşti a depus întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii în anulare arătând în esenţă că, instanţa arbitrală nu s-a substituit comisei de licitaţie ci, a obligat-o pe aceasta să atribuie reclamantei conform art.11.4.1 din documentaţie dreptul de a încheia contractul de achiziţie cu CEC S.A. Prin urmare dacă comisia de licitaţie ar respecta sentinţa arbitrală, aceasta ar emite o hotărâre de adjudecare şi art.72 (1) şi 78 (1) din Regulamentul BRM s-ar respecta.

Motivul doi al criticii este înlăturat de intimată prin referirea la art.29 (3) din Regulamentul BRM ca şi la procedura licitaţiei reglementată prin acelaşi regulament în condiţii în care derogă de la prevederile dreptului comun.

Intimata BRM S.A. la termenul de azi a depus note de şedinţă solicitând admiterea acţiunii în anulare formulată de petenta CEC precizând totodată că potrivit dispoziţiilor art.129 (5) Cod procedură civilă instanţa poate în baza rolului activ să cerceteze din oficiu legalitatea anumitor acte de procedură pe baza stabilirii faptelor şi pentru aplicarea corectă a legii şi anume că poate aprecia din oficiu motivul de anulare prevăzut de art.364 lit.a Cod procedură civilă văzând că nulităţile absolute se pot invoca din oficiu de părţi sau chiar de către instanţă, în orice stadiu al cauzei.

Intimata pe cale de excepţie susţine că litigiul nu este susceptibil de soluţionare pe calea arbitrajului, motiv prevăzut de art.364 lit.a Cod procedură civilă lipsind caracterul tranzacţionabil al procedurii de licitaţie desfăşurată în cauză. Intimata invocă dispoziţiile din Regulamentul BRM S.A. privind clauza arbitrală, art.340 Cod procedură civilă, art.1706 Cod civil precum şi jurisprudenţă în materie.

În drept se invocă art.364 raportat la art.129 (5) şi art.105 Cod procedură civilă şi se depun hotărârii pronunţate în alte speţe asemănătoare în sensul celor arătate.

Examinând motivele acţiunii în anulare formulate de petenta CEC S.A. Bucureşti ca şi excepţia nulităţii absolute a sentinţei arbitrale invocată de intimata BRM S.A. Bucureşti Curtea a reţinut situaţia de mai jos.

Art.364 lit.i Cod procedură civilă relevă faptul că „hotărârea arbitrală încalcă ordinea publică, bunele moravuri ori dispoziţii imperative ale legii”.

Din cele trei ipoteze prevăzute de textul precitat petenta susţine că hotărârea arbitrală încalcă dispoziţii imperative ale legii enumerând, Regulamentul BRM S.A., art.72 (1), 76 şi 78 (1) ca şi prevederile art.942, 948 Cod civil şi art.37 Cod comercial.

Criteriile de determinare a normelor imperative pot rezulta din modul de formulare a legiuitorului, finalitatea textelor şi sancţiunea prevăzută pentru încălcarea normei, criterii care în materie de arbitraj sunt aproape inoperante. Din conţinutul art.358 Cod procedură civilă se desprinde un criteriu obiectiv de determinare când se referă că „în întreaga procedură arbitrală trebuie să se asigure părţilor, sub sancţiunea nulităţii hotărârii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea dreptului de apărare şi a principiului contradictorialităţii”.

Din această perspectivă prevederile legale invocate de petentă ca fiind dispoziţii imperative în sensul art.364 lit.i ultima teză, Curtea apreciază că acestea nu constituie norme imperative de natură să atragă anularea hotărârii arbitrale.

Pe de altă parte, tribunalul arbitral a anulat actele emise în mod eronat de către organele competente cu efectuarea procedurii de licitaţie aşa cum relevă probele administrate în cauză.

Practic de vreme ce a fost admisă contestaţia reclamantei petente şi s-au recunoscut erorile de calcul şi în urma refacerii calculului aceasta era câştigătoare de drept, s-a procedat abuziv la anularea întregii proceduri şi reluarea acesteia pentru toţi ofertanţii.

Instanţa arbitrală a anulat actele întocmite eronat şi nicidecum nu s-a substituit organelor competente cu efectuarea procedurii de licitaţie.

Tot astfel instanţa arbitrală a dispus obligarea Comisiei de licitaţie (BRM) să atribuie petentei conform art.11.4.1 din documentaţie numai dreptul de a încheia contractul de achiziţie cu CEC. Prin urmare Comisia de licitaţie în continuarea procedurii ar trebui să emită o hotărâre de adjudecare în favoarea intimatei reclamante cu respectarea prevederilor art.72 alin.1 şi 78 alin.1 din regulamentul BRM, hotărâre ce ar sta la baza încheieri contractului de achiziţie încheiat la CEC.

Altminteri, libertatea contractuală în atare situaţie este adaptată condiţiilor stabilite în documentele privind procedura licitaţiei care potrivit probelor administrate nu rezultă că ar fi fost încălcate.

Şi nu în ultimul rând în speţă nu este vorba de un contract ce s-ar încheia potrivit prevederilor art.969 Cod civil ci, în condiţiile stabilite unilateral de către BRM în documentele privind procedura licitaţiei.

Cu aceste considerente Curtea a apreciat că apare nefondată acţiunea în anulare întemeiată pe prevederile art.364 lit.i Cod procedură civilă şi a respins-o.

În ceea ce priveşte excepţia nulităţii sentinţei arbitrale din perspectiva dispoziţiilor art.364 lit.a Cod procedură civilă excepţie invocată de intimata BRM, Curtea a apreciat că nu este vorba de o excepţie de formă sau de fond a unui act juridic ci, de nulitatea hotărârii arbitrale.

Or, pentru ca instanţa fie şi în temeiul art.129 (5) Cod procedură civilă să poată analiza motivul de anulare invocat trebuia ca partea interesată, în speţă BRM, să fi formulat acţiune în anulare în termenul de o lună de la data comunicării sentinţei arbitrale potrivit prevederilor art.365 (3) Cod procedură civilă, acţiune ce ar fi urmat să o şi timbreze legal.

Din probele dosarului rezultă că intimata BRM nici în faţa instanţei arbitrale nu a invocat această chestiune.

De altfel hotărârea arbitrală potrivit art.364 Cod procedură civilă „poate fi desfiinţată numai prin acţiune în anulare” pentru unul din cele nouă motive limitativ prevăzute de lege.

Cum s-a susţinut şi în literatura de specialitate arbitralitatea trebuie examinată în trei momente diferite şi anume la data încheierii convenţiei, în faza desfăşurării procedurii litigioase şi în faţa instanţei statale învestite cu acţiunea în anulare (Prof. O. Căpăţână – Litigiul arbitral de comerţ exterior, p.96).

Aşadar, Curtea nu poate analiza aşa-zisa excepţie ce constituie de fapt un veritabil motiv de anulare a hotărâri arbitrale cât timp nu a fost învestită cu o astfel de acţiune în termen legal.

Fără a intra în analiza fondului problemei căci ar fi de prisos Curtea în baza art.137 Cod procedură civilă a respins excepţia nulităţii absolute a hotărâri arbitrale invocată de intimata BRM S.A. pentru considerentele expuse.

Domenii speta

Spete similare