Indeplinirea conditiilor de admisibilitate in cazul somatiei de plata

Dosar nr. 6350/3/2009

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞT

SECŢIA A-VI-A COMERCIALĂ

SENTINTA COMERCIALA Nr. 813

Şedinţa publică de la  03 Februarie 2010

Completul compus din:

PREŞEDINTE Lucia Ecaterina Ghiţă

Grefier  Valentina Ispas

Pe  rol solutionarea cauzei comerciale privind pe creditoarea SC A C SRL in  contradictoriu cu  debitoarea SC C C SRL  avind ca obiect – somatie de plata .

Dezbaterile si sustinerile partilor au avut loc in sedinta publica de la si consemnate prin incheierea de sedinta de la  acea data, care face parte integranta din prezenta  hotarare

Tribunalul avind nevoie de timp pentru a delibera si a da posibilitatea partilor sa depuna la dosar concluzii scrise, a aminat pronuntarea  de la - la - cind a hotarat urmatoarele:

T R I B U N A L U L

Prin cererea  înregistrată  sub nr.- pe rolul Tribunalului Bucureşti-Secţia  a VI-a  Comercială  creditoarea SC AC  SRL  SRl  a chemat în judecată  debitoarea  SC  C  C  SRL  solicitând  instanţei  obligarea  debitoarei  la plata  sumei de  -lei reprezentând  contravaloare lucrări  şi la plata  penalităţilor de întârziere  de 0,5% dobânzi calculate  de la data de 23.10.2008  şi până la achitarea intregrală  a debitului .

In motivarea  cererii, reclamanta  a arătat că între părţi a fost încheiat  contractul  de antrepriză  nr. -

În temeiul acestui contract  creditoarea a efectuat lucrări de  amenajare a spaţiului  situat în -, în suprafaţă de - mp şi au fost  emise următoarele facturi fiscale:nr.-

Pentru lucrările efectuate, SC T L M SRL  avea obligaţia  achitării  preţului  în termen  de 5 zile  lucrătoare  de la data emiterii  facturilor fiscale.  Cu  toate  acestea  a achitat cu întârziere  decât  echivalentul  a -euro  şi anume  suma de  - lei. Au fost astfel  achitate  integral următoarele facturi: factura fiscală nr.-, nr.-, nr.-, factura fiscală  nr.-, factura fiscală  nr.-, factura fiscală nr. -şi parţial  factura fiscală  nr.-, rămânând de achitat  suma de -lei  aferentă  facturii fiscale  nr.-.

Contractul  astfel încheiat, facturile fiscale  emise  în temeiul  acestor  contracte  coroborate  cu achitarea  parţială  a unor sume, reprezintă, dovezi certe, în accepţiunea art. 46 din Codul  comercial, cu privire la obligaţiile  ce îi incumbă  debitorului.

Sunt îndeplinite  astfel toate condiţiile  de admisibilitate  cerute  de  art.2 alin.1 din OUG  nr.119/2007, SC A  C  SRL deţinând o  creanţă:  certă (existenţa  acesteia  rezultă  din contractul  încheiat  de către  părţi , din factura  fiscală  emisă  în baza  acestui contract  şi prin efectuarea  unor plăţi parţiale);  lichidă  ( valoarea  creanţei este determinată  prin factura fiscală emisă , valoare  din care  s-au dedus  sumele  achitate deja); exigibilă ( obligaţia de plată  a devenit scadentă, potrivit dispoziţiilor  art.5 din contractul menţionat  la data de-) şi constatată  prin  înscrisuri (contractul  încheiat  de către  părţi  şi factura  fiscală  emisă  în baza acestuia ), însuşite de către debitor  prin semnătură.

În drept, au fost invocate dispoziţiile  OG  nr. 119/2007.

Debitoarea a formulat întâmpinare  prin care a invocat :  1. excepţia  nulităţii  cererii  întrucât  cererea  nu este semnată  de reprezentantul  legal  al societăţii ; 2. excepţia de prematuritate  întrucât  dreptul  antreprenorului  de a  percepe  sumele solicitate este  actual  de la data  prezentării situaţiilor  de lucrări, aprobate de  debitoare  iar debitoarea  nu a  aprobat nicio situaţie de lucrări.

Pe fondul cauzei, debitoarea a arătat că  lucrările  a căror contravaloare  este solicitată  de creditoare  au fost  executate  defectuos, fără respectarea  condiţiilor  de calitate  stabilite  contractual.

Situaţiile  de lucrări care au stat la baza  emiterii  facturilor prezentate  de reclamanta-creditoare  nu au fost primite  şi aprobate  de  debitoare , aceste  situaţii  conţinând erori grave  în  sensul  supraestimării  cantităţilor  de lucrări efectuate.

Antreprenorul  A C S.R.L.  a înţeles  să  exercite  abuziv  contractul de  antrepriză  nr.-, remarcându-se  o serie  de încălcări grave  ale  altor  obligaţii contractuale:  efectuarea de lucrări,  suplimentare  fără acordul debitoare, necomunicarea situaţiilor de lucrări, emiterea de facturi cu situaţii de lucrări  necomunicate  şi neaprobate  de debitoare,  încălcarea art.5.4 din contract, încălcarea art.6 din contract privind  comunicarea  stadiului lucrărilor, neasigurarea  forţei  de muncă necesară  la şantier, utilizarea de materiale fără  certificări  de  calitate  corespunzătoare ,  neasigurarea  şantierului  prin conservare, prejudicierea  terţilor  prin lucrările  efectuate .

Debitoarea mai arată că deşi a  învederat în  repetate rânduri  antreprenorului A C SRL  toate aceste încălcări  ale contractului, acesta a înţeles să ignore  solicitările sale, abandonând  şantierul  în data de- . Plata din data de -a facturii  nr.- a fost realizată  în încercarea  debitoarei  de a determina  antreprenorul  A  C  SRL să reia lucrările  abandonate  în data de - şi nu poate fi interpretată  ca o acceptare  tacită a fracturii  invocate , aşa cum  încearcă  cu rea-credinţă să contureze  pretinsul creditor.

Faţă de aceste aspecte , debitoarea  a invocat  neexecutarea  contractului de către SC A  C SRL, contestând în totalitate  creanţa  de - lei  şi penalităţi  solicitate. Mai  mult decât atât, faţă  de  executarea contractului  de antrepriză  nr.- debitoarea a formulat  solicitări de despăgubiri  în valoare totală  de - EUR, obiect  al unei acţiuni  în răspundere  contractuală.

La termenul  de judecată  din data de -Tribunalul  a respins  excepţia  nulităţii cererii  pentru considerentele arătate  în cuprinsul  încheierii de şedinţă  de la acea dată.

La acelaşi termen  de judecată, tribunalul a apreciat  că motivele invocate  de debitoare  în susţinerea  excepţiei  de prematuritate  reprezintă apărări pe fondul cauzei.

Părţile  au  administrat  proba cu înscrisuri .

Analizând actele  şi lucrările dosarului  tribunalul  apreciază  că  cererea  formulată  de creditoare  în temeiul dispoziţiilor  OUG nr.119/2007 este neîntemeiată  pentru următoarele considerente:

Din  dispoziţiile  art.6 alin 2 şi 3 şi art.7 din OUG nr. 119/2007 rezultă că în cadrul  procedurii reglementate  de acest  act normativ  stabilirea  caracterului  cert, lichid  şi exigibil  solicitate  de creditor se poate  dace doar  per baza înscrisurilor  depuse  de părţi  şi pe baza explicaţiilor  şi lămuririlor  date de acestea , la cererea  judecătorului.

Dacă pentru verificarea  certitudinii  şi exigibilităţi  creanţei  este necesară administrarea  altor probe (interogatoriu, expertize , martori) cererea  urmează a fi respinsă  ca neîntemeiată, creditorul având deschisă  calea  dreptului comun  pentru  dovedirea pretenţiilor  sale  conform  art. 9  şi 11 din acelaşi act normativ.

În speţă  se impune  administrarea  unui probatoriu  specific  dreptului comun ( interogatorii, expertiză în  specialitatea  construcţii) pentru a se putea stabili  în raport de  apărările  debitoarei dacă  lucrările  a căror  contravaloarea  este solicitată  au fost  executate  de către creditoare  cu respectarea  condiţiilor  contractuale.

Pentru aceste considerente, tribunalul urmează  să respingă cererea  ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea  formulată de creditoarea SC A C SRL, cu sediul în Bucureşti,  in  contradictoriu cu  debitoarea SC C C SRL, cu sediul în  Bucuresti,  ca  nefondata.

Obliga creditoarea sa plătească  debitoarei suma de - lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Irevocabila.

Pronuntata in sedinta publica azi, 03.02.2010

 PRESEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare